duminică, 14 februarie 2010

Legea Pensiilor adoptata prin HG, este neconstitutionala !

Avand in vedere declaratiile publice ale Primului-ministru Emil Boc şi ale ministrului Mihail Şeitan, cu privire la Legea Pensiilor, Departamentul de Justitie si Drepturile Omului al PSD , face urmatoarele precizari:
Considerăm că Proiectul de lege privind Legea unică a pensiilor încalcă prevederi constituţionale şi prevederi ale unor convenţii europene, astfel :
Potrivit art. 41 lin. (1) din Constituţie, dreptul la muncă nu poate fi îngrădit.
Art. 53 din Constituţie reglementează „restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi”, care poate fi aplicată doar dacă este proporţională cu situaţia care a determinat-o, în mod nediscriminatoriu.
Art. 15 alin. (2) din Constituţie consacră neretroactivitatea legii, excepţie făcând doar legea penală sau contravenţională mai favorabilă.
Art. 20 alin. (2) din Constituţie stabileşte prioritatea reglementărilor internaţionale la care România este parte.
Din necunoaştere sau prin omiterea cu bună ştiinţă, iniţiatorii Proiectului de lege au încălcat prevederile constituţionale şi normele comunitare.
* * *
I. Prin mai multe legi, unor categorii de profesii li s-a restrâns dreptul la muncă prin instituirea unor incompatibilităţi.
Astfel, exemplificativ, pentru magistraţi, începând din anul 1992, s-au prevăzut prin Legea 92/1992 nu numai interdicţii privind activităţi profesionale ci şi interdicţii pentru ei şi familiile lor cu privire la activităţi comerciale. Aceleaşi interdicţii au fost preluate în Legea nr. 161/2003 şi Legea nr. 303/2004.
În aceste condiţii, veniturile obţinute de magistraţi şi de familiile acestora, teoretic, au fost diminuate şi nu din dorinţa beneficiarilor.
Imposibilitatea unei contribuţii mai mari la CAS nu a fost o culpă a magistraţilor, ea fiind doar rezultatul intervenţiei statului care a dorit să creeze un corp profesionist şi independent.
II. Prin recalcularea pensiilor stabilite prin legi speciale, aflate în plată la data introducerii sistemului unitar de pensii publice se încalcă principiul neretroactivităţii legii.
Măsurile propuse pot viza doar cazurile care se vor ivi după intrarea în vigoare a proiectului. Pensiile aflate în plată au fost acordate legal, iar recalcularea acestora înseamnă încălcarea de către stat a propriei legislaţii.
Drepturile câştigate, recunoscute într-un stat de drept trebuie acordate chiar dacă ulterior acestea se modifică.
În acest sens, Curtea Constituţională s-a pronunţat prin mai multe decizii (20/2000, 57/2006, 12/2007, 82/2009).
În concepţia CEDO, noţiunea de bun înglobează orice interes al unei persoane de drept privat ce are valoare economică, astfel încât dreptul la pensie şi, evident, dreptul la salariu sunt asimilate dreptului de proprietate.
Dreptul la pensie fiind asimilat dreptului de proprietate este un drept exclusiv, absolut şi perpetuu, aparţinând exclusiv titularului acestuia.
Directiva 86/378/EEC amendată prin Directiva 96/97/EC stabileşte criteriile care stau la baza schemelor ocupaţionale (profesionale).
În raport de aceste criterii, încadrarea în sistemul ocupaţional presupune:
- o categorie distinctă
- perioadă legată direct de perioada de serviciu
- pensia calculată prin raportare la ultimul salariu.
Sub acest aspect, funcţionarii parlamentari, militarii, magistraţii, personalul auxiliar al instanţelor judecătoreşti şi parchete, personalul diplomatic şi consular, constituie sisteme ocupaţionale cărora li se aplică prevederile Directivei 86/378/EEC.
Cu privire la modalitatea de finanţare, CJCE a stabilit, în mai multe cazuri, că acestea pot fi finanţate total sau parţial de la bugetul de stat.
Conform art. 11 din „Principiile fundamentale privind independenţa magistraţilor” adoptate de cel de-al VII-lea Congres al Naţiunilor Unite pentru prevenirea crimei şi tratamentului delicvenţilor (Milano, 26 august-6 septembrie 1985, confirmate de adunarea generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite prin rezoluţiile nr. 40/32 din 29 noiembrie 1985 şi nr. 40/146 din 13 decembrie 1985, „durata mandatului judecătorilor, independenţa acestora, siguranţa lor, remuneraţia corespunzătoare, condiţiile de muncă, pensiile şi vârsta de pensionare sunt în mod adecvat garantate prin lege”.
Art. 64 din „Carta europeană privind statutul judecătorilor” adoptată în anul 1998 „în mod special, statul garantează judecătorului sau judecătoarei care a împlinit vârsta legală pentru încetarea funcţiei, după ce a exercitat-o ca profesie o perioadă determinată, plata unei pensii al cărei nivel trebuie să fie cât mai apropiat posibil de acela al ultimei remuneraţii primite pentru activitatea jurisdicţională”
De asemenea, în acelaşi sens „recunoaşterea nr. R (94) 12 cu privire la independenţa, eficacitatea şi rolul judecătorilor” adoptată la 13 octombrie 1994 de Comitetul Miniştrilor al Consiliului Europei, subliniind importanţa independenţei judecătorilor în scopul intrării preeminenţei dreptului în statele democratice şi în considerarea art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi a „Principiilor fundamentale (ale Organizaţiei Naţiunilor Unite) privind independenţa magistraturii”, anterior menţionate, a stabilit, printre alte importante măsuri pe care statele membre urmează să le adopte, şi pe aceea „de a veghea ca statutul şi remuneraţia judecătorilor să fie pe măsura demnităţii profesiei lor şi a responsabilităţilor pe care şi le asumă”.
De principiu, în ceea ce priveşte forţa juridică a recomandărilor Comitetului Miniştrilor al Consiliului Europei, având în vedere că întotdeauna recomandările sunt date în baza ori în completarea convenţiilor Consiliului Europei adoptate de Comitetul Miniştrilor, ţinând seama de faptul că România este stat membru al Consiliului Europei, înseamnă că astfel de documente trebuie implementate în legislaţia naţională.
Aşa cum am arătat, recomandarea nr. R (94) 12 cu privire la eficacitatea şi rolul judecătorilor se înscrie în prevederile art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi a „Principiilor fundamentale adoptate la cel de-al VII-lea Congres al naţiunilor Unite şi în consecinţă, toate aceste documente trebuie reflectate în legea română.
Referitor la acest aspect, Curtea Constituţională a României, în decizia 20/2000 constată că, „deşi documente internaţionale menţionate au valoare de recomandare prin prevederile pe care le conţin şi prin finalităţile pe care le urmăresc, fiecare dintre acestea vizează direct texte cuprinse în pacte şi tratate la care România este parte şi, prin urmare, se înscriu în spiritul prevederilor art. 11 şi 20 din Constituţiei”.
III. Vârsta de pensionare stabilită în proiect ca fiind de 65 de ani, nu este o cerinţă a UE şi nici nu există sancţiunea pentru menţinerea unor diferenţe.
Cerinţele comunitare se referă la existenţa unui raport adecvat între populaţia pensionată şi populaţia activă prin încurajarea salariaţilor să rămână în activitate.
Singurul criteriu care trebuie să stea la baza stabilirii vârstei de pensionare îl constituie speranţa de viaţă.
În România speranţa de viaţă este apreciată ca fiind 68,2 ani, deci doar 3,2 ani peste vârsta de pensionare.
Tinand cont de cele prezentate mai sus, precum si de prevederile constitutionale si comunitare, Departamentul de Justitie si Drepturile Omului al PSD isi exprima nemultumirea fata de modul pripit, populist si neprofesionist prin care s-a promovat proiectul de lege, iar in cadrul dezbaterilor parlamentare, membrii grupului parlamentar al PSD vor depune toate eforturile pentru restabilirea ordinei constitutionale si amendarea textelor de lege in acord cu principiile care stau la baza statului de drept.
11-02-2010
Deputat Florin Iordache
Vicepresedinte Departamentul de Justitie si Drepturile Omului al PSD

Proiectul legii pensiilor..neconstitutional

Legea Pensiilor adoptata prin HG, este neconstitutionala !

Avand in vedere declaratiile publice ale Primului-ministru Emil Boc şi ale ministrului Mihail Şeitan, cu privire la Legea Pensiilor, Departamentul de Justitie si Drepturile Omului al PSD , face urmatoarele precizari:

Considerăm că Proiectul de lege privind Legea unică a pensiilor încalcă prevederi constituţionale şi prevederi ale unor convenţii europene, astfel :

Potrivit art. 41 lin. (1) din Constituţie, dreptul la muncă nu poate fi îngrădit.

Art. 53 din Constituţie reglementează „restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi”, care poate fi aplicată doar dacă este proporţională cu situaţia care a determinat-o, în mod nediscriminatoriu.

Art. 15 alin. (2) din Constituţie consacră neretroactivitatea legii, excepţie făcând doar legea penală sau contravenţională mai favorabilă.

Art. 20 alin. (2) din Constituţie stabileşte prioritatea reglementărilor internaţionale la care România este parte.

Din necunoaştere sau prin omiterea cu bună ştiinţă, iniţiatorii Proiectului de lege au încălcat prevederile constituţionale şi normele comunitare.

* * *

I. Prin mai multe legi, unor categorii de profesii li s-a restrâns dreptul la muncă prin instituirea unor incompatibilităţi.

Astfel, exemplificativ, pentru magistraţi, începând din anul 1992, s-au prevăzut prin Legea 92/1992 nu numai interdicţii privind activităţi profesionale ci şi interdicţii pentru ei şi familiile lor cu privire la activităţi comerciale. Aceleaşi interdicţii au fost preluate în Legea nr. 161/2003 şi Legea nr. 303/2004.

În aceste condiţii, veniturile obţinute de magistraţi şi de familiile acestora, teoretic, au fost diminuate şi nu din dorinţa beneficiarilor.

Imposibilitatea unei contribuţii mai mari la CAS nu a fost o culpă a magistraţilor, ea fiind doar rezultatul intervenţiei statului care a dorit să creeze un corp profesionist şi independent.

II. Prin recalcularea pensiilor stabilite prin legi speciale, aflate în plată la data introducerii sistemului unitar de pensii publice se încalcă principiul neretroactivităţii legii.

Măsurile propuse pot viza doar cazurile care se vor ivi după intrarea în vigoare a proiectului. Pensiile aflate în plată au fost acordate legal, iar recalcularea acestora înseamnă încălcarea de către stat a propriei legislaţii.

Drepturile câştigate, recunoscute într-un stat de drept trebuie acordate chiar dacă ulterior acestea se modifică.

În acest sens, Curtea Constituţională s-a pronunţat prin mai multe decizii (20/2000, 57/2006, 12/2007, 82/2009).

În concepţia CEDO, noţiunea de bun înglobează orice interes al unei persoane de drept privat ce are valoare economică, astfel încât dreptul la pensie şi, evident, dreptul la salariu sunt asimilate dreptului de proprietate.

Dreptul la pensie fiind asimilat dreptului de proprietate este un drept exclusiv, absolut şi perpetuu, aparţinând exclusiv titularului acestuia.

Directiva 86/378/EEC amendată prin Directiva 96/97/EC stabileşte criteriile care stau la baza schemelor ocupaţionale (profesionale).

În raport de aceste criterii, încadrarea în sistemul ocupaţional presupune:

- o categorie distinctă

- perioadă legată direct de perioada de serviciu

- pensia calculată prin raportare la ultimul salariu.

Sub acest aspect, funcţionarii parlamentari, militarii, magistraţii, personalul auxiliar al instanţelor judecătoreşti şi parchete, personalul diplomatic şi consular, constituie sisteme ocupaţionale cărora li se aplică prevederile Directivei 86/378/EEC.

Cu privire la modalitatea de finanţare, CJCE a stabilit, în mai multe cazuri, că acestea pot fi finanţate total sau parţial de la bugetul de stat.

Conform art. 11 din „Principiile fundamentale privind independenţa magistraţilor” adoptate de cel de-al VII-lea Congres al Naţiunilor Unite pentru prevenirea crimei şi tratamentului delicvenţilor (Milano, 26 august-6 septembrie 1985, confirmate de adunarea generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite prin rezoluţiile nr. 40/32 din 29 noiembrie 1985 şi nr. 40/146 din 13 decembrie 1985, „durata mandatului judecătorilor, independenţa acestora, siguranţa lor, remuneraţia corespunzătoare, condiţiile de muncă, pensiile şi vârsta de pensionare sunt în mod adecvat garantate prin lege”.

Art. 64 din „Carta europeană privind statutul judecătorilor” adoptată în anul 1998 „în mod special, statul garantează judecătorului sau judecătoarei care a împlinit vârsta legală pentru încetarea funcţiei, după ce a exercitat-o ca profesie o perioadă determinată, plata unei pensii al cărei nivel trebuie să fie cât mai apropiat posibil de acela al ultimei remuneraţii primite pentru activitatea jurisdicţională”

De asemenea, în acelaşi sens „recunoaşterea nr. R (94) 12 cu privire la independenţa, eficacitatea şi rolul judecătorilor” adoptată la 13 octombrie 1994 de Comitetul Miniştrilor al Consiliului Europei, subliniind importanţa independenţei judecătorilor în scopul intrării preeminenţei dreptului în statele democratice şi în considerarea art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi a „Principiilor fundamentale (ale Organizaţiei Naţiunilor Unite) privind independenţa magistraturii”, anterior menţionate, a stabilit, printre alte importante măsuri pe care statele membre urmează să le adopte, şi pe aceea „de a veghea ca statutul şi remuneraţia judecătorilor să fie pe măsura demnităţii profesiei lor şi a responsabilităţilor pe care şi le asumă”.

De principiu, în ceea ce priveşte forţa juridică a recomandărilor Comitetului Miniştrilor al Consiliului Europei, având în vedere că întotdeauna recomandările sunt date în baza ori în completarea convenţiilor Consiliului Europei adoptate de Comitetul Miniştrilor, ţinând seama de faptul că România este stat membru al Consiliului Europei, înseamnă că astfel de documente trebuie implementate în legislaţia naţională.

Aşa cum am arătat, recomandarea nr. R (94) 12 cu privire la eficacitatea şi rolul judecătorilor se înscrie în prevederile art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi a „Principiilor fundamentale adoptate la cel de-al VII-lea Congres al naţiunilor Unite şi în consecinţă, toate aceste documente trebuie reflectate în legea română.

Referitor la acest aspect, Curtea Constituţională a României, în decizia 20/2000 constată că, „deşi documente internaţionale menţionate au valoare de recomandare prin prevederile pe care le conţin şi prin finalităţile pe care le urmăresc, fiecare dintre acestea vizează direct texte cuprinse în pacte şi tratate la care România este parte şi, prin urmare, se înscriu în spiritul prevederilor art. 11 şi 20 din Constituţiei”.

III. Vârsta de pensionare stabilită în proiect ca fiind de 65 de ani, nu este o cerinţă a UE şi nici nu există sancţiunea pentru menţinerea unor diferenţe.

Cerinţele comunitare se referă la existenţa unui raport adecvat între populaţia pensionată şi populaţia activă prin încurajarea salariaţilor să rămână în activitate.

Singurul criteriu care trebuie să stea la baza stabilirii vârstei de pensionare îl constituie speranţa de viaţă.

În România speranţa de viaţă este apreciată ca fiind 68,2 ani, deci doar 3,2 ani peste vârsta de pensionare.

Tinand cont de cele prezentate mai sus, precum si de prevederile constitutionale si comunitare, Departamentul de Justitie si Drepturile Omului al PSD isi exprima nemultumirea fata de modul pripit, populist si neprofesionist prin care s-a promovat proiectul de lege, iar in cadrul dezbaterilor parlamentare, membrii grupului parlamentar al PSD vor depune toate eforturile pentru restabilirea ordinei constitutionale si amendarea textelor de lege in acord cu principiile care stau la baza statului de drept.

11-02-2010

Deputat Florin Iordache

Vicepresedinte Departamentul de Justitie si Drepturile Omului al PSD

sâmbătă, 13 februarie 2010

PARLAMENTUL ROMANIEI

CAMERA DEPUTATILOR

DEPUTAT ION STAN

SCRISOARE DESCHISA

Excelentei Sale Domnului Traian Basescu, PRESEDINTELE ROMANIEI COMANDANT SUPREM AL FORTELOR ARMATE

Domnului Emil Boc PRIM MINISTRU AL GUVERNULUI ROMANIEI

Domnilor senatori si deputati MEMBRI AI PARLAMENTULUI ROMANIEI

Ma adresez Excelentelor Voastre din inalta obligatie , in primul rand cetateneasca, de a Va solicita ca, in temeiul propriului juramant depus cu mana pe Biblie si Constitutie, sa actionati pentru stoparea atentatului la Constitutie, legile tarii, drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor, precum si impotriva statului de drept , pus la cale de Partidul Democrat Liberal si Primul Ministru, prin materializarea propunerilor de initiativa legislativa privind integrarea in sistemul public a pensiilor militare de serviciu aflate in plata , recalcularea si reducerea lor proportionala, potrivit asa zisului principiu al contributivitatii, in legatura cu care vom argumenta ca in cazul pensiilor de stat nu exista si, deci, nu poate fi aplicat.

Anterior acestei scrisori deschise, prin declaratia noastra politica Aberaţia legislativă Boc vizează înjumătăţirea pensiilor militare de stat! Soluţia Putin - salvarea României. Să te vedem bărbat de stat, cetăţene Băsescu! ("Dezbateri parlamentare- sedinta Camerei Deputatilor din 13 . 10. 2009, Monitorul Oficial, Partea a II-a, nr.130/23 .10. 2009) atrageam atentia ca, in lipsa unei documentari asupra ratiunilor si fundamentelor sistemului pensiilor militare – existent fara intreupere in Romania de la jumatatea secolului al XIX-lea- guvernul se lanseaza intr-o aventura politica iresponsabila, vizand un atentat anticonstitutioal, prin modificarea naturii si stirbirea unui drept fundamental castigat in temeiul legii si garantat de Constitutie ca valoare suprema : dreptul la pensie. Prin masurile preconizate de Partidul Democrat Liberal si asumate de primul ministru, marea armata a subofiţerilor pensionari, care au constituit temelia oştirii naţionale, riscă pensii sub nivelul minim pe ţară, iar ofiţerii şi generalii ar urma să primească pensii cu de 6 până la de 10 ori mai mici decât colegii lor din armatele şi serviciile de informaţii ale statelor membre ale NATO.

Dupa ce declaratia noastra politica a fost publicata in Monitorul Oficial, am fost onorat de atentia Administratiei Prezidentiale care mi-a invederat sa urmaresc proxima declaratie publica a Presedintelui Romaniei, in care vor fi corectate erorile si confuziile primului ministru in legatura cu regimul special al pensiilor militare.

Intradevar, Presedintele Romaniei si-a tinut promisiunea si a a facut dovada ca, in calitatea Excelentei Sale de Comandant Suprem al Fortelor Armate , realizeaza ca pensiile de serviciu militare nu reprezinta o exceptie de la regula generala internationala in materie, nefiind un privilegiu, ci o recunoasterea privatiunilor, restrictiilor si ingradirilor in drepturile politice si civile la care militarii sunt supusi pe perioada servirii Tarii sub Drapel.

Ulterior declaratiei Presedintelui Romaniei privid mentinerea sistemului pensiilor de serviciu militare in vigoare, inclusiv a caselor de pensii separate, primul ministru si-a reconiderat pozitia initiala, declarand public ca regimul pensiilor de serviciu militare nu va fi modificat printr-o recalculare care sa diminueze cuantumul drepturilor in plata.

Apoi, ca si cum nu ar fi facut declaratia mai sus-amintita, primul ministru a revenit la mai vechea sa marota a privilegiilor speciale, reiterand abolirea tuturor exceptiilor si „uniformizarea” sistemelor de pensii existente. Actualul prim ministru , desi este de formatie jurist cu specializare si practica universitara in disciplina dreptului constitutional , a reusit performanta de a fi campionul absolut al emiterii de actelor juridice de guvernamant rejectate de Curtea Constitutionala, fiindca reprezentau atentate impotriva statului de drept.

In apelul nostru pentru stoparea abuzului de autoritate la care Guvernul este impins de mafia politica de deasupra Partidului Democrat Liberal nu vom uza decat de argumentele Consiliului Legislativ care a invederat initiatorului proiectului de lege urmatoarele:

1. atrage atenţia asupra neconstituţionalităţii prevederilor cu privire la recalcularea pensiilor speciale aflate in platala data introducerii sis­temului unitar de pensii publice, deoarece aceasta nu se poate face decât cu încălcarea principiului neretroactivităţii legii, prevăzut la art. 15 alin. (2) din Con­stituţie, potrivit căruia legea dispu­ne numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile.În cazul de faţă, deoarece mă­su­rile propuse nu sunt de natură pe­nală, ci au caracter civil, ele pot viza doar cazurile care se pot ivi după intrarea în vigoare a proiectului, nu şi situaţiile deja existente, Astfel, arată Consiliul Legislativ, actualele pensii de serviciu au fost acordate în baza unor legi emise de statul român, în vigoare la momentul calculării. „O recalculare a acestor pensii, care au fost acordate legal, ar însemna o încălcare de către stat a propriei legislaţii, iar a o modi­fica retroactiv ar avea repercusiuni asupra caracterului de stat de drept.

2. jurisprudenţa în materie de pensii, respectiv decizia Curţii Constituţionale nr. 120/2007, spune că: „în cazurile în care, din recalculare, rezultă un cuantum mai mare al pensiei, se va plăti acesta, iar dacă noul cuantum rezultat este mai mic, se va acorda în continuare pensia anterior stabilită şi aflată în plată, fără a se aduce vreo atingere drepturilor legal câştigate anterior”. În con­cluzie, pensiile aflate în plată con­stituie drepturi legal câştigate şi nu pot fi afectate prin recalculare, orice nouă reglementare aplicân­du-se numai pe viitor, adică pensiilor sta­bilite după intrarea în vigoare a a­cesteia;

3 în cazul pensiilor militarilor si magistraţilor , este imposibilă din punctul de vedere al interpretării Legii fun­da­mentale de către Curtea Constitu­ţională nu doar re­ducerea pensiilor prin recalcularea celor afla­te în plată, în acord cu contribuţiile plătite , ci şi integrarea în sistemul public a celor viitoare. Astfel „Curtea Con­stituţională s-a pronunţat, prin De­cizia nr. 20 din 2 februarie 2000, în sensul constatării ca fiind neconstituţionale dispoziţiile prin care s-a abrogat art. 103 din Legea 92/1992, prin care se stabileau condiţiile de acordare a pensiilor de serviciu pentru magistraţi”,.
Articolul mentionat, preluat apoi în Legea 303/2004 privind statutul ju­decătorilor şi procurorilor, preve­de că magistraţii cu o vechime de cel puţin 25 de ani în magistratură be­neficiază, la împlinirea vârstei pre­vă­zute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din venitul net rea­lizat din salariul de bază plus spo­ruri şi că partea din pensia de serviciu care depăşeşte nivelul pensiei din sistemul asigurărilor sociale se suportă din bugetul de stat.
Consiliul Legislativ mai arată că, în viziunea Curţii Constituţionale, pensiile de serviciu ale magistraţilor au fost instituite în baza aceloraşi argumente ca şi cele ale militarilor şi că, în concluzie, nici acestea nu pot fi des­fiinţate. „Curtea Constituţională reţine că instituirea pensiei de serviciu pentru cadrele militare şi pentru magistraţi nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, ea constituind o compensare par­ţială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale că­rora trebuie să li se supună magistraţii şi militarii”.
De reţinut că, potrivit Curţii Con­stituţionale, prevederile legale actua­le cu privire la pensionarea militari­lor se aplică şi angajaţilor Ministe­ru­lui de Interne, Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de Protecţie şi Pa­ză, ca şi celor ai Direcţiei Generale a Penitenciarelor din cadrul Minis­te­rului Justiţiei.

4. Avand in vedere ca domeniul de reglementare al proiectului de lege intra sub incidenta art.20 al Constitutiei privind Tratelele internationale referitoare la drepturile omului si ale art. 11 privind dreptul international si dreptul intern, trebuie anticipat ca sigur castigul de cauza al prejudiciatilor in fata instantelor internationale, care va obliga statul roman nu numai la repunerea in drepturi, ci si la plata daunelor morale.

Adevărul despre pensiile de stat: nu sunt contributive!

„Argumentul de desfiinţare a pen­siilor de serviciu potrivit căruia acestea nu respectă principiul contributivităţii pare a fi contrazis de faptul că principiul fundamental al pensiilor de stat constă în faptul că salariaţii de azi îi întreţin pe pensio­narii de azi. Pensionarii de azi nu-şi re­cuperează contribuţia lor, ci din acea contribuţie i-au întreţinut, când erau angajaţi, pe pensionarii gene­ra­ţiei lor, iar cei care contribuie acum, când vor ieşi la pensie, vor fi în­tre­ţi­nuţi de cei care vor lucra în acel mo­ment”, afirmă Consiliul Legislativ.
Raţionamentul Consiliului Legislativ face lumină asupra structurii reale de func­ţionare a sistemului public de pensii, care nu oferă nicio garanţie nimănui, ci doar ia bani de la salariaţii actuali, contra unei pro­misiuni în alb că îi va întreţine după retragerea din activitate. Totuşi, aces­ta nu este un argument împotriva desfiinţării pensiilor speciale. Ci unul pentru reformarea cât mai rapidă a întregului sistem de pensii, în condiţiile în care este greu de cre­zut, de exemplu, că persoanele care in­tră astăzi în sistem vor primi, pes­te 40-45 de ani, la pensie, o sumă cât de câtdecenta, dat fiind că, atunci, pensionarii vor reprezenta 30% din populaţia României, dublu decât în prezent
.

Pe cale de consecinta, sa cerem Guvernului sa inceteze cautarea resurselor de supravuietuire a unei administratii falimentare pe seama pensionarilor din corpurile cu sisteme proprii de asigurari sociale, ale caror case au resurse de sustinere –in cazul militarilor- tocmai prin volumul contributiilor individuale pe masura drepturilor salariale, inclusiv prestarea contribuitiei pentru pensia suplimentara pe durata a 20 pana la 30 de ani.

Guvernul este obligat sa insanatoseasca viata financiara, sa consolideze veniturile la buget si majoreze pensiile si salariile din :

· scoaterea la lumina a economiei subterane, estiomata la cca. 40% din P.I.B.;

· justa impozitare a marilor evazionisti fiscali care in doua decenii au acumulat averi pe care familiile bogate din lumea occidentala le-au dobandit timp de mai multe generatii;

· identificarea si repatrierea, pentru investitii in lucrari de intractura concesionate, a depozitelor puse la adapost in bancile straine, dupa marile tepe trase statului , spre a fi sustrase eventualelor masuri asiguratorii;

· stabilizarea pe perioade nederminate personalului in functiile publice devenite obiect de negociere si surse ale coruptiei institutionalizate. Cand cineva este dispus sa cumpere cu doua sau mai multe milioane de euro o demnitate ministeriala, atunci cu siguranta acel cineva isi va scoate, de cateva ori mita oferita, fiindca altfel din ce alte motive ar fi cumparat acel post ?!

Excelentele Voastre,

Pana nu va fi prea tarziu, sa actionam pentru reinstaurarea statului de drept, democratic si social, in care – asa cum prevede Constitutia – demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor reprezinta valori supreme si sunt garantate.

Militarii, de toate categoriile, au prestat activitate nenormata, fiind supusi interdictiilor de exercitare a drepturilor politice, cu exceptia dreptului la vot, de prestare a altor activitati in sfera privata, de a avea alte surse de venituri . Au fost mutati din garnizoana in garnizoana, fara a avea garantia vreunei stabilitati, ca sa-si poata intemeiea o gospodarie in care sa se retraga dupa pensionare. Ajunsi la varsta pensionarii, adaptarea la conditiile vietii civile este pentru cei mai multi stresanta.

Militarii, de toate categoriile, au ales o cariera in care li s-a cerut si au dat totul, avand o configurare acceptata a evolutiilor salariale si a pensiei.

Nici o putere politica, prezenta sau viitoare nu are dreptul sa le ia acestor concetateni ai nostri rasplata muncii si abnegatiei lor.

Sa nu incurajam si sa nu admitem nici tratamentele discriminatorii in raport de perioadele serviciului militar activ, fiindca militarii s-au aflat in serviciul natiunii, sub autoritatea si strictetea ordinelor si a disciplinei, pe care se intemeiaza fortele armate ale statelor

Sa nu-i pedepsim, domnule Presedinte, domnule prim ministru si stimati colegi parlamentari pe veteranii armelor si ai apararii Romaniei pentru faptul de a fi servit patria sub drapel !

DEPUTAT(P.S.D.)

Ion Stan

Bucuresti,

2010, februarie,11

.

vineri, 12 februarie 2010

TERORISM JURIDIC IMPOTRIVA MILITARILOR ROMANI




Există o lege prin care a fost adoptat statutul cadrelor militare. Este legea 80/1995. A fost iniţiată, firesc, de Ministerul Apărării. Este o lege organică. Asta înseamnă că ea nu poate fi modificată prin alte legi ordinare, şi că, atunci cand între ea şi o lege obişnuită apar contradicţii, ea, legea organică, are prioritate. De la apariţia acestei legi şi pană în prezent, multe alte legi au mai apărut. Legi care reglementează diverse domenii ale vieţii sociale, politice, economice. Aşa cum, de altminteri, reglementează şi legea 80 în ceea ce priveşte viaţa şi activitatea cadrelor militare. Căci viaţa de militar nu se rezumă la a bate pas de defilare. Ce bine ar fi fost să se rezume la atat! Nerezumandu-se la atat viaţa de militar, acel statut adoptat prin legea 80 reglementează aspecte dintre cele mai variate ale vieţii şi activităţii cadrelor militare, inclusiv de natură educaţională, financiară, sanitară, pană şi matrimonială, căci, nu-i aşa, militarii ăştia, cat or fi ei de militari, se mai şi căsătoresc, mai şi studiază, mai şi trăiesc, mai fac şi copii, mai sunt şi mutaţi de colo colo, se mai şi îmbolnăvesc, mai ies şi la pensie, ş.a.m.d.





In toate deciziile guvernului se tine cont de faptul ca suntem o tara europeana. De fapt suntem o tara de rahat si ne meritam soarta.... asa guvernanti asa legi...adica proaste !

PENSIA SA FIE INMULTITA CU 3 PT CA AM MUNCIT 24 DE ORE DIN 24 CONFORM LEGILOR SI REGULAMENTELOR NOASTRE MILITARE, CARE SUNT LEGI SPECIALE PT. MILITARI

In proiectul de lege se enunta la art.201 ca se abroga - Legea 164/2001 in intreg si art.11,21,24,85,103 din Legea 80/1005 care este lege organica adicaArt. 11

Cadrele militare trecute in rezerva sau direct in retragere au dreptul la pensie militara potrivit legii.

Partea din pensie corespunzatoare soldei de grad se actualizeaza permanent potrivit soldei de grad a cadrelor in activitate.

Pensionarii militari decorati cu ordinul "Meritul Militar" clasele a III-a, a II-a si I beneficiaza de un spor de 10%, 15% si, respectiv, 20% al cuantumului pensiei.



Art. 21

Ofiterilor, maistrilor militari si subofiterilor in activitate si celor in rezerva, concentrati sau mobilizati in unitatile militare, li se acorda despagubiri pentru cazurile de invaliditate sau de deces produse ca urmare a unor actiuni militare, prin accidente, catastrofe sau alte asemenea evenimente intervenite in timpul si din cauza serviciului militar sau a unor misiuni in cadrul fortelor internationale destinate mentinerii pacii ori constituite in scopuri umanitare.

Cuantumul despagubirilor ce se acorda cadrelor devenite invalide, respectiv urmasilor celor decedate, se stabileste prin hotarire a Guvernului.

Pensia pentru invaliditate permanenta, survenita in conditiile alin. 1, este egala cu solda lunara avuta la data respectiva si se actualizeaza potrivit art.

Cadrele militare in rezerva sau in retragere pot opta pentru pensia din sistemul asigurarilor sociale de stat.



Art. 24

Urmasii cadrelor militare in activitate si ai celor in rezerva, mobilizate sau concentrate in unitati militare, decedate in timpul si din cauza serviciului ca urmare a unor actiuni militare, accidente, catastrofe sau a unor acte de devotament exceptional ori a unor misiuni in cadrul fortelor internationale destinate mentinerii pacii ori constituite in scopuri umanitare, au dreptul la o pensie egala cu solda lunara pe care cadrele militare au avut-o la data decesului, care se actualizeaza potrivit prevederilor art. 11.

In cazul in care nu exista urmasi, daca cel decedat era singurul sustinator al parintilor sai, acestia vor beneficia de jumatate din pensia de urmas stabilita potrivit prevederilor alin. 1.

Urmasii cadrelor militare in rezerva pot opta pentru pensia din sistemul asigurarilor sociale de stat.



Art. 85

Ofiterii, maistrii militari si subofiterii in activitate pot fi trecuti in rezerva sau direct in retragere, dupa caz, in urmatoarele situatii:

a) dupa implinirea virstei si vechimii in serviciu necesare acordarii pensiei de serviciu;

b) sint clasati "inapt pentru serviciul militar" de catre comisiile de expertiza medico-militara;

c) sint clasati "apt limitat";

d) au implinit limita de virsta in grad;

e) cind, in urma reorganizarii unor unitati si a reducerii unor functii din statele de organizare, nu sint posibilitati pentru a fi incadrati in alte functii sau unitati, precum si pentru alte motive sau nevoi ale Ministerului Apararii Nationale;

f) pentru a fi numiti intr-o functie publica, civila, cu mentiunea de a fi trecuti in rezerva;

g) la cerere, pentru motive bine intemeiate;

h) prin demisie;

i) cind manifesta dezinteres in indeplinirea atributiilor si sarcinilor de serviciu sau in perfectionarea pregatirii lor militare si de specialitate;

j) cind comit abateri grave de la prevederile regulamentelor militare sau de la alte dispozitii legale;

k) cind, pentru o infractiune savirsita din culpa, li s-a aplicat prin hotarire judecatoreasca pedeapsa inchisorii, cu suspendarea conditionata a executarii, ori a amenzii, precum si in cazurile cind au beneficiat de amnistie sau gratiere inainte de inceperea executarii pedepsei;

l) cind incalca prevederile art. 4 lit. a) alin. 2 si art. 29 lit. f).

Trecerea in rezerva sau direct in retragere se face din oficiu, in conditiile prevazute la alin. 1 lit. a), b), d), e), f) si l), la propunerea consiliilor de judecata, in conditiile de la lit. i) si j), iar in celelalte conditii la propunerea comandantilor unitatilor din care fac parte, inaintata ierarhic.

Raportul comandantilor privind trecerea in rezerva a cadrelor militare in conditiile prevazute la alin. 1 lit. h) se inainteaza pe cale ierarhica, impreuna cu raportul de demisie, celor in a caror competenta intra, potrivit art . 43, trecerea in rezerva. Pina la comunicarea ordinului de trecere in rezerva, cei in cauza sint obligati sa-si indeplineasca atributiile functiilor in care sint incadrati, precum si toate indatoririle ce le revin.

Pe timp de razboi, al mobilizarii, starii de asediu si starii de urgenta cadrele militare nu se trec in rezerva prin demisie.

Ofiterii in activitate care au implinit limita de virsta in grad pentru clasa a III-a in rezerva, prevazuta la art. 92, precum si cadrele militare care au fost clasate medical "inapt pentru serviciul militar cu scoatere din evidenta " se trec direct in retragere prin aplicarea uneia dintre prevederile alin. 1, in raport cu motivele care determina schimbarea situatiei lor militare.



Art. 103

Ofiterilor, maistrilor militari si subofiterilor trecuti in rezerva potrivit prevederilor art. 85 alin. 1 lit. c), d) si e) si care nu indeplinesc conditiile pentru a beneficia de pensie militara de serviciu li se va asigura, cu prioritate, recalificarea si reintegrarea in munca prin grija Ministerului Muncii si Protectiei Sociale.





JOSEPH BIDEN, VICEPRESEDINTELE SUA:



SOLDATII NOSTRI SUNT MÂNDRI



SA SERVEASCA UMAR LA UMAR



CU TRUPELE ROMÂNESTI

marți, 9 februarie 2010

Buna ziua pentru toti cei interesati sa adere la infintarea unei filiale SCMD in Buzau.
Voi/vom posta articole pe blog in momentul cand sunt intrunite conditiile de infintare a filialei, adica 15 persoane, militari, politisti, servicii secrete si care sa fi aderat deja la SCMD!