miercuri, 24 ianuarie 2018

24 ianuarie | Unirea Principatelor şi povestea mai puţin cunoscută a lui Alexandru Ioan Cuza


 Unirea Principatelor (Mica Unire) a avut loc la 24 ianuarie 1859, prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al ambelor principate – la 5 ianuarie 1859 în Moldova şi la 24 ianuarie 1859 în Ţara Românească.

         Realizată sub semnul ideilor Revoluţiei paşoptiste, Unirea Moldovei şi a Ţării Româneşti a reprezentat un obiectiv comun îndeplinit al elitei de pe ambele maluri ale Milcovului. Debutul anului 1859 avea să aducă împlinirea idealului românilor de la sud şi est de Carpaţi.
Colonelul Alexandru Ioan Cuza, domn al Principatelor Unite a fost nu doar o personalitate istorică unificatoare, dar şi, la fel de important, una reformatoare. Reformele lui Cuza au vizat sistemul politic, sistemul sanitar, instituţia Poştei, armata, Biserica, învăţământul, justiţia, fiscalitatea, serviciul vamal etc. Tot în timpul domniei lui Cuza au fost înfiinţate primele două universităţi româneşti: la Iaşi, în 1860 şi la Bucureşti, în 1864.
        Alexandru Ioan Cuza a fost unul dintre oamenii care au marcat istoria modernă a României. Ce a rămas consemnat despre el în cărţile de istorie ştie mai toată lumea. Mai puţin cunoscut este faptul că omul Cuza a fost un personaj tragic al propriei sale vieţi.
Iată cum arată Hronicul vieţei, dragostelor şi patemilor lui Vodă Cuza, aşa cum au fost ele:
La anul 1862, Vodă Cuza a cumpărat de la Banca Moldovei domeniul Ruginoasa (astăzi în judeţul Iaşi), care se afla, la acea vreme, ipotecat în favoarea acesteia. Acolo, Vodă visa să-şi afle liniştea, în castelul construit la începutul secolului al XIX-lea de Săndulache Sturza, logofăt şi mare vistiernic. La moartea lui Săndulache, moşia şi castelul de la Ruginoasa au revenit fiului său, Costache, prim-ministru al lui Vodă Mihai Sturza, vărul său.
          Mare amator de trai bun, Costache avea două mari pasiuni: femeile şi jocul de cărţi. Spre bătrâneţe, în Costache a înflorit o tomnatică pasiune pentru preafrumoasa Marghioliţa Ghica, proaspăt întoarsă în Moldova după ce-şi abandonase soţul la Constantinopol şi după ce-şi găsise o vreme consolarea în braţele cneazului rus Muhanov. Orbit de amor, Costache a cerut-o de nevastă pe Marghioliţa, iar aceasta a spus "da", cu gândul la averea bătrânului.
După săvârşirea cununiei, bietul Costache n-a mai căpătat nimic din ceea ce-şi dorea de la Marghioliţa. Mai mult, jalnicul personaj nu putea decât să contemple cu amărăciune cum tânăra sa soţie era mult mai generoasă cu tinerii din protipendada Iaşului şi mai ales cu chipeşul boier Nicolae Roznovanu.
            Nemaiputând suporta umilinţa, Costache a decis să se mute, cu Marghioliţa, la Odesa. Roznovanu s-a dus după ei. Atunci, Costache şi-a luat nevasta şi s-a stabilit la Kiev. Roznovanu i-a urmat şi acolo. La fel s-au petrecut lucrurile şi la Moscova, Varşovia, Sankt Petersburg.
Aproape ruinat de prea desele mutări şi de jocul de cărţi, Costache a decis s-o ascundă pe Marghioliţa la castelul său de la Ruginoasa, în paza feciorului său cel mare, care purta numele bunicului său – Săndulache. Atâta doar că Roznovanu nu s-a lăsat. Întărâtat până peste poate, în fruntea unei cete de arnăuţi, a pornit spre Ruginoasa, cu gândul s-o răpească cu orice chip pe iubita lui Marghioliţă.
           A cumpărat pe cei care păzeau castelul, a pătruns în curte, a urcat treptele şi s-a trezit faţă în faţă cu junele Săndulache, rămas să apere de unul singur onoarea mamei sale vitrege. Săndulache a împuşcat pe unul dintre arnăuţii Roznovanului, dar a căzut mort, înjunghiat de un altul. Marghioliţa s-a desfătat în acea noapte şi încă după aceea în braţele tânărului său amurez, cu care s-a şi căsătorit. Pozna cu răpirea Marghioliţei s-a petrecut în anul 1847.
          Urmare a acestei duble drame, răpirea nevestei rele de muscă şi moartea fiului său cel mare, Costache Sturza şi-a pierdut minţile.
         Acum să ne întorcem acolo de unde am plecat, adică la anul 1862, an la care Cuza Vodă a cumpărat Ruginoasa. Poate n-a fost tocmai o întâmplare alegerea Ruginoasei, căci Elena Cuza, soţia domnitorului, se înrudea cu neamul Sturzeştilor (era nepoată a nefericitului Costache cel încornorat).
Doi ani au durat lucrările de renovare desfăşurate sub directa supraveghere a Elenei Cuza şi, când ele s-au încheiat, Ruginoasa părea să fie ceea ce-şi dorea familia domnitoare – un cuib pentru tihnă şi bucurie.
        Dar, între treburile de stat (ale noului stat România) Cuza îşi făcea de lucru şi cu nurii Mariei Obrenovici, o frumoasă văduvă din înalta societate moldavă, mai tânără cu zece ani decât Elena.
Astfel stând lucrurile, Vodă Cuza i-a adus plocon soţiei sale Elena doi copii, amândoi fiind fructul iubirii domnitorului cu Maria Obrenovici: mai întâi pe Alexandru, apoi pe Dimitrie. Iar Elena a consimţit să-i adopte pe amândoi.
         La 1866, Cuza a fost detronat şi alungat din ţară în urma unui complot al cărui principal regizor a fost Ion C. Brătianu. Fără să-şi mai revadă ţara, Cuza a murit, în 1873, la Heidelberg, vegheat de doamna sa, Elena.
         La anul 1879, aflând că suferă de o boală incurabilă, Maria Obrenovici s-a sinucis, la Dresda.
În 1888, Dimitrie Cuza, îndrăgostit fiind de o slujnică de la Ruginoasa, pe care mama sa vitregă, Elena, o alungase de la castel, şi-a zburat creierii.
         Peste numai un an, Alexandru A. Cuza a murit la Madrid, în vreme ce se afla în voiaj de nuntă. Văduva sa, Maria Cuza (fostă Moruzzi), a avut apoi o idilă cu Ionel I.C. Brătianu, fiul complotistului care l-a silit să renunţe la tron şi l-a alungat din ţară pe tatăl fostului său soţ. Urmare a acestei poveşti de amor s-a născut, la 1898, la Ruginoasa, Gheorghe Brătianu, marele istoric de mai târziu, săvârşit din viaţă în chinuri cumplite, la 1953, în închisoarea politică de la Sighetu Marmaţiei.
         Pe patul de moarte, Cuza şi-a exprimat dorinţa de a fi înmormântat la Ruginoasa. Aşa s-a şi făcut. La 1944, însă, rămăşiţele sale pământeşti au fost mutate la Curtea de Argeş, iar la 1946 au fost mutate din nou, la Biserica Trei Ierarhi din Iaşi, unde odihnesc şi acum.
Elena Cuza i-a supravieţuit soţului său: s-a stins din viaţă la anul 1909, la Piatra Neamţ. Dorinţa sa a fost să fie înmormântată la Soleşti (Vaslui) lângă mormântul mamei sale. Pe ultimul său drum, vagonul mortuar a luat foc. A ars complet, cu tot cu sicriul pe care-l transporta.
Restul e istorie.
SCMD VERSUS LIA OLGUTA VASILESCU
- In atentia tuturor celor interesati –

Doamnelor si domnilor,
Conform deciziei unanime a membrilor CNR, SCMD a chemat-o in Instanta pe d-na Lia Olguta Vasilescu, in calitate de ministru al Muncii, pentru abuz de putere, in solidar cu Ministerul Muncii si Justitiei Sociale.
Va prezentam alaturat actiunea depusa, la Tribunalul Bucuresti, Sectia a II-a Contencios Administrativ si Fiscal, cu numarul 1218/2018.
Ii avertizam, deja, sa se pregateasca sufleteste, pe toti politicienii care au detinut functia de ministru al Apararii din decembrie 2015 si pana astazi, dar si pe domnii generali care au detinut functiile de sefi ai Directiei Generale Juridice si ai Directiei Financiare din MApN, in aceeasi perioada. In loc sa apere interesele militarilor activi si in rezerva, domniile lor au patronat cu exces de zel aberatiile legislative concepute pentru distrugerea Sistemului de Aparare, Ordine Publica si Siguranta Nationala ca premisa a distrugerii Tarii.
Aveti, asadar, explicatia lipsei prezentei SCMD la convocarile celor care patroneaza distrugerea rezervei si care executa ordinul indepartarii rezervistilor de la starea de normalitate.

Honor et Patria! Vae Victis!
Presedintele SCMD,
Col. (r) dr. Mircea DOGARU





Nr._______ din ______________________                                                          Ex.nr.___

TRIBUNALUL BUCURESTI                                                                
SECTIA  A II-A CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL





DOMNULE PRESEDINTE,

Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate (în continuare SCMD), cu sediul in Bucuresti, str. Bogota,  nr. 6, Sector 1, in temeiul dispozitiilor art. 28, alin (2) din Legea nr. 62/2011, privind dialogul social, in numele membrilor sai de sindicat, in calitate de reclamant, în contradictoriu cu paratul VASILESCU LIA-OLGUTA, ministrul muncii si justitiei sociale, in solidar cu paratul Ministerului Muncii si Justitiei Sociale, ambii parati cu sediul in str. Demetru I. Dobrescu nr.2, Bucuresti, sector 3, formulam următoarea

CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ
prin care solicitam pronuntarea unei hotarari privind:
recunoaşterea dreptului pretins, respectiv actualizarea cuantumului pensiilor militare de stat prin raportare la majorarea soldelor cadrelor militare in activitate,  conform prevederilor art. 60 din Legea nr. 223/2015  cu abrogarea art.VII din OUG.59/2017 referitor la art.59 din Legea nr.223/2015 si
sanctionarea demersurilor nelegale de care se face vinovata parata VASILESCU LIA-OLGUTA, prin intreaga campanie mediatica de impotriva rezervistilor, sustinuta in perioada mai – decembrie 2017, pentru sustinerea initiativelor legislative neconstitutionale si discriminatorii, vizand modificarea Legii nr. 223/2015 (Proiectul Legii nr. 153/2017 prin art 40, retras doar in urma solicitarii exprese a conducerii PSD, OUG nr. 59/2017 si urmatoarele; OUG nr. 82/2017,  OUG nr. 103/2017si  OUG nr. 116/2017.
Adoptarea OUG nr. 59/2017, care a modificat Legea nr. 223/2015 a incalcat:
o   art.14 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, care interzice tratarea in mod diferit a persoanelor aflate in situatii comparabile comparabile (dosar CEDO/18.02.1991 Fredin contra Suedia nr.1, seria A, nr.192 si Dosar/23.11.1993 Van der Mussele contra Belgia, seria A nr.70) in speta militari si magistrati;
o   Decizia CCR nr.20/2000, dosar 5A/2000, care a decis ca nu se poate identifica o ratiune suficienta care sa justifice aplicarea unui tratament diferit intre pensia magistratilor si  pensia militarilor;
o   prevederile Constitutiei Romaniei: art.1 alin.5, art.2 alin.2, art.4 alin.1, art.11 alin.1 si 2, art.16 alin.1 si 2, art.30 alin.6 si 7, art.31 alin.1 si 2, art.41 alin.2 si 3, art.42 alin.1 si 2, art.44 alin.1-4, art.53 alin.1 si 2, art.61 alin.1, art.115 alin.1, 2,4 si 6, art.118 alin.1 coroborat cu art.61 alin.1.
In raport de prevederile legale sus-mentionate, invocam exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor OUG nr. 59/2017, intrucat apreciem ca acest act normativ exclude aplicarea dispozitiilor Legii nr.223/2015, respectiv actualizarea pensiilor militare, (in fapt solda de rezervist) prin raportare la majorarea soldelor cadrelor militare in activitate si prin lipsa de competenta in domeniu al ministrului muncii si justitiei sociale, ca initiativele paratei constituie un abuz
In consecinta, va rugam sa admiteti exceptia invocata de neconstitutionalitate a OUG nr. 59/2017 si sa trimiteti cauza spre competenta solutionare la Curtea Constitutionala.
            In fapt:
Demersurile legate de suspendarea actualizarii pensiilor militare de stat in functie de majorarea soldelor au constituit o imixtiune a ministrului VASILESCU LIA-OLGUTA si Ministerului Muncii si Justitiei Sociale in reglementarea unor dispozitii privind pensiile militare de stat, intrucat paratii nu au competenta in reglementarea pensiilor din sistemul de aparare, ordine publica si securitate nationala. Nelegalitatea demersului ministrului reiese si din tentativa de a strecura, initial, continutul OUG nr. 59/2017, vizandu-i si pe magistrati, ca art 40 in proiectul Legii nr. 153/2017.
            Nelegalitatea demersului juridic este completata de discriminarea si lipsa de moralitate ce decurge implicit din aplicarea dispozitiilor OUG nr. 59/2017, care a modificat Legea nr.223/2015, tinand cont de faptul ca, incepand cu anul 2010, pensiile militare de stat au fost supuse in mod constant unor modificari legislative in detrimentul exclusiv al cadrelor militare in rezerva si retragere, modificari asupra carora ulterior s-a revenit, dar pentru unii dintre membrii nostri de sindicat prea tarziu, avand in vedere decesul acestora.
            Dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 223/2015, Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Afacerilor Interne si Serviciul Roman de Informatii prin Casele de Pensii Sectoriale au exclusiv in competenta in competenta domeniul asigurarilor sociale pentru cadrele militare in rezerva si retragere din subordine, Ministerul  Muncii si Justitiei Sociale nemaivand competente in initierea sau punerea in aplicare a unor acte normative din acest domeniu, cu incepere de la 01.01.2016.
Aratam ca instituirea pensiei de serviciu pentru cadrele militare nu a reprezentat un privilegiu, ci o compensatie partiala a inconvenientelor care rezulta din rigoarea statutelor speciale carora trebuie sa se supuna militarii, care sunt mult mai severe si mai restrictive decat pentru celelalte categorii de beneficiari ai sistemului de pensii:
-          Interzicerea activitatilor care le-ar putea aduce venituri suplimentare;
-          Asumarea prin juramant a posibilitatii pierderii vietii in exerecitarea atributiilor;
-          Riscul pe care il implica exercitarea profesiilor de catre cadrele militare din toate structurile de aparare, ordine publica si securitate nationala, pe plan intern si extern;
-          Retribuirea doar doar pentru 8 ore activitate/zi, in conditiile in care aceasta categorie profesionala este considerata in activitate 24 ore din 24;
-          Inexistenta militarilor si politistilor in Codul Muncii, cuvantul munca fiind inlocuit cu precizarea constitutionala, ca ei presteaza o” activitate pentru indeplinirea indatoririlor”, care nu poate fi taxata drept „ munca fortata” ( Constitutia Romaniei art. 42  alin 1 si 2) etc.;

Reglementarea prevazuta de Legea nr. 223/2015 nu a constituit o incalcare a principiului egalitatii in fata legii ci o diferentiere a regimului juridic de pensionare fata de regimul stabilit pentru alti asigurati, care nu sunt supusi acelorasi exigente, restrictii si riscuri. O asemenea interpretare tinde sa nege in substanta un drept prevazut de legiuitor in favoarea membrilor nostri de sindicat, devenit cert si lichid odata cu incetarea raporturilor lor de serviciu, care a fost recunoscuta si prin Decizia Curtii Constitutionale nr.20/02.02.2000, dosar nr. 5A/2000, ce interzice DISCRIMINAREA MILITARILOR FATA DE MAGISTRATI. 
Trebuie avut in vedere faptul ca militarii constituie singura categorie profesionala cu obligatii de serviciu  si dupa trecerea in rezerva, intrucat, in caz de necesitate, rezervistii sunt obligatoriu concentrati, refuzul constituind infractiune sanctionata de Codul penal.
Apreciem ca, in situatia noastra sunt aplicabile dispozitiile art.60 din Conventie, potrivit caruia „nicio dispozitie din prezenta conventie nu va fi interpretata ca limitand sau aducand atingere drepturilor omului si libertatilor fundamentale care ar putea fi recunoscute conform legilor oricarei parti contractante sau oricarei alte conventii la care aceasta parte contractanta este parte”.
Precizam ca, incepand cu anul 2010, legislatia adoptata a avut in vedere pe de o parte reducerea chetuielilor publice, iar pe de alta modificarea retroactiva a legislatiei in domeniul pensiilor militare, modificari care au afectat profund atat moral cat si material aceasta categorie profesionala, din 2010 si pana in prezent.
Nemultumirile noastre sunt legate de neintelegerea sau intelegerea defectuoasa a naturii juridice a pensiilor militare de stat( ca solda se rezervist, ce implica si continuarea activitatilor de pregatire militara), strans legata de particularitatile activitatii tuturor cadrelor militare din sistemul national de aparare, ordine publica si securitate nationala, pe care le putem sintetiza astfel: activitatea nu s-a limitat in timp la durata programului normal de lucru si nu a existat posibilitatea compensarii muncii prestate cu timp liber sau plati suplimentare; exercitarea prerogativelor constitutionale de aparare, ordine publica si securitate nationala se caracterizeaza prin continuitate; institutiile publice au obligatia legala de a asigura realizarea drepturilor prin dispozitiile in vigoare referitoare la specificul muncii prestate, importanta sociala si restrictiile aferente; expunerea cadrelor militare la un grad ridicat de stres, risc si boli profesionale.
            Consideram ca orice masura reparatorie trebuie sa priveasca un just echilibru intre interesul general si imperativele protectiei drepturilor fundamentale ale persoanelor, echilibru care nu este mentinut ori de cate ori, prin diminuarea sau limitarea drepturilor patrimoniale, persoanele trebuie sa suporte o sarcina excesiva si disproportionata.
            In sprijinul celor mentionate mai sus, aratam ca, ministrul si Ministerul Muncii si Justitiei Sociale prin adresa nr. 25183/RG/3266/LOV/2125/AMR/1914/DAS/11.09.2017, au raspuns la plangerea noastra prealabila administrativa nr.719/18.08.2017 si a precizat ca actele normative cu caracter special care stabilesc conditiile de acordare si formula de calcul a pensiilor de serviciu sunt diferite fata de conditiile de acordare si determinare a cuantumului pensiilor din sistemul public, reglementat de Legea nr. 263/2010.
            Cu toate acestea, prin Ordonanta de Urgenta nr.59/2017 privind modificarea si completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, s-au modificat prevederile din toate actele normative care reglementeaza pensiile de serviciu, sub aspectul masurii de actualizare - in baza Legii nr.223/2015 se actualizau prin raportare la majorarea soldelor cadrelor militare in activitate - in sensul realizarii din oficiu, anual, numai cu rata medie anuala a inflatiei, in baza comunicarilor Institutului National de Statistica.
In temeiul Ordonantei de Urgenta nr. 59/2017, cuantumul net al pensiilor de serviciu nu poate fi mai mare decat media venitului net corespunzator venitului brut care a constituit baza de calcul a pensiei de serviciu, respectiv a indemnizatiei pentru limita de varsta, fara a se lua in calcul necesitatea catualizarii respectivului cuantum salarial, care se modifica in practica anual.
Paratii, prin adresa mentionata mai sus, au considerat ca Ordonanta de Urgenta nr.59/2017 elimina inechitatile dintre categoriile de pensionari, dat fiind ca majorarea pensiilor din sistemul public nu se realizeaza prin raportare la majorarea salariilor persoanelor aflate in activitate asa cum se procedeaza in cazul pensiilor de serviciu. In fapt, au introdus discriminarea rezervistilor, prin calculare pensiilor din net, nu din brut si dubla impozitare pentru cei a caror pensie trece in cuantum de 2000 mii lei. In plus, initiativa a dus la inghetarea pensiilor militare de stat pe viata, deoarece, introducerea sintagmei „indicator definitiv” exclude si alinierea acestora la indexarea pensiilor civile cu rata inflatiei
Toate considerentele mentionate mai sus au fost facute de Ministerul Muncii si Justitiei Sociale in conditiile in care, prin corespondenta pe care ne-au transmis-o au aratat ca au competente exclusiv in sistemul public de pensii, iar potrivit Legii nr.223/2015 privind pensiile militare de stat, gestionarea sistemului pensiilor militare se afla in responsabilitatea Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Afacerilor Interne si Serviciului Roman de Informatii, cheltuielile legate de plata pensiilor militare se fac din bugetele institutiilor mai sus-aratate, cu atributii in stabilirea, calculul si plata pensiilor din acest sistem.
Din punctul nostru de vedere, masurile de inghetare a pensiilor militare de stat dispuse prin  Ordonanta de Urgenta nr.59/2017 sunt masuri de oportunitate, care vizeaza exclusiv aspecte de ordin financiar, asa cum in trecutul apropiat au fost si masurile dispuse prin Legea nr. 119/2010 si OUG nr.1/2011, la care ulterior s-a renuntat, tot ca urmare a unor modificari legislative.
            In consecinta, solicitam admiterea actiunii asa cum a fost formulata, respectiv recunoaşterea dreptului pretins, respectiv actualizarea cuantumului pensiilor militare de stat prin raportare la majorarea soldelor cadrelor militare in activitate,  conform prevederilor art. 60 din Legea nr. 223/201, abrogarea art.VII din OUG. 59/2017 referitor la art. 59 din Legea nr.223/2015 si constatarea demersurilor nelegale ale ministrului VASILESCU LIA-OLGUTA, la care am facut referire in prezenta actiune.

In drept: Ne intemeiem acţiunea  pe dispoziţiile art. 1 si art.11 si  art.28(1) din Legea nr. 554/2004,  coroborate cu art. 96 C.pr.civ. Anexam prezentei actiuni copii după documentele invocate in actiune, conform cu originalul.
In dovedirea celor de mai sus intelegem sa ne servim de proba cu inscrisuri, precum si orice alte probe prevazute de lege.
Depunem prezenta actiune in 3 exemplare, necesare comunicarii.
Presedintele S.C.M.D.                                                    
                                        Col.(r) dr. Mircea DOGARU



DOMNULUI PRESEDINTE AL TRIBUNALULUI BUCURESTI
SECTIA a II-a CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL


  SCMD IN RELATIA CU MApN
-         In atentia tuturor membrilor SCMD  –

Stimati camarazi,
In aceste zile, BOC si CD ale SCMD au respins orice implicare in mitingurile politice comandate extern si executate intern, fiind preocupat doar de punerea in aplicare a punctelor Rezolutiei CNR 2017.
Reamintim ca SCMD nu este o organizatie a rezervistilor din MApN, ci un sindicat al rezervistilor proveniti din toate structurile de aparare, ordine publica si siguranta nationala, drept care a respins si va respinge incercarile fiecareia dintre aceste structuri de a-si aduce sub acelasi papuc proprii rezervisti. Cu respectivele structuri, in primul rand de la MApN, pentru ca MApN coordoneaza sistemul, avem relatii civilizate, generate de necesitatea rezolvarii unor probleme punctuale.
Ar fi inutil si penibil sa ne plangem exact celor vinovati de situatia noastra ca suferim ceea ce suferim! Pentru ca stiu ei mai bine! Toate nenorocirile, declansate asupra noastra incepand cu 2009, au avut la baza excesul de zel in executarea unor ordine politice contrare intereselor militarilor si politistilor activi si in rezerva, dovedit de unii camarazi activi din directiile Juridica si Financiara sau din aparatul de propaganda care si-au luat grade pe spinarea noastra. Sa va reamintim cum au ajuns generali si amirali, colonei si comandori ca Florin Maciu si Fratila Tiberiu? Pentru ca, odata trecuti in rezerva, sa dea drumul la butonul sfintei indignari pe seama loviturilor nedrepte date de politic rezervistilor. Lovituri pe care le-au initiat ori salutat cu mandrie patriotica si revolutionara la vremea respectiva!
Respingand ideea de a denunta chiar asasinilor nostri, tentativele de asasinat, CNR 2017 a decis cu majoritate de voturi (doar 4 impotriva): „Deschiderea proceselor in contencios, impotriva Directiilor Generala Juridica si Financiara ale MApN in solidar cu fostii sefi ai acestora, pentru masurile propuse politicului in detrimentul militarilor activi si in rezerva.” Seria proceselor impotriva Liei Olguta Vasilescu, in solidar cu Ministerul Muncii si (IN)Justitiei Sociale, a fost, deja, declansata!
Prin urmare, SCMD nefiind un ONG care sa poata fi convocat la discutii cu cei care nu ne-au aparat si nu ne apara interesele, orice participare personala a unui membru de sindicat la astfel de comunicari de ordine pe fondul plangerilor colective, stimulata de de farsa reangajarilor rezervistilor „volintiri”, contravine deciziei CNR dovedind doar confuzie si neintelegerea realitatii. Cu atat mai mult cu cat aceleasi gazde au ordonat, in secret, decuplarea noastra de la orice activitate serioasa si interdictia pentru activi de a mai promova relatiile cu rezervistii.
Stimati camarazi,
Se pune intrebarea...... ce clocesc tradatorii structurilor militare in spatele prafului aruncat in ochii rezervistilor? Dupa ce au facut tandari Legea 223 a Pensiilor Militare de Stat, prin serii de OUG-uri clocite la MApN, se pregatesc sa-i aduca cea mai mare satisfactie d-nei Lia Olguta Vasilescu – micsorarea pensiilor aflate in plata. Dincolo de diversiunea alinierii la nimic, adica la cresterea cu 15% a soldelor de functie a activilor in vara trecuta, crestere care inseamna zero barat la pensii, pregatesc Recalcularea generala si defintiva.
Print-un proiect legislativ, initiat in Senat si trimis la Camera, se va institui si pentru ofiteri, functionarii publici cu statut special si preotii militari, chipurile pentru a creste pensiile militarilor, actualmente inghetate, INSEMNUL „IN SERVICIUL PATRIEI”. Pentru cei care au 15, 20, 25 de ani de activitate in sistem, acest insemn urmeaza sa prevada un spor de 10, 15, 20% la pensie. Teoretic! Pentru ca, practic, este vorba de introducerea in baza de calcul a pensiei, si a OMM. Adica, dupa ce ne-au furat pensia suplimentara, anii si banii in cazul celor care au lucrat dupa trecerea in rezerva, ba si grupele de munca, pe motiv ca am depasi procentul fatidic, limita de 85%, acum se pregatesc sa ne fure din existent, prin Recalculare, cu aerul ca ne fac un serviciu si cei 10, 15, 20% pe care ii avem atasati suplimentar la pensia calculata in detrimentul nostru, prin OMM. Si asta in timp ce ne vor imbratisa fratern, scarpinandu-ne orgoliile. Fata de aceasta noua marlanie, gaselnita a ipochimenilor inca in uniforma, care fac sluj in fata politicului, SCMD intelege sa aiba o singura atitudine: Sa nu-i puna Dracu’ sa indrazneasca!
Cu reamintirea faptului ca numai CNR si presedintele SCMD pot angaja sindicatul, legal, in relatii cu factorii politici de decizie si structurile statului,
Am onoarea sa va salut,
Col. (r) dr. Mircea Dogaru,
Presedintele SCMD