Legea Pensiilor adoptata prin HG, este neconstitutionala !
Avand in vedere declaratiile publice ale Primului-ministru Emil Boc şi ale ministrului Mihail Şeitan, cu privire la Legea Pensiilor, Departamentul de Justitie si Drepturile Omului al PSD , face urmatoarele precizari:
Considerăm că Proiectul de lege privind Legea unică a pensiilor încalcă prevederi constituţionale şi prevederi ale unor convenţii europene, astfel :
Potrivit art. 41 lin. (1) din Constituţie, dreptul la muncă nu poate fi îngrădit.
Art. 53 din Constituţie reglementează „restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi”, care poate fi aplicată doar dacă este proporţională cu situaţia care a determinat-o, în mod nediscriminatoriu.
Art. 15 alin. (2) din Constituţie consacră neretroactivitatea legii, excepţie făcând doar legea penală sau contravenţională mai favorabilă.
Art. 20 alin. (2) din Constituţie stabileşte prioritatea reglementărilor internaţionale la care România este parte.
Din necunoaştere sau prin omiterea cu bună ştiinţă, iniţiatorii Proiectului de lege au încălcat prevederile constituţionale şi normele comunitare.
* * *
I. Prin mai multe legi, unor categorii de profesii li s-a restrâns dreptul la muncă prin instituirea unor incompatibilităţi.
Astfel, exemplificativ, pentru magistraţi, începând din anul 1992, s-au prevăzut prin Legea 92/1992 nu numai interdicţii privind activităţi profesionale ci şi interdicţii pentru ei şi familiile lor cu privire la activităţi comerciale. Aceleaşi interdicţii au fost preluate în Legea nr. 161/2003 şi Legea nr. 303/2004.
În aceste condiţii, veniturile obţinute de magistraţi şi de familiile acestora, teoretic, au fost diminuate şi nu din dorinţa beneficiarilor.
Imposibilitatea unei contribuţii mai mari la CAS nu a fost o culpă a magistraţilor, ea fiind doar rezultatul intervenţiei statului care a dorit să creeze un corp profesionist şi independent.
II. Prin recalcularea pensiilor stabilite prin legi speciale, aflate în plată la data introducerii sistemului unitar de pensii publice se încalcă principiul neretroactivităţii legii.
Măsurile propuse pot viza doar cazurile care se vor ivi după intrarea în vigoare a proiectului. Pensiile aflate în plată au fost acordate legal, iar recalcularea acestora înseamnă încălcarea de către stat a propriei legislaţii.
Drepturile câştigate, recunoscute într-un stat de drept trebuie acordate chiar dacă ulterior acestea se modifică.
În acest sens, Curtea Constituţională s-a pronunţat prin mai multe decizii (20/2000, 57/2006, 12/2007, 82/2009).
În concepţia CEDO, noţiunea de bun înglobează orice interes al unei persoane de drept privat ce are valoare economică, astfel încât dreptul la pensie şi, evident, dreptul la salariu sunt asimilate dreptului de proprietate.
Dreptul la pensie fiind asimilat dreptului de proprietate este un drept exclusiv, absolut şi perpetuu, aparţinând exclusiv titularului acestuia.
Directiva 86/378/EEC amendată prin Directiva 96/97/EC stabileşte criteriile care stau la baza schemelor ocupaţionale (profesionale).
În raport de aceste criterii, încadrarea în sistemul ocupaţional presupune:
- o categorie distinctă
- perioadă legată direct de perioada de serviciu
- pensia calculată prin raportare la ultimul salariu.
Sub acest aspect, funcţionarii parlamentari, militarii, magistraţii, personalul auxiliar al instanţelor judecătoreşti şi parchete, personalul diplomatic şi consular, constituie sisteme ocupaţionale cărora li se aplică prevederile Directivei 86/378/EEC.
Cu privire la modalitatea de finanţare, CJCE a stabilit, în mai multe cazuri, că acestea pot fi finanţate total sau parţial de la bugetul de stat.
Conform art. 11 din „Principiile fundamentale privind independenţa magistraţilor” adoptate de cel de-al VII-lea Congres al Naţiunilor Unite pentru prevenirea crimei şi tratamentului delicvenţilor (Milano, 26 august-6 septembrie 1985, confirmate de adunarea generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite prin rezoluţiile nr. 40/32 din 29 noiembrie 1985 şi nr. 40/146 din 13 decembrie 1985, „durata mandatului judecătorilor, independenţa acestora, siguranţa lor, remuneraţia corespunzătoare, condiţiile de muncă, pensiile şi vârsta de pensionare sunt în mod adecvat garantate prin lege”.
Art. 64 din „Carta europeană privind statutul judecătorilor” adoptată în anul 1998 „în mod special, statul garantează judecătorului sau judecătoarei care a împlinit vârsta legală pentru încetarea funcţiei, după ce a exercitat-o ca profesie o perioadă determinată, plata unei pensii al cărei nivel trebuie să fie cât mai apropiat posibil de acela al ultimei remuneraţii primite pentru activitatea jurisdicţională”
De asemenea, în acelaşi sens „recunoaşterea nr. R (94) 12 cu privire la independenţa, eficacitatea şi rolul judecătorilor” adoptată la 13 octombrie 1994 de Comitetul Miniştrilor al Consiliului Europei, subliniind importanţa independenţei judecătorilor în scopul intrării preeminenţei dreptului în statele democratice şi în considerarea art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi a „Principiilor fundamentale (ale Organizaţiei Naţiunilor Unite) privind independenţa magistraturii”, anterior menţionate, a stabilit, printre alte importante măsuri pe care statele membre urmează să le adopte, şi pe aceea „de a veghea ca statutul şi remuneraţia judecătorilor să fie pe măsura demnităţii profesiei lor şi a responsabilităţilor pe care şi le asumă”.
De principiu, în ceea ce priveşte forţa juridică a recomandărilor Comitetului Miniştrilor al Consiliului Europei, având în vedere că întotdeauna recomandările sunt date în baza ori în completarea convenţiilor Consiliului Europei adoptate de Comitetul Miniştrilor, ţinând seama de faptul că România este stat membru al Consiliului Europei, înseamnă că astfel de documente trebuie implementate în legislaţia naţională.
Aşa cum am arătat, recomandarea nr. R (94) 12 cu privire la eficacitatea şi rolul judecătorilor se înscrie în prevederile art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi a „Principiilor fundamentale adoptate la cel de-al VII-lea Congres al naţiunilor Unite şi în consecinţă, toate aceste documente trebuie reflectate în legea română.
Referitor la acest aspect, Curtea Constituţională a României, în decizia 20/2000 constată că, „deşi documente internaţionale menţionate au valoare de recomandare prin prevederile pe care le conţin şi prin finalităţile pe care le urmăresc, fiecare dintre acestea vizează direct texte cuprinse în pacte şi tratate la care România este parte şi, prin urmare, se înscriu în spiritul prevederilor art. 11 şi 20 din Constituţiei”.
III. Vârsta de pensionare stabilită în proiect ca fiind de 65 de ani, nu este o cerinţă a UE şi nici nu există sancţiunea pentru menţinerea unor diferenţe.
Cerinţele comunitare se referă la existenţa unui raport adecvat între populaţia pensionată şi populaţia activă prin încurajarea salariaţilor să rămână în activitate.
Singurul criteriu care trebuie să stea la baza stabilirii vârstei de pensionare îl constituie speranţa de viaţă.
În România speranţa de viaţă este apreciată ca fiind 68,2 ani, deci doar 3,2 ani peste vârsta de pensionare.
Tinand cont de cele prezentate mai sus, precum si de prevederile constitutionale si comunitare, Departamentul de Justitie si Drepturile Omului al PSD isi exprima nemultumirea fata de modul pripit, populist si neprofesionist prin care s-a promovat proiectul de lege, iar in cadrul dezbaterilor parlamentare, membrii grupului parlamentar al PSD vor depune toate eforturile pentru restabilirea ordinei constitutionale si amendarea textelor de lege in acord cu principiile care stau la baza statului de drept.
11-02-2010
Deputat Florin Iordache
Vicepresedinte Departamentul de Justitie si Drepturile Omului al PSD
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu