sâmbătă, 31 iulie 2010

OBEDIENTA-FATA DE AUTORITATE


http://www.scientia.ro/homo-humanus/52-psihologie-experimente-cu-oameni/371-obedienta-oarba-fata-de-autoritate-experimentul-lui-stanley-milgram.html
Există o vastă literatură care "predă" metode sigure de control al minţii, cum sunt hipnoza ori spălarea creierului folosind anumite tehnici. Adevărul, prozaic şi tulburător, este că lucrurile sunt întrucâtva mai simple... Omul, prin natura sa, este obedient şi susceptibil de a face cele mai bizare lucruri dacă se află în contextul potrivit...

O societate stabilă este construită pe ierarhii, în care unii oameni au autoritate asupra altora. Relaţii de putere sunt stabilite la toate nivelurile, acasă, la serviciu ori la restaurant. Părinţii exercită putere asupra copiilor, profesorii asupra elevilor, generalii asupra militarilor din subordine şamd. Unii exercită puterea, alţii se supun.
În continuare vom explora obedienţa faţă de autoritate a fiinţei umane. Vom vedea cât de departe merge o persoană aflată sub ordinele unei alte persoane, cât de orbeşte poate acţiona omul atunci când un altul îi ordonă ori sugerează să facă ceva anume. Vom vedea că modul în care omul se raportează la autoritate este unul care pune în pericol chiar specia umană - prin uşurinţa cu care oamenii pot ucide semeni - şi că obedienţa oarbă - care pare că este parte a naturii umane - este prezentă nu la o parte neînsemnată a speciei umane, ci la majoritatea membrilor acesteia.
De asemenea, vom constata că există indivizi care nu cadrează cu tabloul general; unii dintre noi au un "instinct" al neascultării, au capacitatea de a de detaşa de forţa nimicitoare pe care o exercită autoritatea asupra noastră.
EXPERIMENTUL LUI STANLEY MILGRAM. UNIVERSITATEA YALE, SUA, 1961
Preliminarii
În fapt, experimentul obedienţei faţă de autoritate al lui Milgram constă într-o serie de experimente efectuate la universitatea americană Yale şi care au avut ca scop măsurarea gradului în care participanţii executau ordinele unei persoane cu semnele autorităţii, chiar dacă aceste ordine intrau în conflict cu propriile norme morale.
Interesul profesorului de psihologie de origine evreiască, Stanley Milgram, pentru problema obedienţei şi-a avut originea în întrebările acestuia privitoare la felul în care naziştii au fost dispuşi să ucidă milioane de evrei în lagărele de concentrare în cel de-al doilea război mondial. Experimentul a început în iulie 1961, la trei luni după ce începuse la Ierusalim procesul unui criminal de război nazist, Adolf Eichmann.
Anunţul din ziar
Studiul iniţial a implicat numai bărbaţi. Ulterior s-au făcut şi studii cu femei, iar diferenţele sunt nerelevante. Printr-un anunţ dat într-un ziar local, s-au promis 4$ pentru participarea pe o perioadă de o oră la un studiu ştiinţific asupra memoriei şi învăţării. Au fost selectate persoane cu vârste între 20 şi 50 de ani.
În ce a constat experimentul?
La sosire, participanţii la studiu erau întâmpinaţi de un cercetător cu o mină şi comportament serioase, îmbrăcat adecvat momentului, în halatul care indica înalta specializare, semn al autorităţii în domeniul studiului ce urma efectuat.
Sarcina de executat pentru cei 4$ era simplă: unul dintre subiecţi juca rolul de profesor, iar un alt subiect pe cel de elev, iar profesorul va da elevului un set de cuvinte pentru a fi memorat. În fapt, elevul era întotdeauna un complice al experimentatorului, iar tragerea la sorţi privind rolurile era trucată, în aşa fel încât participantul la experiment să fie pus în postura de profesor. Dacă răspunsul este corect, profesorul îl va felicita pe elev. În schimb, dacă elevul greşeşte, profesorul va apăsa pe o manetă a unui aparat ce administrează şocuri electrice. Experimentatorul spune că este interesat în a afla efectele pedepsei cu şocuri electrice asupra procesului de învăţare.
Aparatul de şocuri electrice are treizeci de butoane, cu voltaje de la 15V la 450V. De fiecare dată când elevul greşeşte, profesorul va acţiona maneta pentru administrarea şocului. La fiecare nouă greşeală va acţiona maneta următoare, corespunzătoare unui voltaj mai mare cu 15V.
Între profesor şi elev există un perete despărţitor, dar cei doi se află în contact prin intermediul unui interfon. Bineînţeles că în realitate elevul nu va suferi şocurile electrice, dar profesorul nu are de unde ştii lucrul acesta. În schimb, elevul este instruit să greşească la întrebările puse de profesor şi să se plângă de suferinţele pe care şocurile electrice i le pricinuiesc.
Pe măsură ce puneau întrebări, iar la greşeli administrau şocuri electrice, subiecţii aflaţi în rol de profesori, confruntaţi cu un puternic conflict interior, de multe ori puneau întrebări referitoare la starea fizică a elevului ori doreau să renunţe. La astfel de iniţiative, cercetătorul, care se afla tot timpul lângă profesor, răspunde printr-un set standard de expresii:
- vă rog să continuaţi!
- experimentul cere ca dumneavoastră să continuaţi!
- este absolut necesar ca dumneavoastră să continuaţi!
- nu sunteţi în situaţia de a alege, trebuie să continuaţi st
Ce spun psihiatrii?
Înainte de a pune în practică experimentul, Milgram a fost curios să afle părerea unui grup de 40 de psihiatri referitor la numărul celor care vor merge până la capăt cu administrarea şocurilor electrice. Aceştia au spus că 3,73 la sută din subiecţi vor ajunge la maneta cu 300V, iar cel mult 1 la sută vor ajunge la voltajul maxim, 450V.
Rezultatele experimentului şi scurte interpretări
Rezultatele experimentului au fost în dezacord total cu presupunerile pasihiatrilor. Nu mai puţin 65% dintre participanţi (24 dintre cei 40 de subiecţi) au acţionat toate cele 30 de manete ale maşinii de şocuri electrice, ceea ce, într-o situaţie reală, echivalează cu moartea elevilor. 13 participanţi au renunţat după ce au administrat şocuri cu intensitate de cel puţin 300V. Doar un singur participant a renunţat înainte să apese maneta de 300V...
Cum poate fi explicat un asemenea rezultat, care pentru oricine ar trebui să fie unul tulburător, o descoperire pe cât de extraordinară, pe atât de funestă despre natura umană? Milgram a propus două explicaţii:
- prima explicaţie se bazează pe teoria conformismului, ce are ca punct de plecare cercetările lui Solomon Asch, care afirmă indirect că un subiect care nu are expertiză în a lua decizii, în special în condiţii de criză, va lăsa actul decizional în sarcina grupului şi ierarhiei acestuia;
- a doua explicaţie se bazează pe teoria stării de agent, care spune că esenţa stării de obedienţă constă în faptul că o persoană ajunge repede să se privească pe sine ca pe un instrument ce execută ordinele unei alte persoane şi care, prin urmare, nu se mai percepe ca fiind persoana responsabilă pentru acţiunile sale.
Interesant de menţionat este că nici unul dintre participanţii care au refuzat să meargă până la capăt cu administrarea şocurilor nu au insistat ca experimentul să se termine şi nici nu au îndrăznit să meargă în camera elevului-victimă pentru a-i verifica starea sănătăţii înainte de a cere aprobarea experimentatorului.
ATENŢIE! Majoritatea, citind aceste rânduri, are tendinţa de a crede că ceilalţi sunt susceptibili de a cădea pradă influenţelor situaţionale, puterii autorităţii. Dar această credinţă este nerezonabilă, căci din punct de vedere statistic lucrurile sunt dovedite a fi altfel.
Obedienţa în societate
Majoritatea tipurilor de organizaţii sociale cultivă obedienţa şi promovează indivizii ascultători, care având această calitate vor ajunge la un moment dat să conducă la rândul lor organizaţii umane. Din păcate, de multe ori, în special în instituţiile în care performanţa are criterii incerte de evaluare, obedienţa reprezintă unul dintre criteriile fundamentale de promovare. Astfel de instituţii sunt: poliţia, justiţia ori sistemul sanitar. Deşi în toate aceste zone ale societăţii sunt reguli aparent clare privind promovarea, natura activităţii acestor instituţii permite promovarea pe bază de obedienţă. Aspectul înfiorător constă în aceea că obedienţa - pe de-o parte - este o trăsătură foarte preţuită pentru superiori, dând măsura puterii lor şi confirmându-le acestora puterea ce şi-o arogă, dar în acelaşi timp obedienţa este unul dintre viruşii ce infectează sistemul şi-l face ineficient, greoi, inadaptat, iar uneori deciziile care influenţează alte părţi ale societăţii sunt greşite. De pildă, poliţia, conform unor ordine proaste, se poate întoarce împotriva populaţiei.
În experiment prezentat aici "povestea" lui Milgram a fost aceea că ştiinţa vrea să-i ajute pe oameni să-şi îmbunătăţească memoria. Ce scop înălţător! Cum să nu participi la progresul omenirii? În lumea reală "povestea" se numeşte ideologie. Ideologia are multe definiţii savante; noi ne mulţumim să o numim simplu o poveste spusă cu unicul scop de a manipula comportamentul cetăţenilor. De multe ori este folosită formula "ameninţări la adresa securităţii naţionale", expresie ce acoperă orice scop ascuns al conducerii statului. Dar câţi dintre noi nu rezonăm cu mesajul celor care fac apel la securitatea naţională? Câţi dintre noi nu renunţăm la propria libertate pentru a prezerva această securitate naţională pe care nici măcar nu o înţelegem?
ALTE EXEMPLE DE OBEDIENŢĂ
Relaţia medic-asistentă
Aşa cum am mai spus, relaţii de putere se stabilesc la tot locul între oameni, între gardian şi prizonier, dar şi între medic şi ajutorul acestuia, asistentele medicale.
Într-un studiu publicat în 1966 realizat de C.K.Hofling, E.Brotzman, S.Dalrymple, N.Graves şi C.M.Pierce, s-au arătat rezultatele testării obedieţei în sistemul sanitar. Concret, s-a testat dacă asistentele ar asculta ori ignora o cerere nelegitimă formulată de un medic necunoscut într-un spital.
Astfel, 22 de asistente au primit un telefon de la un medic din conducerea spitalului, prin care li se cerea administrarea unei doze letale dintr-un anumit medicament, deşi pe eticheta flaconului era indicat clar că doza maximă era jumătate din cea ordonată de medicul aflat la telefon. Este de menţionat şi faptul că asistentele nu-l întâlniseră niciodată pe doctorul de la capătul firului.
Un alt grup de asistente a fost testat prin întrebări asupra modului de acţiune într-o situaţie ca cea descrisă mai sus. 10 din 12 au spus că s-ar opune executării ordinului.
În situaţia noastră însă, atunci când asistentelor li s-a cerut realmente să administreze doza letală, 20 dintre cele 22 s-au comportat în chip obedient şi au executat ce li s-a cerut...
Percheziţia corporală prin telefon - caz real
Asistenta unui director de restaurant fast-food este sunată de un aşa-zis agent de poliţie Scott, cerându-i-se ajutor într-un caz de furt în care a fost implicat un angajat al restaurantului. Agentul îi cere ca o angajată tânără şi atrăgătoare să fie închisă într-o cameră a restaurantului până ce el ori alt angajat al poliţiei va veni să o ridice. Agentul cere apoi ca tânăra să fie dezbrăcată, să i se caute în anus şi vagin bani şi droguri. Apoi cere ca fata să sară şi să danseze. Ulterior pretinde ca un angajat bărbat să vină în cameră. Scena degenerează, pentru că agentul cere ca fata să se masturbeze ori să întreţină relaţii sexuale cu bărbatul...
Această "poveste" a fost repetată cu mici variaţii de 68 de ori, în şase lanţuri de restaurante din SUA, în 32 de state, fiind înşelaţi directori, bărbaţi şi femei. După cum se poate observa, puterea autorităţii de a crea obedienţă generează situaţii puţin credibile, la o judecată la rece.
ÎNVĂŢĂMINTE ALE STUDIILOR ASUPRA OBEDIENŢEI
Există o vastă literatură care "predă" metode sigure de control al minţii, cum sunt hipnoza ori spălarea creierului folosind anumite tehnici chipurile secrete. Adevărul, prozaic şi tulburător, este că lucrurile sunt întrucâtva mai simple... Omul, prin natura sa, este obedient şi susceptibil de a face cele mai groaznice lucruri dacă se află în contextul potrivit. Simpla plasare într-o conjuctură anume face fiinţa umană să calce peste principiile sale morale şi să depăşească cele mai puternice împotriviri lăuntrice, transformându-se, uneori, într-un criminal odios. Lecţia fundamentală este aceea că nu contează atât de mult persoana în sine, ci mai ales situaţia în care aceasta este pusă.
Concluziile experimentului l-au făcut pe Milgram să enunţe: "Capacitatea omului de a-şi abandona umanitatea pe măsură ce îşi împleteşte personalitatea sa unică în structuri instituţionale mai largi [...] constituie eroarea fatală pe care natura a făcut-o cu noi şi cauza pentru care, pe termen lung, specia noastră are şanse de supravieţuire destul de modeste."

vineri, 30 iulie 2010

SCRISOARE CATRE PRESEDINTELE ROMANIEI TRAIAN BASESCU, INCA PRESEDINTE DIN PACATE



Cine să nu fie şef al Statului Major General!

Preşedintelui României
Domnul Traian Băsescu

        Domnule Preşedinte,
         De când aţi devenit şef al statului asistăm, sub înalta şi, e limpede, sub evidenta  dumneavoastră  voinţă,  în dezlănţuirea  unor accente din ce în ce mai grave şi, parcă, tot mai elaborate, la acţiuni dintre cele mai eficiente  de şubrezire a stării morale, dar şi  a rostului social  al instituţiei militare naţionale. Partidul căruia îi gestionaţi cu maximă rigoare până şi respiraţia, acum „gură la gură”, prin activişti   deghizaţi  cu emfază, nesimţire, frustrare şi suburban  orgoliu  în oameni politici, sfidând trecutul din care venim, prezentul pe care îl îndurăm  şi viitorul de-aproape pe care nu ştim dacă îl mai apucăm sau nu, a declanşat împotriva Armatei României cea mai perfidă dintre prigoanele posibile – decredibilizarea condiţiei militare naţionale în conştiinţa  afectivă  a societăţii româneşti, o societate căreia îi aparţinem şi a cărei  devenire  ne datorează  fratern  salvagdarea din confruntarea cu posibilitatea  repetabilă a prăbuşirii sau, chiar, a pierii  istorice.
       Iubirea  de Naţional şi de Ţară şi datoria faţă de acestea,  proclamate şi dovedite  sacrificial ori de câte ori Eternitatea României ne-a cerut-o, faptul că am jurat să ne dăruim necondiţionat viaţa ori de câte ori  vreo umbră de pericol  s-a abătut asupra valorilor care  întreţin istoric vitalitatea şi devenirea patriei, aplicarea educată a  capacităţii de a  îndeplini fără de comentarii  ordinele primite, au devenit, iată, aşa sunt  tratate, infracţiuni de drept comun, suspecte de clandestinitate, cu un grad ridicat de risc naţional(!). Pot fi considerate şi astfel, dar numai la adresa   degringoladei, derbedeismului  şi haosului politic. În  anii din urmă, patru, domnule   Preşedinte,     Armata propriu-zisă se află în cea mai gravă criză de identitate morală, de la constituirea sa modernă,  odată cu naşterea  Primei Românii.  Cel dintâi  demnitar militar al ţării, un personaj  cu carenţe catastrofale în cultura şi formarea sa militară şi intelectuală,  a cărui ascensiune s-a bazat exclusiv pe argumente şi circumstanţe absolut străine valorilor morale şi spiritului etic,  a întronat în instituţie, cu consecinţe epidemice  în întreaga Armată,  o atmosferă confuză, incompatibilă performanţelor decente,  încurajând laborios delaţiunea, incompetenţa, neîncrederea şi rumoarea, promovând cu obstinaţie laşitatea, alienarea societală a instituţiei militare, slugărnicia  nevertebrată faţă de propria-i  persoană, degradarea maximă a relaţiilor interumane, decăderea profesională, intoleranţa faţă de valori şi, mai mult, faţă de tot ceea ce însemnă, din perspectiva împlinirii umane, personalitate.  În cei, iată, aproape patru ani de când degringolează starea şi condiţia fundamentală a organismului militar naţional, nu a avut nicio reacţie  publică  la atacurile devastatoare   la care a fost supusă Armata, adoptând, dimpotrivă, strategia unei complicităţi condamnabile.  Mai mult decât atât, printr-o devertebrată atitudine faţă de cel căruia îi datorează ascensiunea,  faţă de dumneavoastră domnule Preşedinte,  a fost un instrument extrem de eficient de demolare a integrităţii morale  şi  psihice  a corpului militar  naţional, de desconsiderare agresivă a aşteptărilor decente, minimale ale  militarilor români. 
      Domnule Preşedinte,
      Mandatul celei mai triste figuri din pleiada personalităţilor care au condus Statul Major General se apropie de sfârşit, asta dacă nu cumva aveţi în intenţie să îl păstraţi până când, precum dinŢară, din unitatea şi coeziunea ei socială,  din Armata României nu se mai poate alege nimic.  Pretendenţii la cea dintâi demnitate militară a României au angajat întregul arsenal subteran de care dispun spre a obţine înscăunarea îndelung dorită şi, poate,  mai mult decât atât. „Cărţile” sunt, însă, în mâna dumneavoastră.  Vă mărturisesc, dacă aş şti că în forul dumneavoastră interior ar putea fi identificat vreun dram de onoare determinat şi întreţinut de calitatea de comandant suprem al Forţelor Armate, v-aş cere, întru iertarea greşelilor de orice fel,  să vă luaţi zilele  în faţa subordonaţilor dumneavoastră pe care i-aţi batjocorit şi îi minţiţi cu rară, gravă şi, n-am încotro, trebuie să recunosc, cu o seducătoare neruşinare. Ar fi o eliberare demnă de sub povara  blestemelor noastre. Da, dacă aş ştii...  Dar, în perspectiva posibilei schimbări (vedeţi, îmi este teamă să zic iminentei...) a actualului lider militar al Armatei, nu îmi rămâne decât să vă rog  să luaţi, măcar, în seamă cine nu trebuie să fie şef al Statului Major General.
     Bunăoară, domnule Preşedinte,
     şef al Statului Major General nu trebuie să fie:
ü     Niciunul dintre membrii actualei echipe de conducere a Statului Major General, toţi fiind, întru asemănare,  copia impecabilă a  liderului  lor, o echipă  incoloră intelectual, neperformantă profesional, lipsită deplin de credibilitate instituţională,  ce a înstrăinat Armata de propria sa condiţie, echipă care nepărăsind o clipă laboratoarele ascensiunilor suspecte, a digerat nemestecat şi ultima fărâmă de credibilitate a condiţiei de lider;
ü     Niciunul dintre cumnaţii actualului ministru al Apărării Naţionale, e adevărat, un eminent ospătar al tranziţiei, un incult notoriu, dar  şi ilustru şef mafiot,  după cum chiar dumneavoastră l-aţi catalogat şi caracterizat;
ü      Profesor universitar doctor, chiar dacă a obţinut titlul la unul din apelurile nocturne ale degringoladei post-decembriste,  asta deoarece Statul Major General  are nevoie de comandant, nu de o paiaţă  gonflabilă, acaracterială, imorală, însetată de putere şi sânge instituţional;
ü     Niciunul dintre liderii din carton ai instituţiei militare pe care, domnule preşedinte, după pofta submarină a mult-prea-protejatului dumneavoastră client, i-aţi înstelat peste măsură, îngăduindu-le să acceadă în dregătorii peste puterea dovedită a minţii, culturii şi priceperii lor;
ü     Vreun pretins grand lider care, mai toată viaţa, a decorat  acustic urechile mai-marilor lui şi a cărui primă funcţie de comandă adevărată a fost cea de şef al unei categorii de forţe armate, caz de neîntâlnit nici măcar în organizările sociale  în care s-a auzit că există lingură, cuţit şi furculiţă abia, acum, la începutul veacului al XXI-lea;
ü     Vreun alergător, însetat de stele, prin funcţiile decorative ale sfidării trudei şi condiţiei militare, vreun  rătăcit care, după 20 de ani   de trândăveală în treburi auxiliare celor militare, cu mintea odihnită fiind, s-a trezit aureolat de toată ştiinţa militară a lumii, dar şi de pretenţiile asociate acesteia;
ü      Vreun individ  şantajabil pe  oricare  din fronturile construcţiei şi afirmării sociale, imoral în oricare din secvenţele comportamentului instituţional şi social, nedemn  în oricare din împrejurările relaţiilor interumane,   obedient  faţă de cel/cei care i-au hotărât numirea  şi înscăunarea;
ü     Un lider care să nu se  bucure de o largă credibilitate în rândurile instituţiei militare, de o viguroasă încredere a corpului militar în reprezentantul lui cel mai de seamă, de respectul neîndoilenic al majorităţii tutelare a organismului militar naţional;
ü     Vreun cetăţean, înstelat cine ştie cum, care să atribuie fiecărei opinii contrare caracterul stalinist al infracţiunii;
ü     Vreun produs al eprubetelor politice cu care României să îi fie ruşine în clubul atât de select al şefilor de state majore din Alianţa Nord-Atlantică; 
ü     Un lider cu un trecut discutabil,  cu un prezent anonim  şi un viitor incert şi incolor.
Şi, nu în ultimul rând, domnule Preşedinte, să nu mai fie un lider care să transpire dinaintea unei propoziţii  ridicate doar din subiect şi predicat, mai rău decât în faţa plutonului de execuţie. Să aveţi în atenţie numirea unui lider care să aibă darul comunicării, inspiraţia dialogului şi căldura apropierii în corpul fiecărui cuvânt.
Domnule Preşedinte,
Nu m-am numărat o clipă printre susţinătorii dumneavoastră. Nicio secundă nu am avut încredere în caracterul, conştiinţa şi moralitatea dumneavoastră, deşi,  credeţi-mă,  întotdeuna mi-am dorit să mă înşel. Înşelându-mă, i-ar fi fost mai bine Ţării. Nu am nici acum. Sper, însă, că teama de ce va fi după, vă determină  să comiteţi şi ... eroarea de a fi, oleacă măcar,  corect  cu Armata României, al cărei şef suprem încă sunteţi,  acum când am trecut de ceasul al treisprezecelea. Vă veţi întreba, poate, de ce tocmai eu, un colonel în rezervă, mi-am îngăduit o asemenea atitudine, un asemenea gest? Am să vă răspund, evident, milităreşte.  Bunăoară, deoarece:
*  Cunosc bine, pas cu pas, istoria de 150 de ani a Statului Major General, în toată complexitatea devenirii ei umane şi instituţionale.  Acest privilegiu, dobândit prin trudă, abnegaţie şi respect faţă de instituţie, mă întreptăţeşte să afirm că, mai cu seamă din perspectiva stării morale şi a preţuirii faţă de subordonaţi, echipa condusă de amiralul Gheorghe Marin a constituit şi constituie un eşec istoric care nu trebuie repetat, oricare ar fi preţul;
*   Cu o singură excepţie, cunosc îndeaproape şefii care au condus Statul Major General în ultimii 56 de ani. Hei bine, liderul de azi al Statului Major General este descurajator şi demoralizator de departe de oricare dintre aceştia. Un asemenea experiment trebuie evitat în modul cel mai categoric cu putinţă;
*   Am trudit sub comanda nemijlocită a ultimilor cinci şefi ai statului Major General. Liderul de astăzi este singurul, ca de altfel  din toată istoria instituţiei, care şi-a centrat actul de aşa-zisă conducere pe dispreţuirea manifestă a subordonaţilor,  degringoladizarea structurală şi organică a instituţiei, nonvalorizarea promovării în funcţii, ridicarea arbitrariului şi a tendinţelor despotice la rang de sistem.
Şi, cu voia dumneavoastră,  dacă nu vă deranjează cumva acest fapt, domnule Preşedinte,  preţuiesc şi iubesc nestins Armata României şi Statul Major General.

Cu rezervată şi decentă consideraţie,
             
                                   Colonel (r.) Costinel Petrache
                                   Bucureşti, 28 iulie, 2010







joi, 29 iulie 2010

COMUNICAT

Comitetul Director al SCMD, intrunit in plen la 27.07.2010 si avand ca invitati pe:
  • Col. (r) Comaneci Mircea – Filiala Botosani
  • Col. (r) Swider Paul – Filiala Calarasi
  • Col. (r) Simedre Marian – Filala Sector 5
Constatand situatia de o gravitate exceptionala la care au ajuns structurile militare, tara, natiunea, datorita proastelor guvernari postdecembriste, referitor la pachetul de legi care ii vizeaza strict pe militarii activi, in rezerva si in retragere, Comitetul Director a luat decizia sa comunice prin intermediul Birorilor Operative, tuturor membrilor si simpatizantilor SCMD urmatoarele:
 
  1. Legea 119/2010, coroborata cu Legea sistemului unitar de pensii, aflata “”in rezerva”” la Camera Deputatilor, DESFIINTEAZA STATUTUL DE MILITAR IN ROMANIA. Asimilarea totala cu civilii ne desfiinteaza ca structura socioprofesionala. Data fiind aceasta situatie, se recomanda tuturor celor interesati, indiferent din ce structura provin (MApN, MAI, servicii, etc), sa nu semneze niciodata cerere de recalculare a pensiei, pentru ca ar insemna ca sunt de acord cu pierderea calitatii de militar, dar sa completeze in nume personal o cerere tip (al carei model va fi transmis), prin care sa solicite institutiei in evidenta careia se afla date despre veniturile obtinute de-a lungul carierei. Conform legii, raspunsul ar trebui sa parvina in 30 de zile. Dupa 30 de zile, daca nu primiti raspuns, veti face o notificare la Sectia de Pensii la care sunteti in evidenta, prin care sa cereti sa nu vi se recalculeze pensia intrucat nu vi s-au asigurat datele necesare comunicarii veniturilor obtinute pe parcursul carierei militare mentionand ca, in caz contrar, va rezervati dreptul de a chema Casa de Pensii in instanta de judecata.
  2. Nici in Legea 119/2010 si nici in normele sale de aplicare nu apare cifra 3000 (trei mii) lei, asigurarile date de reprezentantii puterii ca pensiile mai mici de 3000 lei nu vor scadea fiind doar o diversiune menita a linisti marea masa a pensionarilor militari si a gestiona o eventuala criza. Toate pensiile, de la subofiter la general, vor scadea prin recalculare; estimam cuantumul acestora intre 500 – 1700 lei. Militarii care sunt de acord cu aceste masuri care le vor face pensiile cu un pic mai mari decat pensiile de ajutor social (350 lei), date celor care in viata lor nu au muncit nici macar o zi, sau cei care sunt de acord ca toti militarii, indiferent de grad, functie, raspunderi, sa se afle pe aceeasi treapta, sunt liberi sa nu ne urmeze. Militarii in rezerva si in retragere, care gandesc ca noi, sunt bineveniti in randurile SCMD.
  3. Considerand ca pensia trebuie sa fie un drept patrimonial castigat pentru toata lumea, nu numai pentru magistrati, SCMD a demarat deja procesul in instanta, pe motiv de discriminare. SCMD a luat decizia sa actineze in justitie, in tara, impotriva Normelor de aplicare a legii, si la Strasbourg impotriva Legii declarate constitutionala. Facem precizarea ca Normele nu au fost inca publicate in Monitorul Oficial, fiind lasate la dispozitia celor interesati pentru sondarea reactiilor si a capacitatii de riposta.
  4. In paralel, SCMD va face contestatii argumentate pe aceasta tema la Presedintie, Guvern, Parlament, si le va prezenta mass mediei.
  5. In ultima instanta, avem pregatite si cele 3 (trei) procese juridice stabilite la Alba Iulia, pentru luna ianuarie 2011, daca vor aparea cupoanele de pensii recalculate.
  6. La propunerile divergente primite de la filiale sau de la membrii de sindicat, solicitam sa se aiba in vedere faptul ca pichetarile de dimineata pana seara, cu grupuri mici de reprezentanti, ar banaliza problema in plin razboi mediatic, iar discutiile cu calaii natiei sunt inutile. Preconizam actiuni de anvergura de acest tip, actiuni la care ii vom invita sa participe pe toti membrii si simpatizantii SCMD. In ceea ce priveste actiunile pentru 25 Octombrie, propunem ca “”marea muta”” sa iasa si ea in uniforma, intr-un mars al tacerii, depunand coroane mortuare la presedintie, MApN, MAI, Ministerul de Justitie si Prefecturi. Solicitam tuturor Birourilor Operative sa vina cu propuneri, sa popularizeze si sa pregateasca de pe acum aceasta actiune.
  7. In ceea ce priveste propunerile de reactivare in media, solicitam tuturor filialelor sa intensifice atacurile in media impotriva consecintelor Legii sistemului unitar de pensii. Membrii Comitetului Director au demarat deja discutii privind participarea pe aceasta tema la unele dintre posturile radio si TV cu acoperire nationala. Vom pune la dispozitie materiale scrise la toate redactiile si solicitam ajutorul filialelor in acest sens.
  8. Ii rugam pe membrii si simpatizantii SCMD care, in baza misiunilor avute in strainatate, au stabilit relatii de amicitie cu militarii straini, actualmente rezervisti, sa-i contacteze, alertandu-i, in scopul de a determina sindicatele si ONG-urile lor sa sprijine sub toate formele actiunile noastre, pentru ca altfel, aparand precedentul in Romania, aceleasi masuri vor putea fi luate in tarile lor, impotriva lor.
  9. In ceea ce priveste demersul privind recalcularea actualelor pensii militare, conform Legii 90/2007, SCMD va notifica in aceasta saptamana Directia Finaciar Contabila/MapN pentru rezolvarea de indata a situatiei membrilor de sindicat. Notificarea se va constitui in plangere prealabila in justitie in cazul nerezolvarii in termenul legal de 30 de zile.
 
27.07.2010
COMITETUL DIRECTOR AL SCMD

Cu stima,
SINDICATUL CADRELOR MILITARE DISPONIBILIZATE

Pensionarii militari, revoltaţi de afirmaţiile preşedintelui

Pensionarii militari, revoltaţi de afirmaţiile preşedintelui

Cadrele din Armată sau Poliţie ar trebui să primească pensiile în momentul în care îndeplinesc vârsta de pensionare, a declarat la Radio România Actualităţi preşedintele Traian Băsescu.
În prezent, cadrele militare şi funcţionarii publici cu statut special din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale se pensionează la vârsta de 55 de ani, regula fiind valabilă atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi.
"Aceşti pensionari militari nu rămân pensionari până la vârsta de 65 de ani. Ei se încadrează. Pentru ce şi pensie şi salariu în acelaşi timp ? De ce am făcut eroarea pe care n-avem curaj sa o îndreptăm. Să spunem : frate la cât e vârsta de pensie oficială în România ? Foarte bine, domnul ceferist, domnul militar, domnul orice ai fi. Pentru anii pe care i-ai lucrat în Poliţie ai dreptul la o pensie de atât. Dar ai 42 de ani. Această pensie ţi-o dau când împlineşti vârsta de pensionare, la 67 de ani", precizează Traian Băsescu.
NU RATA
Preşedintele Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate, în Rezervă şi în Retragere, col.(r) dr. Mircea Dogaru (audio) spune la RFI că o asemenea hotărâre ar încălca legislaţia drepturilor europene. Sindicatul urmează să ia poziţie în această situaţie.
"În momentul în care s-a pus problema integrării în NATO şi în Uniunea Europeană, una dintre condiţii a fost reforma armatei, s-au dat nişte legi şi cariera majorităţii militarilor a fost distrusă. Ni s-a spus că trebuie să înţelegem că de dragul ţării, ieşim la pensie, anticipat, cu pensie anticipată şi drept de muncă. Între timp, dreptul la muncă ne-a fost lichidat prin legea 329/2009, iar acum ne sunt lichidate şi pensiile anticipate. Este vorba despre peste 145.500 de persoane. Îl avertizez foarte serios pe domnul Băsescu, dacă a spus aceste lucruri, să-şi revizuiască şi comportamentul şi declaraţiile", subliniază Mircea Dogaru.

marți, 27 iulie 2010

PDL, teatru de război. Elena Udrea vorbeşte pe limba grupului de la Bruxelles

http://www.puterea.ro/news6146/PDL-teatru-de-razboi-Elena-Udrea-vorbeste-pe-limba-grupului-de-la-Bruxelles.htm

PRIMELE SEMNE CA SCMD NU DOARME!

FELICITARI FILIALELOR SLATINA, SIBIU, MEHEDINTI! INITIATIVA DUMNEAVOASTRA ESTE FOARTE BUNA. ESTE UN PUNCT DE PLECARE. IN CATEVA CUVINTE AM PUBLICAT SI EU PE BLOG ANUMITE "FRUSTRARI". TREBUIE FACUT CEVA SI FOARTE URGENT. SCRIU ACESTE CUVINTE PENTRU SIMPATIZANTII SCMD DIN FILIALA BUZAU CARE TREBUIE SA VINA CU IDEI DE "LUPTA" IMPOTRIVA CIUMEI PORTOCALII. ACEASTA CIUMA PORTOCALIE VREA SA NE TRIMITA DIRECT IN PATURA SARACA A SOCIETATII. ASA CEVA NU ESTE DE ACCEPTAT, CEL PUTIN DIN PUNCTUL MEU DE VEDERE. ASTEPT  PE TOTI ACEI CARE DORESC SA SPRIJINE SCMD SA NE CONTACTEZE PE EMAIL(SCMDBZ@YAHOO.COM) SAU PE NUMERELE DE TELEFON AFISATE PE BLOGUL DE LA  BUZAU.
VICEPRESEDINTE
 CPT.CDOR.REZ. MARIUS MOLDOVAN

luni, 26 iulie 2010

Premierul Bocănilă a intrat în perioada de reproducere

http://www.puterea.ro/news6093/Premierul-Bocanila-a-intrat-in-perioada-de-reproducere.htm

Poate Traian Băsescu salva eficienţa componentelor CSAT?

http://www.alecuracoviceanu.ro/

LINISTE!?

TOATA LUMEA ASTEAPTA CEVA. ORI TOATA LUMEA ASTEAPTA CEVA DE LA "CENTRU".
OBSERV CA FOARTE MULTE FILIALE NU SUNT DE ACORD, IN TOTALITATE, CU COMUNICATUL DOMNULUI DOGARU. VOR CEVA MAI CONCRET. AU DREPTATE PARTIAL. MESAJELE EMOTIONALE NU-SI AU LOCUL ACUM. NU STIM CARE ESTE STADIUL "JURIDIC" AL SINDICATULUI IN LUPTA CONTRA LEGII 119. AU APARUT NORMELE METODOLOGICE DE APLICARE A LEGII. SI CE!? ATATA TARABOI. AM OBSERVAT CA TOATE FILIALELE AU AFISIAT PE PAGINILE LOR ACESTE NORME. BUN...SI LA CE FOLOS? ERA DE ASTEPTAT SA NE FIE DEFAVORABILE, CA SI VIITOAREA LEGE UNICA A PENSIILOR, DE ALTFEL,  INCA O UMILIRE A MILITARILOR. IAR NOI, INCA TRIMITEM COMUNICATE CA SI CUM AM AVEA UN AS IN MANECA. PERSONAL NU STIU CARE ESTE ACESTA. DAR..AM O CONVINGERE, CA IN TIMP, VOM CASTIGA PROCESUL CU STATUL ROMAN  IN LUPTA NOASTRA  DREAPTA!
PANA CAND SINDICATUL NU VA CASTIGA CEVA CONCRET, IN RAZBOIUL CU ACEST GUVERN, CU PUTEREA IN GENERAL, FOARTE MULTI DIN CEI CARE STAU PE MARGINE, NU SE VOR INDREPTA CATRE "NOI", NOI, SINDICATUL. ORICUM, NU AM O PARERE FOARTE BUNA FATA DE CEI CARE ...ACUM...STAU PE MARGINE SI ASTEAPTA SA VADA CE SE INTAMPLA, CARE INCA MAI SPERA CA EI NU VOR FI LOVITI DE RECALCULARE PENTRU CA "ASA LE-A PROMIS OPREA SI CU BOC, CA PENSIILE SUB 3000 DE RON NU VOR SCADEA". IAR ATUNCI CAND VOR PRIMI CUPONUL CU RECALCULAREA ACASA VOR INTRA IN PANICA SI VOR CAUTA O ALTERNATIVA, PROBABIL ACEST SINDICAT. UNII NICI ATUNCI NU VOR VENI SPRE NOI. VOR ASTEPTA UN PRECEDENT JUDICIAR SI ATUNCI VOR ACTIONA. PENTRU ACESTI OAMENI NU POT SA AM PREA MULT RESPECT, CU PARERE DE RAU. CA FORMA, BLOGURILE SCMD SUNT SUPERBE. DAR UNELE SUNT LIPSITE DE CONTINUT, UNELE PREIAU DATE DE LA ALTE BLOGURI SCMD SI LE AFISEAZA!
CEI DIN CONDUCEREA SCMD BUCURESTI AR TREBUI SA CONTACTEZE CASA DE PENSII MILITARE SI SA INTRE IN POSESIA PRIMELOR RECALCULARI DE PENSII MILITARE PENTRU A LE PUTEA POSTA PE BLOGURI, CU DATE CONCRETE. EU, PERSONAL SUNT DE ACORD SA-MI POSTEZ PE BLOG PENSIA ACTUALA SI PENSIA RECALCULATA, MAI ALES CA SUNT PROMOTIE 1991 SI ACCESUL LA DATELE MELE ESTE MAI USOR. ASTA AR FI UN LUCRU CONCRET, CARE I-AR PUNE PE MULTI PE GANDURI, DIN CEI CARE STAU PE MARGINE. PROBABIL CEI DE LA PENSII MILITARE AU INCEPUT RECALCULARILE!
CONSIDER CA TREBUIE SA IESIM LA ACTIUNE MAI FERMI, PE DIFERITE PLANURI. NU TREBUIE SA ASTEPTAM ZIUA DE 25 OCTOMBRIE. TOTI CEI CARE AU IDEI DE ACTIUNE PRO SCMD SA LE SCOATA LA LUMINA. EU CRED CA NU NE-AM FACUT AUZITI SUFICIENT. PREA MULT AM DISCUTAT SI NE-AM JELIT. TREBUIE ACTIUNI HOTARATE. TREBUIE CA CEI DIN EXTERIORUL TARII SA AFLE CE SA INTAMPLA CU ADEVARAT IN TARA, IAR NATO SA AFLE CE SE INTAMPLA CU PROMISIUNILE FACUTE DE STATUL ROMAN LA PREADERARE. AVEM NEVOIE URGENTA DE O CASA DE AVOCATURA CU RENUME. TREBUIE ACTIONAT RAPID IN MEDIA, IN SENSUL DE A NE ARATA PUNCTUL DE VEDERE. ETC........
ACEST ARTICOL L-AM SCRIS IN NUME PERSONAL
VICEPRESEDINTE SCMD F1 BUZAU
CPT.CDOR.REZ.MARIUS MOLDOVAN

joi, 22 iulie 2010

Videanu și Observatorul Prețurilor: Cât de mică e distanța dintre nerozie și bun-simț

Dacă de altceva nu e în stare, poate Guvernul reușește măcar să facă un comparator de prețuri.
“Avem în evaluare la Ministerul Economiei un proiect «Observatorul preţurilor». Vom monitoriza în peste 1.400 de puncte preţurile, iar acolo unde vor fi derapaje va interveni Agenţia pentru Protecţia Consumatorului”, spunea Adriean Videanu, încercând parcă să-și maimuțărească titulatura de ministru al economiei. Evident, să sugerezi controlul prețurilor într-o țară care se pretinde economie de piață e cel puțin caraghios.
“Nicio autoritate a statului nu va interveni în decizia unui comerciant sau a unui consumator, dacă evident aceştia respectă legea. Observatorul se doreşte a fi o măsură de natură administrativă şi preventivă pentru corecta informare a cetăţeanului”, a nuanțat azi același personaj. Chiar dacă renunță greu la reflexele autoritariste, diferența de sens e de la cer la pământ.
De ce legea nu folosește la nimic
Controlul prețurilor sub amenințarea Protecției Consumatorului este o aberație, pentru că instituția n-are nicio atribuție asupra prețurilor. Amenințarea cu Consiliul Concurenței are – ce-i drept – acoperire legală, dar e ușor frivolă. Teoretic, se poate presupune că inspectorilor anti-trust le va fi mai ușor să găsească carteluri. Practic, asta se poate întâmpla doar dacă într-adevăr nu se constată diferențe de preț. Când doar o parte dintre producători au prețuri mai mari, ei nu pot fi sancționați legal. Pot fi însă sancționați de piață.
Se poate chiar mai simplu
În realitate, diferențele de preț chiar există. De aceea, afișarea lor centralizată e un lucru absolut firesc, chiar necesar. Era și mai bine dacă o făcea o asociație de consumatori sau o entitate privată, așa cum se întâmplă deja cu comparatoarele de prețuri pentru magazinele online. Însă, cât timp asta nu se întâmplă, este perfect legitim ca o instituție a statului să-și asume inițiativa. Dacă ar vrea să-și ușureze munca, Videanu ar trebui să ceară eșantioanele folosite de INS pentru calculul inflație și să le facă publice.
Cât de importantă e metodologia
De la teorie la practică, distanța este mare. Dacă măsura va justifica un nou aparat birocratic, umplut de nepoți și nepoate pe toate funcțiile posibile, care să centralizeze niște aiureli ilizibile, mai bine lipsă. Regula de cost ar trebui să fie simplă: costuri zero. Statul are suficiente resurse neutilizate, ăsta e un proiect care cere creier, nu bani. Acum vom vedea exact cât creier are.
Vor scădea prețurile?
Dacă e îndeplinită condiția de mai sus – da, cu siguranță. E imposibil de stabilit cu cât, însă nici nu contează. Bine împachetată, informația poate fi valoroasă în sine. Într-o primă etapă, clienții vor găsi cel mai mic preț și deja scopul direct a fost atins. Ulterior, competitorii vor fi forțați să se alinieze. Asimetria informațională și comoditatea sunt acum principalele motive pentru care apar diferențe mari de preț la produse similare.

65% dintre români ar vota pentru demiterea lui Băsescu. PDL a ajuns la 12%

 

Traian Băsescu şi-ar pierde scaunul de la Cotroceni dacă s-ar organiza un nou referendum pentru demiterea acestuia, arată un sondaj de opinie realizat de IPP Research. Democrat-liberalii se prăbuşesc în sondaje.

Preşedintele Traian Băsescu are motive de îngrijorare. 65% dintre români ar vota pentru demiterea sa din funcţie dacă un nou referendum ar fi organizat în acest sens, arată un sondaj realizat de IPP Research în perioada 9-16 iulie 2010. Pentru păstrarea sa în funcţie ar vota 17%, iar alţi 18% nu s-ar duce la urne.

Dacă ar fi să dea timpul înapoi şi ar putea vota din nou pe unul din cei trei  candidaţi importanţi de la alegerile din 2009, românii l-ar alege pe Crin Antonescu – 43%, Mircea Geoană – 32% şi de Traian Băsescu – 19%.

PDL înregistrează o prăbuşire dramatică în opţiunile românilor. Şi ajunge la doar 12% - scor nemaiînregistrat de aproape un deceniu. PSD ocupa prima poziţie, cu 40%, urmat de PNL cu 26%, UNPR şi PRM cu câte şapte procente şi UDMR, cu cinci.

Sondajul a fost realizat pe un eşantion de 1040 de persoane şi are o eroare tolerată de +/- 3%.

Preşedintele plăteşte pentru tăierile făcute de Guvern
"Era de aşteptat ca Guvernul să plătească pentru măsurile de tăiere a cheltuielilor în două moduri. Unul necesar, pentru că oamenii nu votează politicieni care taie cheltuieli. Sunt consturi necesare care puteau fi recuperate până la alegeri. Şi un mod nenecesar care face trimitere la felul în care s-au făcut tăierile. Bâlbâielile Executivului au enervat lume care, altfel, nu avea de ce să fie enervată", a declarat pentru REALITATEA.NET analistul Ciprian Ghinea.
În opinia acestuia pentru suspendarea preşedintelui este nevoie de argumente solide. Simplul fapt că este nepopular în acest moment nu este suficient. "Am mai avut preşedinţi nepopulari în al doilea mandat. Şi Iliescu a fost nepopular în al doilea mandat. Constantinescu nici nu a mai candidat din cauza nepopularităţii. Preşedintele plăteşte pentru tăierile de cheltuieli făcute de Guvern. Acesta este un guvern PDL plus partidele care susţin majoritatea prezidenţială", a mai spus Ciprian Ghinea.

 

marți, 20 iulie 2010

CE: România nu manifestă suficient angajament politic pentru sprijinirea reformei justiţiei

http://www.agerpres.ro/media/index.php/justitie/item/20569-CE-Romania-nu-manifesta-suficient-angajament-politic-pentru-sprijinirea-reformei-justitiei.html

Vasile Puşcaş: Raportul Comisiei Europene arată un ton îngrijorat

http://www.agerpres.ro/media/index.php/justitie/item/20577-Vasile-Puscas-Raportul-Comisiei-Europene-arata-un-ton-ingrijorat.html

Daniel Constantin (PC): Aşa-numita luptă anti-corupţie a PDL nu a convins Europa

http://www.agerpres.ro/media/index.php/justitie/item/20591-Daniel-Constantin-PC-Asanumita-lupta-anticoruptie-a-PDL-nu-a-convins-Europa.html

Victor Ponta le scrie ambasadorilor despre 'presiunile sistematice ale actualei puteri din România asupra statului de drept

http://www.agerpres.ro/media/index.php/politic/item/20610-Victor-Ponta-le-scrie-ambasadorilor-despre-presiunile-sistematice-ale-actualei-puteri-din-Romania-asupra-statului-de-drept.html

sâmbătă, 10 iulie 2010

DE CE NE MOR MILITARII?

Armata Romana - de ce ne mor militarii ?
 
 
Militarii, de fapt, nu mor. Ei isi dau viata. In schimbul injuraturilor, a scuipaturilor politice si a catalogarilor "nesimtite", militarii cad la datorie. Tacut si fara propaganda!
Guvernantii ar tusi daca ar circula cu masini mai vechi de 2009, iar pe soldati ii trimit la lupta cu tehnica proiectata prin anii '50 si construita prin 1972. Adica acum vreo 38 de ani, cand multi dintre membrii comisiei de aparare ai Camerei Deputatilor nici nu se nascusera.

"Hai dom'le ca e tehnica sigura! Am incercat-o 50 de ani si nu s-a stricat!" Hai, nu zau?! Dar, ce-ar zice, de exemplu, domnul ministru Oprea, daca si el ar merge pe strada cu un Wartburg, proiectat prin 1950, construit in 1982 si modernizat? Nu-i asigura prestanta si nici siguranta, nu-i asa? Oricum, dupa cate am inteles, Wartburgul nu depaseste 90 km/h deci, e sigur! Si, daca tot este atat de sigur, de ce nu zboara si comandantul suprem cu AN-2? E si mai ieftin!

Cu banii pe vreo 20 de Volkswagenuri Tuareg va garantez ca se poate cumpara un nou avion pentru parasutistii militari! Ar fi posibil? Nuuuu! Puschea pe limba! Caci, nu se poate, draga electoratule, ca toate sutele alea de fufe de pe la toate agentiile nationale si nepoate de pe la toate institutiile guvernamentale din teritoriu sa umble cu masini ne-reprezentative!

Sau de exemplu, dom' Videanu, economistul sef al natiei: s-ar urca la bordul vreunui iaht construit prin 1960 si care n-a avut parte de reparatii capitale pana acum? Sau fostul prefect care-a prins vreun picior de-al lui Zeus ca sa-l pupe: crezi ca el ar merge pe strada cu vreun telefon mobil mai jos de BlackBerry sau nu stiu ce "Navigation", editia de acum 2 saptamani? Cumparat de la buget, bineinteles!

E scumpa dom'le tehnica militara. Asa e! Dar cu banii pe toate BlackBerry-urile din Parlament se pot cumpara doua AN-2 noi-noute, nu numai unul. Cu banii doar de pe bordurile de pe Soseaua Stefan cel Mare cumparam doua tancuri! Iar cu banii de la schimbarea anuala a laptopurilor de la Parlament echipezi vreo doua batalioane de infanterie!

Capra-i raioasa, dar sta cu coada pe sus

Noi nu mai avem demult buget de 2,38% pentru Armata, dar suntem fuduli si pastram aceleasi misiuni! Cum? Reducem din tehnica, reducem din instruire! Vrem si NATO, dar vrem si contracte preferentiale pentru partid. Vrem si Armata operativa, dar fara salarii speciale. Si nici pensii. Cand ii trimitem pe militari in concediu fara plata (ca asa a spus guvernul Boc) ii trimitem doar sambata si duminica, ca "sa nu influentam procesul de instructie".

Caci, nu-i asa, geme tara de diverse cochete-blonde si bisnitari-lideri de partid cu doctorate in stiinte militare, iar noi nu avem nici macar o strategie de inzestrare coerenta si nici vreun plan mai acatarii pentru inlocuirea vechiturilor carora, pompos, le spunem "tehnica de lupta".

Cand mor cate unii, in loc sa ne uitam la ce face Armata in intregul ei, ne amintim si il injuram pe subofiterul care ne-a bagat la arest acum vreo 30 de ani ca ne-am imbatat in seara de 1 Mai.

Vrem si misiuni NATO, dar, daca s-ar putea, pe banii altora! Se lauda guvernul pe la Mons cu angajamentele luate fata de NATO, dar uita de angajamentele luate fata de propria tara si fata de propria armata.

Ca, din Armata Romana doar atata a ramas: prilej de defilari electorale si batai pe spate cand se decoreaza politicienii, unii pe altii sau se avanseaza intendentii sefi ai natiunii intre ei. In rest, mor unii, mor altii, ce mai conteaza? Stau alti 100 pe la porti sa le ia locul. Tara-i plina de patrioti! Din pacate-i plina si de politruci de generatie noua. Si de decidenti militari fara o minima coloana vertebrala!

Mortii nostri si totusi ai cui?

Cine-i de vina pentru Tuzla? Nimeni! Pentru accidentul cu rachetele iesite de vreo 15 ani din uz de la Mangalia? Nimeni! Pentru masinile de lupta ne-blindate din Afghanistan? Nimeni! Pentru alti morti, pe timp de pace, din Armata Romana? Nimeni! Vreo remuscare sau vreo demisie de onoare a cuiva pe undeva pe la varful Armatei? Nimic! Vreo remuscare de la comandantul suprem? As, nenicule! N-are nicio treaba! El are treaba cu jurnalistii in securitatea nationala, nu cu militarii!

Sunt convins ca, daca amaratii aia care-au murit nevinovati la Tuzla ar fi trait sa apuce, la 52 de ani, varsta de trecere in rezerva, probabil ca ar fi avut si ei, peste vreo 20-30 de ani, niste pensii. Speciale! Nu-i asa? Si, in mod cert, s-ar fi gasit vreun neica-nimeni in drum, vreun premier de buzunar, vreun "robotronic", care sa-i catalogheze si pe ei, ca si pe altii: "nesimtiti, sug sangele tarii, n-au contribuit, n-au platit"! Eu cred ca au platit destul. Si ei si altii.

Nu i-au omorat misiunile de scotocire din Afghanistan, nici misiunile S.A.R., nici misiunile pe mare sau pe munte, nici misiunile de transport strategic in spatiul inamic si nici operatiile de deminare din portul Constanta. I-au omorat doar indiferenta si indolenta politica, iresponsabilitatea inzestrarii si instruirii Armatei si minciuna existentei vreunui pic de onoare la varful Armatei.

Apropo, vaduvelor si copiilor fara tati de la Tuzla cu cat o sa le scadeti pensia lor "nesimtita"?

Ma inclin in fata eroilor aviatori de la Scoala de Aplicatie a Fortelor Aeriene si scafandrilor de lupta de la GNFOS (Grupul Naval Forte Operatii Speciale)!

Ovidiu Mihalache,
colaborator Ziare.com

marți, 6 iulie 2010

GENERALUL MIHAIL POPESCU: REFORMA ARMATEI S-A OPRIT LA RESTRUCTURARE!

http://www.ionpetrescu.ro/2010/07/05/generalul-mihail-popescu-reforma-armatei-s-a-oprit-la-restructurare/

DUMNEZEU SA-I ODIHNEASCA IN PACE



PILOT ANTOCHE CATALIN


PILOT GUITA LAVINIA


MECANIC DE BORD RINGHET RASVAN

MI-AM PERMIS SA FAC PUBLICE POZELE LOR, DEOARECE POSTURILE DE TELEVIZIUNE AU PRELUAT DEJA DE LA MINISTERUL APARARII  NUMELE LOR SI INFORMATII DESPRE EI.
ACESTEA SUNT POZE DIN ARHIVA PERSONALA .
CPT.CDOR.REZ. MARIUS MOLDOVAN

OMAGIU SI CONDOLEANTE

SINCERE CONDOLEANTE MILITARILOR CARE AU MURIT IN ACCIDENTUL AVIATIC DE LA TUZLA. SINCERE CONDOLEANTE COLEGILOR MEI PILOTI CARE AU MURIT, COLEGI CU CARE AM LUCRAT APROAPE 8 ANI DE ZILE, PANA IN MOMENTUL IESIRII MELE DIN SISTEM. DUMNEZEU SA-I IERTE SI SA-I DUCA LA CER... DIN RESPECT PENTRU FAMILIILE LOR NU LE FAC CUNOSCUTE NUMELE....CI DOAR PORECLELE: "BATMAN", "LAVI", "CROCO". DESPRE COMANDORUL JIANU..NUMAI DE BINE, UN OM DEOSEBIT! DUMNEZEU SA-I ODIHNEASCA IN PACE.
CPT.CDOR.REZ.

 MOLDOVAN MARIUS

joi, 1 iulie 2010

CAMPANIE CCR

DESPRE JUSTITIA ROMANA

Cateva ganduri despre justitia romana
Ca urmare a Hotărârii nr.2 a Secţiilor Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, votată de cei 86 de judecători prezenţi din totalul de 113 de judecători în funcţie ai instanţei supreme, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a transmis Curţii Constituţionale sesizarea referitoare la neconstituţionalitatea dispoziţiilor Legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, in care au argumentat, printe altele:
“[…]dispoziţiile legii privind unele măsuri în domeniul pensiilor care prevăd recalcularea pensiilor de serviciu, contravin şi prevederilor art.15 alin.(2) din constituţie, potrivit cărora „legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile.” în acest sens, prin decizia nr.375/2005 referitoare la sesizările de neconstitutionalitate a legii privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, curtea constituţională a stabilit că noile reglementări – privind criteriile şi condiţiile concrete ale exercitării dreptului la pensie, inclusiv modul de calcul şi de actualizare a cuantumului pensiei – „nu pot fi aplicate cu efecte retroactive, respectiv, în privinţa cuantumului pensiilor anterior stabilite, ci numai pentru viitor, începând cu data intrării lor în vigoare[…]”.
Fata de aceste prevederi constitutionale invocate de 86 de judecatori din totalul de 113 in functie ai ICCJ, coroborate cu insasi Deciziile anterioare ale CCR (ex. Deciziile nr.375/2005, 120/2007) citate in motivatia Deciziei 873/2010, se naste intrebarea:
Cum de 9 judecatori constitutionali numiti politic nu au vazut propriile decizii anterioare privind neretroactivitatea legii, nu au vazut sensul prevederilor art.15 alin.(2) din Constituţie, potrivit cărora „legea dispune numai pentru viitor” sens reiterat de un numar de 86 de judecatori de la instanta suprema (instanta prin care se realizeaza justitia potrivit art.126(1) din legea fundamentala), atunci cand au decis:
“[…]Curtea constată că în conceptul de „drepturi câştigate” pot intra doar prestaţiile deja realizate până la intrarea în vigoare a noii reglementări. Prin urmare, numai dacă legiuitorul ar fi intervenit asupra acestor prestaţii deja încasate s-ar fi încălcat dispoziţiile art.15 alin.(2) din Constituţie. În acest sens este şi Decizia nr.458 din 2 decembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 24 din 13 ianuarie 2004, prin care Curtea a statuat că „o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior şi nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situaţii juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că în aceste cazuri legea nouă nu face altceva decât să refuze supravieţuirea legii vechi şi să reglementeze modul de acţiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare.[…]”?
Retroactivitatea legii depinde de cel care o interpreteaza?
“[...]Pensiile speciale, nefiind un privilegiu, ci fiind instituite de către
legiuitor în considerarea unui anumit statut special al categoriei profesionale
respective, pot fi eliminate doar dacă există o raţiune suficient de puternică
spre a duce în final la diminuarea prestaţiilor sociale ale statului sub forma
pensiei. Or, în cazul de faţă, o atare raţiune este, [...] necesitatea reformării sistemului de pensii, prin eliminarea inechitaţilor din acest sistem.[...]”
Pai, ratiunea legii nu era motivata tocmai prin “eliminarea inechitaţilor” dintre pensiile magistratilor si pensiile celorlalte categorii sociale, stabilite dupa legea 19/2000? Si atunci, nu se contrazic constitutionalii? Anumite inechitati pot fi mentinute si anume cele care iar afecta pe cei ce detin puterea decizionala?
“[...]Având în vedere însă cele două componente ale pensiei de serviciu, precum şi faptul că a doua componentă, adică suplimentul din partea statului, se acordă numai în măsura în care există resursele financiare necesare, suprimarea pentru viitor a acestei componente, fără afectarea părţii contributive, nu poate avea semnificaţia unei exproprieri.[...]”
Unde sunt definite in legea speciala, de exemplu in legea 164/2001, “cele două componente ale pensiei de serviciu”?
Unde este stipulat (in legea 164/2001 de exemplu), “faptul că a doua componentă, adică suplimentul din partea statului, se acordă numai în măsura în care există resursele financiare necesare”?
In tot cuprinsul Deciziei 873/2010, care este motivatia hotararii “dispoziţiile art.1 lit.a), b), d) – i) [...] din Legea privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor sunt constituţionale?” .
Niciuna…Pe un numar de peste 30 de pagini se trateaza doar (ne)constitutionalitatea art.1 lit.c), in timp ce constitutionalitatea restului celor 12 articole nu este motivata de loc. De ce aceasta? Nu aveau argumente? Si-ar fi dovedit inconsecventa?
“[…]Or, legiuitorul este în măsură să acorde, să modifice sau să suprime componenta suplimentară a pensiei de serviciu, în funcţie de posibilităţile financiare ale statului, dar, evident, cu respectarea şi a celorlalte prevederi sau principii constituţionale[…]”
Tocmai aceasta este intrebarea: care sunt textele de lege care instituie “componenta suplimentară a pensiei de serviciu” pentru categoriile socioprofesionale mentionate la art.1 lit.a)-b)?
“[…]Art.1: „Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, următoarele categorii de pensii stabilite pe baza legislaţiei anterioare, devin pensii în înţelesul Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare:
a) pensiile militare de stat;
b) pensiile de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor;[...]”
Magistratii prin care se realizeaza justitia, in corpore, interpreteaza intr-un anume sens legea fundamentala a tarii, jurisprudenta CCR si legislatia europeana, iar judecatorii numiti politic sa vegheze asupra Constitutiei interpreteaza altfel toate acestea, chiar se si dezic de propriile decizii anterioare.
S-a creat o falie decizionala si este de datoria justitiei sa o remedieze pentru a-si pastra credibilitatea…
“[…]Instituirea pensiei de serviciu pentru magistraţi „nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, ea constituind o compensaţie parţială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutului special căruia trebuie să i se supună magistraţii”. Astfel, acest statut special stabilit de Parlament prin lege este mult mai sever, mai restrictiv, impunând magistraţilor „obligaţii şi interdicţii pe care celelalte categorii de asiguraţi nu le au. Într-adevăr acestora le sunt interzise activităţi ce le-ar putea aduce venituri suplimentare, care să le asigure posibilitatea efectivă de a-şi crea o situaţie materială de natură să le ofere după pensionare menţinerea unui nivel de viaţă cât mai apropiat de cel avut în timpul activităţii.[…]”
Dimpotriva, mai exista in Romania “categorii de asiguraţi” care au „obligaţii şi interdicţii” ca si dumneavoastra si acelea sunt militarii si politistii.
Si “acestora le sunt interzise activităţi ce le-ar putea aduce venituri suplimentare”; ba, mai mult chiar decat obligatiile unor “categorii de asiguraţi”, militarii mai au si obligatia de a-si da viata pe campul de lupta, in schimbul “componentei suplimentare a pensiei de serviciu”.
Si chiar o fac, prin IRAK, AFGANISTAN si alte plaiuri mioritice…
In schimbul acestui sacrificiu, Guvernul se simte indreptatit “să acorde, să modifice sau să suprime componenta suplimentară a pensiei de serviciu” iar distinsii constitutionali numiti politic dar independenti ideologic consacra fara drept de apel si fara remuscari “dispoziţiile art.1 lit.a), b), d) – i) şi art.2-12 din Legea privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor sunt constituţionale”.
Prezint in cele ce urmeaza prevederile statutare in vigoare pe care CCR nu le-a luat in considerare in motivarea Deciziei 873/2010 si anume prevederile cuprinse in statutele celor trei categorii socioprofesionale referitor la incompatibilitati, interdictii si/sau restrangeri de drepturi:
Legea nr. 303/2004 (republicata) privind statutul judecatorilor si procurorilor.
Art. 2. – (1) Judecatorii numiti de Presedintele Romaniei sunt inamovibili, in conditiile prezentei legi.
(3) Judecatorii sunt independenti, se supun numai legii si trebuie sa fie impartiati.
Art. 5. – (1) Functiile de judecator, procuror, magistrat-asistent si asistent judiciar sunt incompatibile cu orice alte functii publice sau private, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior, precum si a celor de instruire din cadrul Institutului National al Magistraturii si al Scolii Nationale de Grefieri, in conditiile legii.
Art. 7. – (1) Judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti, personalul de specialitate juridica asimilat acestora si personalul auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si parchetelor nu pot fi lucratori operativi, inclusiv acoperiti, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii.
Art. 8. – (1) Judecatorilor si procurorilor le este interzis:
a) sa desfasoare activitati comerciale, direct sau prin persoane interpuse;
b) sa desfasoare activitati de arbitraj in litigii civile, comerciale sau de alta natura;
c) sa aiba calitatea de asociat sau de membru in organele de conducere, administrare sau control la societati civile, societati comerciale, inclusiv banci sau alte institutii de credit, societati de asigurare ori financiare, companii nationale, societati nationale sau regii autonome;
d) sa aiba calitatea de membru al unui grup de interes economic.
(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. c), judecatorii si procurorii pot fi actionari sau asociati ca urmare a legii privind privatizarea in masa .
Art. 9. – (1) Judecatorii si procurorii nu pot sa faca parte din partide sau formatiuni politice si nici sa desfasoare sau sa participe la activitati cu caracter politic.
(2) Judecatorii si procurorii sunt obligati ca in exercitarea atributiilor sa se abtina de la exprimarea sau manifestarea, in orice mod, a convingerilor lor politice.
Art. 10. – (1) Judecatorii si procurorii nu isi pot exprima public opinia cu privire la procese aflate in curs de desfasurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul.
(2) Judecatorii si procurorii nu pot sa dea consultatii scrise sau verbale in probleme litigioase, chiar daca procesele respective sunt pe rolul altor instante sau parchete decat acelea in cadrul carora isi exercita functia si nu pot indeplini orice alta activitate care, potrivit legii, se realizeaza de avocat.
(3) Judecatorilor si procurorilor le este permis sa pledeze, in conditiile prevazute de lege, numai in cauzele lor personale, ale ascendentilor si descendentilor, ale sotilor, precum si ale persoanelor puse sub tutela sau curatela lor. Chiar si in asemenea situatii insa judecatorilor si procurorilor nu le este ingaduit sa se foloseasca de calitatea pe care o au pentru a influenta solutia instantei de judecata sau a parchetului si trebuie sa evite a se crea aparenta ca ar putea influenta in orice fel solutia.
LEGEA Nr. 80 din 11 iulie 1995 privind statutul cadrelor militare
ART. 1.Cadrele militare sunt în serviciul naţiunii.
ART. 6 În exercitarea atribuţiilor ce le revin potrivit legii şi prevederilor regulamentelor militare, ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii sunt învestiţi cu exerciţiul autorităţii publice, bucurându-se de protecţie potrivit legii penale.
ART. 7 Îndatoririle, drepturile şi libertăţile cadrelor militare sunt cele stabilite de Constituţia României, de legile ţării şi de prezentul statut.
Profesia de ofiţer, maistru militar sau subofiţer în activitate incumbă îndatoriri suplimentare, precum şi interzicerea ori restrângerea exercitării unor drepturi şi libertăţi, potrivit legii.
ART. 8 Cadrele militare au următoarele îndatoriri principale:
a) să fie loiale şi devotate statului român şi forţelor sale armate, să lupte pentru apărarea României, la nevoie până la sacrificiul vieţii, să respecte şi să apere valorile democraţiei constituţionale;
b) Cadrelor militare nu li se poate ordona şi le este interzis să execute acte contrare legii, obiceiurilor războiului şi convenţiilor internaţionale la care România este parte;
ART. 28 Cadrelor militare în activitate le este interzisă exercitarea următoarelor drepturi:
a) să facă parte din partide, formaţiuni sau organizaţii politice ori să desfăşoare propagandă prin orice mijloace sau alte activităţi în favoarea acestora ori a unui candidat independent pentru funcţii publice;
b) să candideze pentru a fi alese în administraţia publică locală şi în Parlamentul României, precum şi în funcţia de Preşedinte al României;
c) să declare sau să participe la grevă.
ART. 29 Cadrelor militare în activitate le este restrânsă exercitarea unor drepturi şi libertăţi, astfel:
a) opiniile politice pot fi exprimate numai în afara serviciului;
b) exprimarea în public a unor opinii contrare intereselor României şi forţelor armate nu este permisă;
c) condiţiile în care cadrele militare în activitate vor putea să prezinte public informaţii militare se vor stabili prin ordin al ministrului apărării naţionale;
d) aderarea la culte religioase este liberă, mai puţin la cele care, potrivit legii, contravin normelor de păstrare a ordinii publice, precum şi la cele care încalcă bunele moravuri sau afectează exercitarea profesiei;
e) constituirea în diferite forme de asociere cu caracter profesional, tehnico-ştiinţific, cultural, sportiv-recreativ sau caritabil, cu excepţia celor sindicale ori care contravin comenzii unice, ordinii şi disciplinei specifice instituţiei armatei, este permisă în condiţiile stabilite prin regulamentele militare.
f) *** Abrogată
g) participarea la mitinguri, demonstraţii, procesiuni sau întruniri cu caracter politic ori sindical este interzisă, cu excepţia activităţilor la care se participă în misiune;
h) cadrele militare în activitate se pot deplasa în străinătate în condiţiile ce se stabilesc prin ordin al ministrului apărării naţionale.
ART. 30 Ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii în activitate au obligaţia de a nu efectua activităţi care contravin demnităţii, prestigiului şi normelor de comportare ce decurg din calitatea lor de cadre militare.
Cadrelor militare în activitate le este interzis:
a) să îndeplinească alte funcţii decât cele în care sunt încadrate, cu excepţia cumulului prevăzut de lege, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale;
b) să fie asociat unic ori să participe direct la administrarea sau conducerea unor organizaţii ori societăţi comerciale, cu excepţia celor numite în consiliile de administraţie ale regiilor autonome şi societăţilor comerciale din subordinea Ministerului Apărării Naţionale, din cadrul industriei de apărare sau în legătură cu aceasta.
Printr-o analiza sumara se poat desprinde cu usurinta asemanarea pana la identitate a incompatibilitatilor si interdictiilor.
Mai mult decat atat, se poate observa ca mult mai multe drepturi sunt interzise militarilor dar sunt permise magistratilor:
- să candideze pentru autorităţile administraţiei publice locale, Parlamentul României şi pentru funcţia de Preşedinte al României;
- să declare sau să participe la greve, precum şi la mitinguri, demonstraţii, procesiuni sau orice alte întruniri cu caracter politic;
sau ce obligatii au in plus militarii fata de magistrati:
- să lupte pentru apărarea României, la nevoie până la sacrificiul vieţii

Pentru cei care mai au rabdare, le ofer spre delectare motivatia CCR privind regimul juridic al pensiilor de serviciu ale militarilor si magistratilor, cuprinsa in Decizia 20 din 2 februarie 2000 referitoare la sesizarea de neconstitutionalitate a art. 41 alin. (2) din Legea privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale:
“ ...Constatand ca aceste elemente care diferentiaza regimul de pensionare al militarilor si al magistratilor de regimul general al pensiilor asigura un tratament juridic specific celor doua categorii de asigurati, Curtea Constitutionala retine ca instituirea pensiei de serviciu pentru cadrele militare si pentru magistrati nu reprezinta un privilegiu, ci este justificata in mod obiectiv, ea constituind o compensatie partiala a inconvenientelor ce rezulta din rigoarea statutelor speciale carora trebuie sa li se supuna militarii si magistratii.
Astfel, aceste statute speciale stabilite de Parlament prin legi sunt mult mai severe, mai restrictive, impunand militarilor si magistratilor obligatii si interdictii pe care celelalte categorii de asigurati nu le au.
...Un alt element comun care justifica in mod obiectiv si rezonabil un tratament juridic asemanator al magistratilor si al cadrelor militare, inclusiv in ceea ce priveste regimul de pensionare, il reprezinta riscul pe care il implica exercitarea profesiilor respective, ambele avand un rol esential in apararea drepturilor omului, a ordinii publice, a valorilor statului de drept.
...Curtea Constitutionala constata, pe de alta parte, ca reglementarea in vigoare a pensiei de serviciu pentru militari, ca si cea a pensiei de serviciu pentru magistrati, cu diferentele pe care aceasta pensie le prezinta fata de pensia comuna de asigurari sociale, nu constituie o incalcare a principiului egalitatii cetatenilor in fata legii, principiu prevazut de art. 16 alin. (1) din Constitutie. Aceasta constatare se bazeaza pe specificul comun al activitatii militarilor si magistratilor, care, astfel cum a rezultat din analiza anterioara a dispozitiilor constitutionale si legale aplicabile, impune celor doua categorii profesionale obligatii si interdictii severe, precum si riscuri sporite, ceea ce justifica in mod obiectiv si rezonabil o diferentiere a regimului juridic de pensionare fata de regimul stabilit pentru alti asigurati care nu sunt supusi acelorasi exigente, restrictii si riscuri.
... In acelasi timp Curtea Constitutionala constata ca, fata de asemanarile subliniate anterior intre situatia cadrelor militare si cea a magistratilor, avandu-se in vedere si caracteristicile comune ale statutelor aplicabile acestor categorii profesionale, care au determinat in mod obiectiv reglementarea prin lege, in mod aproape identic, a pensiei de serviciu, nu se poate identifica o ratiune suficienta care sa justifice aplicarea unui tratament diferit magistratilor fata de cadrele militare permanente.
Intr-adevar, diferenta de regim juridic ce se creeaza intre pensia magistratilor si pensia militarilor constituie, in conditiile infatisate prin considerentele anterioare, o incalcare de catre legiuitor a egalitatii de tratament juridic, ceea ce, in absenta unei determinari obiective, este contrar prevederilor art. 16 alin. (1) din Constitutie

Astfel pensia de serviciu pentru magistrati, introdusa in anul 1997 prin efectul modificarii si completarii Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, la fel ca si pensia de serviciu pentru militari, prevazuta de Decretul nr. 214/1977 privind pensiile militare de stat, cu modificarile ulterioare, au fost instituite in vederea stimularii stabilitatii in serviciu si a formarii unei cariere in magistratura sau, dupa caz, in randul cadrelor militare permanente.
Caracterul stimulativ al pensiei de serviciu consta, atat in cazul magistratilor, cat si in cel al militarilor, in modul de determinare a cuantumului pensiei in raport cu salariul, respectiv cu solda avuta la data iesirii la pensie. “