marți, 31 iulie 2012

COMUNICAT
Miercuri 01 august 2012, ora 11.00, la Sala de Sedințe a Consiliului Județean Buzău din b-dul N. Bălcescu, va avea loc o întânlire de lucru a pensionarilor militari din structurile de apărare, ordine publică și siguranță națională, întâlnire ce va avea loc în prezența d-nei Sîrbu Simona Luminița, consilierul Ministrului aparării naționale, președintele Comisiei pentru elaborarea actelor normative care să reglementeze reconstrucția sistemului de pensii militare ocupaționale și d-nul deputat George Scutaru - vicepreședintele Comisiei de Apărare a Camerei Deputaților.
Se vor prezenta și dezbate probleme privind "Proiectul de lege privind pensiile militare de stat"
Vă rugăm să consultați "Proiectul de lege privind pensiile militare de stat" afișat și pe blogul SCMD al filialei 1 Buzau și vă rugăm să prezentați punctele de vedere și propunerile dumneavoastră în cadrul acestei adunări.
Pentru operativitate propunerile pot fi prezentate și pe listinguri printate sau alti suporti de stocare (CD-uri, DVD-uri, stick-uri de memorie,etc.)
La această adunare pot participa toate categoriile de pensionari din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională interesate, membri sau nemembri ai SCMD.

B.Op. al Filialei 1 Buzău a SCMD

vineri, 27 iulie 2012

Legitimatie pentru cadrele militare in rezerva sau in retragere provenite din MApN.

Informăm pensionarii proveniti din MApN ca in MO nr. 518 din 26.07.2012 a aparut ordinul ministrului nr. 78 privind instituirea legitimatiei pentru cadrele militare in rezerva sau in retragere provenite din MApN.
Ordinul este atasat.
 
             ORDIN nr. M.76. din 13 iulie 2012 privind instituirea legitimaţiei pentru cadrele militare în rezervă sau în retragere provenite din Ministerul Apărării Naţionale

Având în vedere dispoziţiile art. 26 şi 100 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare,
În temeiul art. 33 alin. (1) din Legea nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, cu modificările ulterioare,
ministrul apărării naţionale emite prezentul ordin.
CAPITOLUL I: Dispoziţii generale
Art. 1
(1)Se instituie legitimaţia pentru cadrele militare în rezervă sau în retragere pensionari militari, provenite din Ministerul Apărării Naţionale, denumită în continuare legitimaţie.
(2)Legitimaţia se emite şi pentru cadrele militare în rezervă sau în retragere, foşti pensionari militari de invaliditate din cauza unor accidente în serviciu ori a unor boli contractate în timpul şi din cauza îndeplinirii obligaţiilor militare, care ulterior au optat pentru pensia din sistemul asigurărilor sociale de stat,
Art. 2
Legitimaţia se emite în scopul facilitării accesului în spaţiile aflate în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, destinate serviciilor medicale, refacerii capacităţii de muncă sau cazării, precum şi activităţilor recreative, sportive şi culturale, în condiţiile stabilite prin actele normative specifice în domeniu.
Art. 3
Legitimaţia certifică provenienţa cadrului militar din Ministerul Apărării Naţionale, gradul militar şi funcţia avute la data trecerii în rezervă sau direct în retragere.
Art. 4
Legitimaţia este compusă din două file confecţionate din carton plastifiat în exterior, cu dimensiunile standard şi culoarea legitimaţiei militare pentru cadrele militare în activitate, cuprinzând datele din modelul prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
CAPITOLUL II: Emiterea şi evidenţa legitimaţiilor la trecerea în rezervă sau direct în retragere
Art. 5
Emiterea legitimaţiei se face, la solicitarea cadrelor militare, de către structura care iniţiază trecerea în rezervă sau direct în retragere, concomitent cu celelalte demersuri pe linie de personal efectuate la încheierea raporturilor de serviciu cu Ministerul Apărării Naţionale.
Art. 6
Legitimaţia se înmânează titularului, în cadru solemn, odată cu comunicarea ordinului/decretului de trecere în rezervă sau direct în retragere.
Art. 7
Evidenţa legitimaţiilor se ţine nominal, pe serii şi numere, în registre ale căror modele sunt similare celor pentru evidenţa legitimaţiilor cadrelor militare în activitate, stabilite conform prevederilor anexei nr. 10 la "M.R.U.-1, Norme privind sistemul de gestiune a resurselor umane în Armata României", aprobate prin Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M. 105/2002*, cu modificările şi completările ulterioare, de către:
*Ordinul nr. M. 105/2002 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, deoarece avea ca obiect reglementări din sectorul de apărare a ţării şi securitate naţională.
a)unitatea emitentă, pentru cadrele militare care se trec în rezervă sau direct în retragere din unitatea respectivă;
b)centrele militare pe raza cărora domiciliază respectivele cadre militare trecute în rezervă sau direct în retragere.
Art. 8
În termen de 30 de zile de la data trecerii în rezervă sau direct în retragere, unităţile militare comunică, în scris, situaţia legitimaţiilor eliberate următoarelor structuri:
a)centrelor militare pe raza cărora domiciliază posesorii acestora;
b)Direcţiei calitatea vieţii personalului, numai pentru cadrele militare trecute direct în retragere.
CAPITOLUL III: Emiterea şi evidenţa legitimaţiilor pentru cadrele militare aflate în rezervă sau în retragere
Art. 9
(1)Pentru cadrele militare prevăzute la art. 1, aflate deja în rezervă sau în retragere la data intrării în vigoare a prezentului ordin, emiterea legitimaţiei se face, la solicitarea scrisă a acestora, de către centrele militare pe raza cărora domiciliază respectivele cadre militare.
(2)În termen de 30 de zile de la data emiterii legitimaţiei pentru cadrele militare în retragere, precum şi la scoaterea din evidenţă ca rezervişti şi trecerea în retragere, centrele militare au obligaţia de a comunica, în scris, Direcţiei calitatea vieţii personalului situaţia legitimaţiilor emise.
Art. 10
Evidenţa legitimaţiilor prevăzute la art. 9 se ţine de către centrele militare emitente, în registre ale căror modele sunt similare celor pentru evidenţa legitimaţiilor cadrelor militare în activitate, stabilite conform prevederilor anexei nr. 10 la "M.R.U.-1, Norme privind sistemul de gestiune a resurselor umane în Armata României", aprobate prin Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M. 105/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
CAPITOLUL IV: Dispoziţii finale
Art. 11
(1)Legitimaţia i se retrage titularului în următoarele situaţii:
a)în situaţia degradării militare, renunţării la cetăţenia română sau retragerii cetăţeniei române;
b)la preschimbarea legitimaţiei.
(2)Pentru situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. a), legitimaţia poate fi retrasă de către centrul militar pe raza căruia domiciliază cadrul militar în rezervă sau în retragere, cu avizul organului de specialitate care asigură asistenţa juridică a respectivului centru militar.
Art. 12
Legitimaţiile pierdute sau furate vor fi declarate nule şi publicate în Buletinul administrativ al Ministerului Apărării Naţionale, cheltuielile fiind suportate de către titularul legitimaţiei.
Art. 13
(1)Regulile de completare a legitimaţiei sunt similare celor pentru completarea legitimaţiilor cadrelor militare în activitate, stabilite conform prevederilor anexei nr. 10 la "M.R.U.-1, Norme privind sistemul de gestiune a resurselor umane în Armata României", aprobate prin Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M. 105/2002, cu modificările şi completările ulterioare, adaptate la specificul modelului legitimaţiei.
(2)Pentru funcţiile care nu sunt libere la publicare se vor înscrie echivalentele acestora, stabilite conform reglementărilor în vigoare.
Art. 14
Cererile privind necesarul de legitimaţii se transmit, ierarhic, de către structurile emitente Direcţiei calitatea vieţii personalului, până la sfârşitul lunii august, pentru anul următor.
Art. 15
Fondurile destinate confecţionării legitimaţiilor se prevăd în proiectul de buget de către directorii programelor majore/ordonatorii de credite şi se repartizează Centrului tehnic-editorial al armatei, în calitate de utilizator de credite.
Art. 16
Tipărirea şi numerotarea legitimaţiilor se realizează de către Centrul tehnic-editorial al armatei, pe baza solicitărilor transmise de Direcţia calitatea vieţii personalului.
Art. 17
Aplicarea timbrului sec şi difuzarea imprimatelor legitimaţiilor către emitenţi se asigură prin grija Direcţiei calitatea vieţii personalului.
Art. 18
Şeful Direcţiei personal si mobilizare si şeful Direcţiei calitatea vieţii personalului pot emite, în comun, precizări pentru punerea în aplicare a prezentului ordin.
Art. 19
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
-****-

Ministrul apărării naţionale,
Corneliu Dobriţoiu
ANEXĂ: Legitimaţia pentru cadrele militare în rezervă sau în retragere provenite din Ministerul Apărării Naţionale
- model -
Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 518 din data de 26 iulie 2012

DEMITEREA LUI TRAIAN BĂSESCU ȘI "TRILOGIA LOVITURILOR DE STAT"

Istoria nu uită și nu iartă. Iar istoria e facută de către oameni.

29 iulie - o zi ca oricare alta am putea zice, dar, fiecare zi reprezintă o "clipă de istorie" ce nu trebuie uitată. Pentu ca așa cum spunea George Santoyana - filozof, poet, scriitor și critic literar - "cei care uită trecutul sunt condamnați să îl repete".
O zi plină de evenimente și învățămine pentru umanitate.
  • 29 iulie 1848 - în Parcul Zăvoi din RîmnicuVîlcea, după ce s-a dat citire noii Constituții, un grup de tineri avându-l în frunte pe Anton Pann, s-a intonat pentru prima oară Imnul Revoluției Pașoptiste "Deșteaptă-te române", devenit după revoluția din dec. 1989, imnul național al României.
  • 29 iulie 1917 - în cadrul bătăliei de la Oituz s-au dat lupte de o mare intensitate pe frontul Diviziei 7 Infanterie, unde inamicul reușise să cucerească vârful Cireșoaia, unul din stâlpii apărării trupelor române.
  • 29 iulie 1946 - a început Conferința de Pace de la Paris, în care puterile învingătoare în cel de-al II-lea război mondial, au început pregătirea tratatelor de pace cu România, Bulgaria, Finlanda, Ungaria și Italia.
  • 29 iulie 1992 - fostul cancelar dictator est-german Erich Honecker, părăsește Rusia pentru a fi judecat în Germania.
...................................................................................................................................................................
Așa cum spunea Constantin Dobrogeanu Gherea - "Istoria ne învață multe, cu condiția să pricepem învățăturile ei".
29 iulie 2012 trebuie să fie și pentru noi, ziua eliberării de cel care, deși "Comandant Suprem", ne-a terfelit, umilit și batjocorit, așa cum nici cele mai mari lichele comuniste nu au îndrăznit.
Președintele suspendat Băsescu nu înțelege nici în ultima clipă că, terfelind oamenii care au slujit întru apărarea țării, a terfelit una dintre instituțiile fundamentale ale statului român - ARMATA - care nu a fost, nu este și nu va fi niciodată a nici unui "comandant suprem", fiindcă ea este creația și aparține celor ce o formează și o slujesc: poporul român.
El nu înțelege în cinismul și delirul său politic, că împreună cu hoții și jefuitorii PDL-iști, au au făcut atâta rău României și românilor, încât nu mai merită nici măcar să fie numiți oameni.
Paranoia puterii ni l-a arătat în toată hidoșenia lui morală și "umană" de care este capabil, ni l-a arătat asemenea Iudei care își vinde aproapele pentru plăcerea puterii.
Iată de ce, noi, ca orice român nu putem continua să stăm drepți sau în genunchi, dar nici tolăniți într-o rână, iar pe 29 iulie 2012 trebuie să mergem cu toții la referendumul pentru demiterea lui Traian Băsescu și să spunemun DA hotărât.
A întocmi un "act de acuzare" sau a ne motiva opțiunea, ar însemna pierdere de timp.   De ce? Fiincă asemeni viperei căreia trebuie să-i strivești capul cu un bolovan când îți apare în cale, tot așa aceste "vipere politice" numite Băsescu și PDL trebuie "strivite" fără nici o milă. "Strivite" politic, prin voturile noastre.
Votul din 29 iulie 2012 pentru demiterea președintelui suspendat Traian Băsescu, trebuie să fie o continuare a votului din 10 iunie 2012 de la alegerile locale și un preambul pentru votul din toamnă de la alegerile parlamentare.
Și dacă tot vorbeste de "lovitură de stat", președintele suspendat Traian Băsescu, el ar trebui să știe că votul românilor exprimat la alegerile locale din 10 iunie 2012 a reprezentat prima ''lovitură de stat'' dată de către poporul român, tiraniei băsesciene și PDL-iste.
Iar acum, pe 29 iulie 2012, va avea loc va avea loc o a doua "lovitură de stat" dată tot de către poporul român, prin voturile lor și demiterea lui Traian Băsescu din funcția de Președinte al României.
"Citeașa de pe tortul" acestor "lovituri de stat", visate de președintele suspendat, o vom pune la alegerile parlamentare din toamnă. Și poate că atunci va înțelege și el că "loviturile de stat" la care face referire, sunt de fapt un exercițiu de democrație pe care românii înțeleg să îl exercite, fie și numai pentru respectul cuvenit celor căzuți în decembrie 1989, pentru respectul față de valorile democratice, pentru dreptul nostru, al copiilor și părinților, de a trăi așa cum vrem noi, și nu așa cum ne-a "urat" el.
De aceea, îi urăm și noi "să triască bine" acolo unde îi este locul: la lada de gunoi a istoriei.
Pe 29 iulie 2012 trebuie să punem capăt acestui coșmat numit Traian Băsescu. Nu trebuie uitate sub nici o formă, nici una din ticăloșiile și nemerniciile acestuia, care ne-au adus atâtea umilințe și batjocură, nenorociri și suferințe. Nu poate și nu trebuie să existe nici un fel de compasiune pentru torționarii bătrâneților noasre, ale părinților și bunicilor nostrii, ale tinereții și viitorului copiilor noștri, pentru călăii traiului de zi cu zi a românilor.
Pe 29 iulie 2012 să mai facem un pas hotărât spre această " trilogie" a "loviturilor de stat" (alegeri locale, referendum pentru demiterea președintelui, alegerile parlamentare)

Pe 29 iulie 2012 mergeți cu toții la vot !
Votați "DA" pentru demiterea președintelui suspendat Traian Băsescu !
Președintele Filialei 1 Buzău a SCMD
Lt.col.(r.)
                 Dan ANDREI
17 APRILIE
"In caz de suspendare, imi dau demisia în 5 minute"
19 MAI
Incidentul "tiganca imputita"
25 SEPTEMBRIE
Basescu: "Criza financiara din SUA nu va atinge Romania."
26 IANUARIE
"Refuz categoric varianta prin care Romania s-ar duce la FMI si ar spune 'avem nevoie de 10 miliarde'."
MARTIE
"Ne imprumutam de la FMI, dar pentru a moderniza Romania si pentru a face investitii de minim 10 miliarde."
17 IUNIE
"Scoala romaneasca scoate tampiti."
4 OCTOMBRIE
"Nici eu, nici Guvernul, nici Banca Nationala nu si-au propus sa scoata tara din criza."
31 DECEMBRIE
"2010 va fi un an in care vom scapa de criza."
6 MAI
Basescu anunta taierea salariilor bugetarilor cu 25%, a pensiilor cu 15%, a ajutorului de somaj cu 15%, dar si reducerea drastica a subventiilor, dupa ce in prealabil anuntase ca "sunt bani pentru salariile profesorilor. Ideea ca nu sunt bani nu este o realitate."
25 MAI
"Cand vorbeam de pensia minim-garantata de 500 de lei, probabil ca eram sub influenta bauturilor alcoolice."
11 NOIEMBRIE
"CCR este o institutie penibila".
21 DECEMBRIE
"Romania a devenit o tara de mamicute si bebelusi"
22 IUNIE
Traian Basescu spune despre Regele Mihai ca a fost sluga la rusi si ca abdicarea lui a fost o tradare.
9 APRILIE
Traian Basescu a promulgat legea de modificare a referendumului, care il apara de demitere, facand-o cvasi imposibila. Noua varianta a legii referendumului, promulgata de Traian Basescu, prevede ca pentru demiterea presedintelui Romaniei prin referendum, sunt necesare 50%+1 din voturile tuturor cetatenilor romani cu drept de vot, adică de 9 milioane de voturi. Legea referendumului din 2007 prevedea posibilitatea demiterii presedintelui cu votul a 50%+1 din numarul participantilor la vot.
IULIE
"Nu vreau sa raman presedinte la masa verde, prin invalidarea referendumului. Stiu ca multi sunt suparati pe masurile luate în timpul crizei, dar este esential ca prin participare, prin respingerea restauratiei, sa demonstreze ca sunt europeni."
IULIE
"Este foarte posibil sa nu ma prezint la referendum. Daca PDL va lua o decizie de boicot, eu nu ma pot duce singur, trebuie sa ma coordonez cu ei"

miercuri, 25 iulie 2012



  • Traian Basescu a mințit continuu, a mințit așa cum respiră!
  • Votați "DA" pentru demiterea lui Basescu!
  • Noi, membrii sindicaliști ai filialei 1 Buzău a SCMD, vom vota "DA" pentru demitere.

marți, 24 iulie 2012

 Cu un picior în groapa istoriei şi cu celălalt pe gîtul USL, Traian Băsescu s-a înălţat, poate pentru ultima oară, peste capul românilor. De acolo, de la înălţimea momentului său politic, mare cît un catarg de petrolier, poate privi în jos. România seamănă cu „Biruinţa“ tinereţii sale, dar e, de fapt, înfrîngerea de acum. Suspendat între metafizică şi referendum, fostul preşedinte îşi vede bilanţul prin lentila unui fund de pahar.
Nu întreba ce face ţara ta pentru tine, întreabă cît faci tu pe spinarea ei. Aşa filosofează acest Kennedy al nostru, născut la Murfatlar şi împuşcat zi de zi, de persoane cunoscute, cu o carabină Chivas. Ce a făcut ţara pentru Traian Băsescu? Ce i-a dat, cît i-a dat, cum i-a dat şi ce a primit în schimb? Întrebări care lipsesc din formularul din 29 iulie, dar care pot primi răspunsuri acum.
Cine reuşea să fugă o sută de metri şi să ducă la capăt o ecuaţie de gradul doi se putea considera admis la Institutul de Marină „Mircea cel Bătrîn“. Asta se întîmpla în anii ‘70, cînd studentul Traian Băsescu urca la bordul unei flote ce urma să dispară, cu tot cu dosarul său de colaborator al fostei Securităţi. Traian a primit aici haine gratuite, o casă, o carieră şi posibilitatea de a aranja carierele altora. Imediat ce a trecut în apele internaţionale, a primit în dar contrabanda. În argoul de navigaţie: buful. În anii ‘80, un simplu marinar făcea, din blugi, cafea, ţigări, whiskey şi carpete, vreo 70.000 de lei pe voiaj, adică o Dacie. Un şef de echipaj făcea dublu, un secund – triplu. Un comandant de navă harnic putea să bată jumătate de milion de lei. Contrabanda se practica prin complicitatea bine organizată a întregului echipaj, cu modificarea reperelor navei, cu construirea unor pereţi falşi, cu dezafectarea unor motoare, în fine, cu transformarea vaporului într-un cărăuş de baxuri. Dacă Mircea Băsescu, mai sărac cu buful decît frate-su, realiza, în ‘89, un cîştig de peste 600.000 de dolari, putem spune că Traian a absolvit dictatura ceauşistă cu calificativul „putred“. Dar a ştiut să fie recunoscător: de sub povara acelor sume astronomice şi clandestine a ţîşnit discursul de condamnare a comunismului, citit cu lacrimi în ochi şi noduri în gît, aşa cum păţeşti cînd ororile regimului totalitar te dau peste cap.
Ce i-a mai dat ţara lui Traian Băsescu, pe lîngă bogăţie? Păi, o nouă carieră în democraţie. A fost de cinci ori ministru la Transporturi, deşi, pentru a face o flotă să dispară, două mandate ajungeau. A primit de două ori Primăria Bucureştiului şi, cînd a cerut, pe deasupra, un Consiliu Municipal şi nişte gheaţă, i s-au dat. A primit o casă de protocol, dar i s-a mai dat, chiar cu propria mînă, încă una, pe Mihăileanu. A primit un preţ avantajos de la Căşuneanu pe un teren cumpărat de opt ori mai ieftin, tot de la el. A mai primit o casă la Corbeanca, un apartament la Popoviciu şi cîteva vînzări anterioare din care să poată achita ceea ce nici un tribunal din lume n-ar achita. I-a mai picat un mandat de europarlamentar pentru familie, să-l dea el cui vrea, cîteva telefoane, să le dea el cui vrea, şi o mulţime de alte lucruri invizibile, pe care doar comisiile rogatorii le pot descîlci. În fine, a primit de trei ori preşedinţia ţării, iar ăsta e un lucru cu adevărat înduioşător, de vreme ce face atîta lume să plîngă. A primit, aşadar, multe. Ţara a fost generoasă. Poporul a avut mînă largă. Statul nu s-a uitat la bani.
Întrebarea e:
Traian Băsescu, la rîndul lui, a dat ceva în schimb? Şi dacă nu, atunci ce mai aşteaptă?

vineri, 20 iulie 2012

http://www.youtube.com/watch?v=TsjxfJyvcgo

Fluturas electoral

Probleme rezultate in urma sedintei Comisiei guvernamentale din 19.07.2012

Subiect:

Probleme rezultate in urma sedintei Comisiei guvernamentale din 19.07.2012

Continut:

Ieri, 19.07.2012, la Cercul Militar Bucuresti a avut loc a treia şedinţa comisiei guvernamentale de elaborare a noii legi privind pensiile militare de stat.
Departamentul Juridic al SCMD a prezentat propria conceptie cu privire la rezolvarea situaţiei categoriilor de pensionari rezultate prin efectul Legii nr.119/2010 şi OUG nr.1/2011, aprobatăprin Legea nr. 165/2011.
Punctul de vedere exprimat de SCMD a fost insusit, atât de d-na consilier Simona Sirbu, care urmează a aprofunda propunerile noastre, cât şi de cei mai mulţi dintre cei prezenţi în sală, atat cadre militare in activitate cat si in rezerva, de la MApN si MAI. S-a considerat că este soluţia cea mai realistă de rezolvare juridică a nedreptăţilor făcute, care sa poata fi acceptate si de autoritatile in drept sa aprobe proiectul legislativ.
S-au menţionat poziţiile publice ale unor reprezentanţi din actuala guvernanţă, respectiv afirmarea următoarelor doua etape: prima, care a fost deja materializata - stoparea regularizării pensiilor celor cu pensii diminuate – prin adoptarea Legii nr.112/2012; a doua etapăvizează repunerea în drepturile avute anterior lunii decembrie 2010, propusa de la 01.01.2013 – urmează a se rezolva.
Concretizarea din punct de vedere legislativ se poate face:
- fie prin includerea problematicii militarilor rezervişti în noua lege a pensiilor militare de stat, într-un singur capitol;
- fie prin emiterea unei ordonanţe de urgenţă,care se poate adopta mai devreme decât legea propriu-zisă. Această situaţie impune corelarea la sistemul de actualizare al pensiilor militare din noua lege şi asimilarea pensiilor repuse în plată şi a celor recunoscute ca drepturi legal câştigate ca pensii militare de stat.

Va prezentăm, în rezumat, poziţiaşi propunerile SCMD:
,,Astfel, prin R-E-E-V-A-L-U-A-R-E (sau un termen echivalent),şi nu prin recalculare, repararea nedreptăţilor se poate face în modul următor:
- prima categorie de pensionari (pensionari cu pensii diminuate), trebuie REPUSĂ ÎN DREPTURILE DIN DECEMBRIE 2010. Este procedura juridică cea mai SIMPLĂ, EFICIENTĂ ŞI JUSTĂ. Cele 32.000 de procese ale SCMD în instanţe asta cer: recâştigarea drepturilor amputate prin revizuire sau recalculare. Dacă instanţa decide în mod definitivşi irevocabil să se pună în aplicare decizia investită cu titlu executoriu, nu această operaţiune s-ar executa de catre casa de pensii? Aici este vorba de revenirea la o situaţie anterioară, cu o posibilă actualizare, ca urmare a unor masuri de modificare a H.G. nr.1294/2001.
- a doua categorie (pensionari cu pensii mărite), presupune recunoaşterea cuantumului rezultat ca efect al operaţiilor de recalculare sau revizuire efectuate. Trebuie să funcţioneze principiul drepturilor câştigate. Cel mult, se pot stabili măsuri de reevaluare a unor documente care au stat la baza recalculării sau revizuirii pensiilor, ca posibilitate de a se fi produs erori din intenţie, neglijenţă, abuz de funcţie sau alte cauze. Dacă se trece la recalculare (principii, sistem de calcul, etc.), această categorie va fi cea care va da noii nemulţumiţi. Operaţiile administrative care se fac sunt de verificare a documentelor din dosarul de pensie sub aspectul legalităţii, autenticităţii, oportunităţii, respectării condiţiilor de formă şi fond ale acestora.
- a treia categorie de pensionari (pensionarii pe Legea nr.263/2010) trebuie să facă obiectul unei analize mai ample şi serioase privind modul prin care pensiile pot fi revizuite prin adăugarea unor elemente favorabile de creştere.”

SEFUL DEPARTAMENTULUI JURIDIC
Col (r) Monica I. CALOIAN

LEGE Nr. din 2012 privind pensiile militare de stat


Parlamentul României adoptă prezenta lege.


CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

Art. 1. - Dreptul la pensii şi asigurări sociale pentru militari, poliţişti şi funcţionari publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare este garantat de stat şi se exercită, în condiţiile prezentei legi, prin sistemul pensiilor militare de stat şi alte drepturi de asigurări sociale din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale, denumit în continuare sistemul pensiilor militare de stat.

Art. 2. - Principiile de bază ale sistemului pensiilor militare de stat, sunt următoarele:
a) principiul unicităţii, potrivit căruia statul organizează şi garantează sistemul public de pensii militare de stat bazat pe aceleaşi norme de drept, pentru toţi participanţii la acesta;
            b) principiul obligativităţii, potrivit căruia militari, poliţişti şi funcţionari publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, conform legii, au obligaţia de a participa la sistemul de pensii militare de stat, drepturile de asigurări sociale exercitându-se corelativ cu îndeplinirea obligaţiilor;
            c) principiul contributivităţii, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuţiilor datorate de persoanele fizice şi juridice participante la sistemul public de pensii, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se în temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite;
            d) principiul egalităţii, prin care se asigură tuturor participanţilor la sistemul public de pensii, militare de stat contribuabili şi beneficiari, un tratament nediscriminatoriu, între persoane aflate în aceeaşi situaţie juridică, în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege;
            e) principiul repartiţiei, pe baza căruia fondurile de asigurări sociale se redistribuie pentru plata obligaţiilor ce revin sistemului public de pensii, conform legii;
            f) principiul solidarităţii sociale, conform căruia participanţii la sistemul public de pensii militare de stat îşi asumă reciproc obligaţia de a plăti  o taxă de solidaritate la bugetul de stat şi beneficiază de drepturi pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea riscurilor asigurate prevăzute de lege;
            g) principiul autonomiei, bazat pe administrarea de sine stătătoare a sistemului public de pensii, conform legii;
            h) principiul imprescriptibilităţii, potrivit căruia dreptul la pensie nu se prescrie;
            i) principiul incesibilităţii, potrivit căruia dreptul la pensie nu poate fi cedat, total sau parţial.


Art. 3. - (1) În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie:
a) militar – este cadrul militar, aşa cum este definit la art. 1 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare cu modificările şi completările ulterioare, soldatul şi gradatul profesionist, aşa cum sunt definiţi la art. 1 din Legea nr. 384/2006 privind statutul soldaţilor şi gradaţilor profesionişti cu modificările şi completările ulterioare;
b) poliţist – este persoana aşa cum este el definită la art. 1 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare;
c) funcţionar public cu statut special – este persoana funcţionarul public, astfel cum este definită la art. 3 din Legea nr. 293/2004 privind Statutul funcţionarilor publici din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
d) pensionar militar – persoana definită la lit. a)-c), ce beneficiază de pensie militară de stat în condiţiile prezentei legi.


Art. 4. - Sistemul pensiilor militare de stat acoperă compensează riscurile activităţii în cadrul sistemului de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, interzicerea sau restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi din Constituţia României, precum şi pierderile de venituri datorate invalidităţii, bătrâneţii sau decesului.

Art. 5  (1) În sistemul pensiilor militare de stat militarii, poliţişti şi funcţionarii publici cu statut special datorează o contribuţie individuală la bugetul de stat.
(2) Cota de contribuţie individuală este de 10,5% din solda/salariul funcţiei de bază, se reţine şi virează la bugetul de stat odată cu plata drepturilor salariale.

Art. 5. - (1) Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Serviciul Român de Informaţii asigură aplicarea reglementărilor referitoare la pensiile militare de stat şi alte drepturi de asigurări sociale ale militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special, exercită controlul aplicării acestora şi iniţiază propuneri de acte normative în domeniu.
(2) Fondurile necesare pentru plata pensiilor militare de stat şi a altor drepturi de asigurări sociale cuvenite pensionarilor militari, se asigură de la bugetul de stat prin bugetele instituţiilor prevăzute la alin. (1).

Art. 6. - Administrarea sistemului pensiilor militare de stat se realizează prin case de pensii militare constituite la nivelul instituţiilor prevăzute la art. 5 alin. (1) şi care funcţionează şi îndeplinesc atribuţiile prevăzute de prezenta lege.


Art. 8. - (1) În sistemul pensiilor militare de stat evidenţa drepturilor de pensii militare de stat şi a drepturilor de asigurări sociale se realizează pe baza codului numeric personal, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Datele cu caracter personal actualizate pentru toţi cetăţenii români, cetăţenii Uniunii Europene, ai statelor membre ale Spaţiului Economic European, ai Elveţiei şi pentru străinii care au înregistrat rezidenţa/şederea în România, precum şi ale persoanelor pentru care casele de pensii militare întocmesc documentaţii de plată şi/sau efectuează plata unor prestaţii sociale sunt furnizate acestora gratuit de către Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, după caz.
(3) Datele prevăzute la alin. (2) sunt furnizate gratuit, la cererea caselor de pensii militare, şi de oricare altă autoritate, instituţie publică sau altă instituţie care deţine astfel de informaţii.


Art. 9. – Cheltuielile, în sistemul pensiilor militare de stat, acoperă contravaloarea pensiilor militare de stat şi a drepturilor de asigurări sociale, cheltuielile privind organizarea şi funcţionarea sistemului pensiilor militare de stat şi alte cheltuieli prevăzute de lege.

Art. 10. - Condiţiile de muncă în care se desfăşoară activitatea militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special pot fi:
a) normale;
b) deosebite;
c) speciale;
d) alte condiţii de munca.

Art. 11. - (1) Încadrarea locurilor de muncă în condiţii deosebite, speciale şi alte condiţii se realizează pe baza criteriilor şi metodologiei de încadrare prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 1294/2001 privind stabilirea locurilor de muncă şi a activităţilor cu condiţii deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii, specifice pentru cadrele militare în activitate, cu modificările şi completările ulterioare şi de Hotărârea Guvernului nr. 1.822/2004 privind stabilirea locurilor de muncă şi activităţilor cu condiţii deosebite, speciale şi alte condiţii, specifice pentru poliţişti, cu modificările ulterioare.
(2) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile, după caz, şi militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special trecuţi în rezervă/ retragere sau cărora le-au încetat raporturile de serviciu până la data intrării în vigoare a prezentei legi.


Art. 12. - În sistemul pensiilor militare de stat se acordă următoarele drepturi:
a) pensii militare de stat;
b) alte drepturi de asigurări sociale.

Art. 13. – Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special pot beneficia de o singură pensie militară de stat.

Art. 14. - (1) Dreptul la pensie este imprescriptibil şi nu poate fi cedat total sau parţial.
(2) Plata drepturilor prevăzute la art. 12 se supun termenului general de prescripţie de 3 ani.
(3) Pensiile şi drepturile de asigurări sociale se achită de regulă, în monedă naţională.


CAPITOLUL II
Sistemul pensiilor militare de stat

Art. 16. - În sistemul pensiilor militare de stat se acordă următoarele categorii de pensii:
a) pensia de serviciu;
b) pensia de invaliditate;
c) pensia de urmaş.

SECŢIUNEA 1
Pensia de serviciu

Art. 17. - Pensia de serviciu poate fi:
a) pentru limită de vârstă;
b) anticipată;
c) anticipată parţială.

Art. 18. – Au dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special în activitate care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) vârsta de 60 de ani. Atingerea acestei vârste se realizează conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 1 la prezenta lege.
b) vechime minimă în serviciu de 25 de ani, din care 15 ani efectiv ca militar,  poliţist şi/sau funcţionar public cu statut special.

Art. 19. - Au dreptul la pensie de serviciu anticipată militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special în activitate care îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute la art. 18 lit. b) cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii limitei de vârstă prevăzută la art. 18 lit.a) şi se află în una dintre următoarele situaţii:
a) sunt trecuţi în rezervă ori au încetat raporturile de serviciu ca urmare a reorganizării unor unităţi şi a reducerii unor funcţii din statele de organizare, precum şi pentru alte motive sau nevoi ale instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;
b) sunt trecuţi în rezervă sau direct în retragere ori au încetat raporturile de serviciu ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar/serviciu de către comisiile de expertiză medico-militară.

Art. 20. - (1) Au dreptul la pensie de serviciu anticipată parţială militarii şi funcţionarii publici cu statut special în activitate, indiferent de vârstă, care au o vechime efectivă în serviciu de minimum 20 de ani, dintre care cel puţin 10 ani efectiv ca militar, poliţist ori funcţionar public cu statut special, şi care se află în una dintre următoarele situaţii:
a) sunt trecuţi în rezervă ori au încetat raporturile de serviciu ca urmare a reorganizării unor unităţi şi a reducerii unor funcţii din statele de organizare, precum şi pentru alte motive sau nevoi ale instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;
b) sunt trecuţi în rezervă sau direct în retragere ori au încetat raporturile de serviciu ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar/serviciu de către comisiile de expertiză medico-militară.

(2) Cuantumul pensiei anticipate parţiale pentru militarii, poliţişti şi funcţionarii publici cu statut special în activitate prevăzuţi la alin. (1) se calculează proporţional cu numărul anilor de serviciu.

Art. 21. - Militarii şi funcţionarii publici cu statut special care la data trecerii în rezervă ori a încetării raporturilor de serviciu nu îndeplinesc condiţiile de acordare a unei pensii, dar au o vechime efectivă ca militar ori funcţionar public cu statut special de cel puţin 15 ani, beneficiază de pensie militară de stat la împlinirea vârstei de 60 de ani, proporţional cu vechimea în serviciu prevăzută la art. 23 alin. (1).


Art. 22. La împlinirea vârstelor prevăzute de prezenta lege pentru obţinerea pensiei militare de serviciu pentru limita de vârsta pensiile de serviciu anticipate şi anticipate parţial devin pensii de serviciu pentru limită de vârstă.


Art. 22. - (1) Militarii, poliţişti şi funcţionarii publici cu statut special care la data trecerii în rezervă/retragere sau încetării raporturilor de serviciu îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute la art. 18 lit. b) au dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei prevăzute la art. 18 lit. a), dar nu mai puţin de 45 ani, astfel:
a) pentru activitate realizată în condiţii de muncă deosebite:

Vechime în serviciu realizată în condiţii deosebite
(ani împliniţi)
Reducerea vârstei prevăzute la art. 18 lit. a):
Ani
Luni
6
1
-
8
1
6
10
2
-
12
2
6
14
3
-
16
3
6
18
4
-
20
4
6
22
5
-
24
5
6
26
6
-
28
6
6
30
7
-
32
7
6
35
8
-

b) pentru activitate realizată în condiţii de muncă speciale şi alte condiţii:
Vechime în serviciu realizată în condiţii speciale şi alte condiţii
(ani împliniţi)
Reducerea vârstei prevăzute la art. 18 lit. a):
Ani
Luni
2
1
-
3
1
6
4
2
-
5
2
6
6
3
-
7
3
6
8
4
-
9
4
6
10
5
-
11
5
6
12
6
-
13
6
6
14
7
-
15
7
6
16
8
-
17
8
6
18
9
-
19
9
6
20
10
-
21
10
6
22
11
-
23
11
6
24
12
-
25
12
6
26 de ani şi peste
13
-

   
Art. 23. – (1) Vechimea în serviciu care se ia în considerare la stabilirea pensiei militare este perioada în care o persoană s-a aflat în una dintre următoarele situaţii:
a) a avut calitatea de cadru militar în activitate, poliţist, funcţionar public cu statut special, în instituţiile din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională;
b) a avut calitatea de militar angajat pe bază de contract, soldat gradat voluntar, respectiv soldat gradat profesionist;
c) a îndeplinit serviciul militar ca militar în termen, militar cu termen redus, elev sau student al unei instituţii de învăţământ din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţa naţională pentru formarea cadrelor militare, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din administraţia penitenciară cu excepţia învăţământului liceal;
d) a fost concentrată sau mobilizată ca rezervist;
e) a fost în captivitate.

(2) Constituie vechime în serviciu, care se are în vedere la calculul pensiei militare, şi perioada în care militarul, poliţistul ori funcţionarul public cu statut special a urmat cursurile de zi ale învăţământului superior, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiţia absolvirii acestora cu diplomă, iar în caz de absolvire a mai multor instituţii de învăţământ superior cu condiţia absolvirii acestora cu diplomă, beneficiază, de o singura perioada de studii, la alegere.
(3) În cazul în care militarul, poliţistul ori funcţionarul public cu statut special a urmat cursurile de zi a unei instituţii de învăţământ din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională pentru formarea cadrelor militare ori funcţionarilor publici cu statut special dar şi cursurile de zi ale uneia sau mai multe instituţii de învăţământ superior, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiţia absolvirii acestora cu diplomă, beneficiază, de o singura perioada de studii, la alegere.
(4) Vechimea în serviciu pentru deschiderea dreptului la pensie nu cuprinde şi sporul acordat pentru activitatea desfăşurată în condiţiile de muncă prevăzute de H.G. 1294/2001 şi H.G. 1822/2004.
(2) Pentru persoanele prevăzute la alin. (1), la stabilirea pensiei se ia în calcul, pentru fiecare an lucrat în asemenea condiţii:
a) 1 an şi 3 luni în cazul celor care şi-au desfăşurat activitatea în condiţii deosebite;
b) 1 an şi 6 luni în cazul celor care şi-au desfăşurat activitatea în condiţii speciale;
c) 2 ani în situaţie de război, participare la misiuni în afara teritoriului statului roman sau în alte condiţii prevăzute prin hotărâre a Guvernului;


Art. 24. - (1) Dovada privind vechimea în serviciul militar/serviciu şi celelalte elemente necesare în vederea stabilirii pensiei se face cu fisa de pensie întocmită pe baza datelor din fisa matricolă/memoriul original/dosarul personal sau din alte documente legale.
(2) Dovada privind vechimea în serviciu, prestat în altă calitate decât cea de militar ori funcţionar public cu statut special, se face cu carnetul de muncă sau cu alte acte pe baza cărora se face pensionarea potrivit legii privind sistemul unitar de pensii publice.

Art. 25. - În cazul în care din însumarea perioadelor de vechime în serviciu rezultă fracţiuni de cel puţin 6 luni, acestea se întregesc la un an în favoarea beneficiarului, iar cele mai mici se neglijează.

Art. 26. - (1) Între sistemul pensiilor militare de stat, sistemul public de pensii şi sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate acestuia se recunosc reciproc stagiile de cotizare, respectiv vechimea în muncă sau vechimea în serviciu, în vederea deschiderii dreptului la pensie şi a altor drepturi de asigurări sociale.
(2) În situaţia prevăzută la alin. (1) pensia militară de stat se stabileşte doar pentru perioadele de vechime în serviciu prevăzute la art. 23 alin. (1)..
(3) Perioadele de vechime în serviciu prevăzute la art. 23 alin. (1) lit. c), d) şi e) şi art. 23 alin(2) care sunt recunoscute ca perioade asimilate în sistemul public de pensii, se au în vedere la stabilirea pensiei în unul dintre cele două sisteme la alegere.
           
Art. 27. - La acordarea pensiei militare de stat se va respecta principiul potrivit căruia deschiderea dreptului la pensie se efectuează mai întâi de ultimul sistem în care cel în cauză a fost încadrat/asigurat, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 21 din prezenta lege.

Art. 28. - (1) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este solda/salariul lunar al funcţiei de bază aferente unei funcţii exercitate cel puţin 12 luni consecutive, la alegere, din ultimii 10 ani, actualizată la data deschiderii dreptului la pensie, la care se are în vedere ultimul grad deţinut în activitate.
 (2) În cazul în care, în intervalul ales, au avut loc modificări ale funcţiei exercitate, baza de calcul este media soldelor/salariilor funcţiilor de bază îndeplinite în cele 12 luni, actualizată la data deschideri dreptului la pensie, la care se are în vedere ultimul grad deţinut în activitate.

(3) Pentru personalul detaşat în afara instituţiilor publice de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională pe funcţii prevăzute în statul de organizare ”Anexa M” , baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este solda/salariul funcţiei de bază aferente unei funcţii exercitate cel puţin 12 luni consecutive, la alegere, din ultimii 10 ani, actualizată la data deschiderii dreptului la pensie, la care se are în vedere ultimul grad deţinut în activitate.

(4) Pentru personalul detaşat în afara instituţiilor publice de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este solda/salariul funcţiei de bază aferente unei funcţii exercitate sau, după caz, solda/salariul funcţiei de bază stabilite  prin ordin al ordonatorului principal de credite cu avizul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, la alegere, din ultimii 10 ani, respectiv la alegere actualizată la data deschiderii dreptului la pensie, la care se are în vedere ultimul grad deţinut în activitate.

(5) Pentru personalul care îşi desfăsoară activitatea în societăţile comerciale, regiile autonome şi companiile naţionale,  baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este solda/salariul funcţiei de bază aferente unei funcţii exercitate sau, după caz, solda/salariul funcţiei de bază stabilite  prin ordin al ordonatorului principal de credite cu avizul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, la alegere, din ultimii 10 ani, respectiv la alegere actualizată la data deschiderii dreptului la pensie, la care se are în vedere ultimul grad deţinut în activitate.




Art. 29. - Pensia de serviciu pentru limită de vârstă şi pensia anticipată se determină în procente din baza de calcul, astfel:
a) pentru activitatea desfăşurată în condiţii normale, 60%;
b) pentru activitatea desfăşurată în condiţii deosebite, respectiv grupa II de munca, 62%;
c) pentru activitatea desfăşurată în condiţii speciale şi alte condiţii, respectiv grupa I de munca, 64%;

Art. 30. - (1) Procentele corespunzătoare pentru activitatea desfăşurată în condiţii deosebite, speciale sau alte condiţii se acordă militarilor şi funcţionarilor publici cu statut special care au lucrat efectiv cel puţin 20 de ani în condiţii deosebite sau 15 ani în condiţii speciale sau alte condiţii. Dacă au lucrat mai puţin, la procentele corespunzătoare activităţii desfăşurate în condiţii normale se acordă un spor proporţional cu timpul efectiv lucrat în condiţii speciale sau deosebite.

Art. 31. -  Militarii, poliţişti şi funcţionarii publici cu statut special care au o vechime în serviciu mai mare de 25 de ani, beneficiază pentru fiecare an în plus, de un spor la pensie de 2% din baza de calcul folosită la stabilirea/actualizarea pensiei.
           

Art. 33. - (1) Persoanele care beneficiază de pensie militară de serviciu pot fi încadrate în muncă, pe durată nedeterminată sau pe durată determinată, după caz, inclusiv în sectorul public, beneficiind de drepturile salariale corespunzătoare funcţiei în care sunt încadrate.
(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) pot cumula pensia cu veniturile realizate, indiferent de nivelul veniturilor respective.





SECTIUNEA a 2-a
Pensia de invaliditate

Art. 34. - Au dreptul la pensie de invaliditate militarii şi funcţionarii publici cu statut special care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă datorită:
a) producerii unor accidente în timpul şi din cauza serviciului, accidentelor asimilate acestora conform legii, bolilor contractate în timpul şi din cauza îndeplinirii serviciului militar/serviciului şi tuberculozei;
b) accidentelor sau bolilor care nu au legătură cu îndeplinirea serviciului militar/serviciului.
(2) Beneficiază de pensie de invaliditate, în condiţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi elevii şi studenţii instituţiilor de învăţământ din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională care şi-au pierdut cel puţin jumătate din capacitatea de munca, ca urmare a accidentelor de munca sau bolilor profesionale survenite în timpul şi din cauza activităţii în aceste instituţii.

Art. 35. - Pensia de invaliditate se determină în raport cu gradul de pierdere a capacităţii de muncă, astfel:
a) invaliditatea de gradul I, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă şi a capacităţii de autoîngrijire, necesitând îngrijire sau supraveghere permanentă din partea altei persoane;
b) invaliditatea de gradul II, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă, cu posibilitatea invalidului de a se autoîngriji fără ajutorul altei persoane;
c) invaliditatea de gradul III, caracterizată prin pierderea a cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, persoana putând să presteze o activitate profesională după trecerea sa în rezervă/încetarea raporturilor de serviciu, corespunzătoare a cel puţin jumătate din timpul normal de munca.

Art. 36. – (1) Criteriile şi normele pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului.
            (2) Comisiile centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, după caz, organizează, îndrumă şi controlează activitatea de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă.

Art. 37. - (1) Evaluarea capacităţii de muncă, în vederea stabilirii gradului de invaliditate, se face, la cerere, de către comisiile de expertiză medico-militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională.
(2) Pentru evaluarea capacităţii de muncă, cererea şi documentele medicale ale solicitantului se depun la comisiile de expertiză medico-militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională.
(3) În urma examinării clinice şi analizării documentelor medicale, comisiile de expertiză medico-militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională emit decizii medicale de încadrare într-un grad de invaliditate, care vor fi avizate de comisia centrală de expertiză medico-militară a Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, după caz.
(4) În situaţia în care, pentru emiterea deciziei medicale prevăzute la alin. (3), sunt necesare investigaţii sau examinări de specialitate suplimentare, comisiile de expertiză medico-militară propun, după caz, prelungirea duratei concediului pentru incapacitate temporară de muncă, în condiţiile legii.
(5) Decizia medicală prevăzută la alin. (3) se emite în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii şi se comunică în termen de 5 zile de la emitere. În situaţiile prevăzute la alin. (4), termenul de emitere a deciziei medicale se prelungeşte corespunzător.
(6) Decizia medicală asupra capacităţii de muncă poate fi contestată, în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, după caz.
(7) Contestaţia prevăzută la alin. (6) se soluţionează în termen de 45 de zile de la înregistrare. Decizia emisă în soluţionarea contestaţiei se comunică în termen de 5 zile de la data soluţionării.
(8) Deciziile comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, prevăzute la alin. (7), date în soluţionarea contestaţiilor pot fi atacate la instanţele judecătoreşti competente în termen de 30 de zile de la comunicare.
(9) Deciziile medicale asupra capacităţii de muncă, precum şi deciziile prevăzute la alin. (7) necontestate în termen rămân definitive.
(10) Constituirea, organizarea, funcţionarea şi atribuţiile comisiilor de expertiză medico-militară se stabilesc prin regulament comun, aprobat de ministrul apărării naţionale, ministrul administraţiei şi internelor, ministrul justiţiei şi directorul Serviciului Român de Informaţii.

Art. 38. - (1) Militarii, poliţiştii  şi funcţionarii publici cu statut special în activitate care şi-au pierdut capacitatea de muncă datorită unor accidente sau unor boli care nu au legătură cu îndeplinirea serviciului militar/serviciului beneficiază de pensia de invaliditate dacă îndeplinesc cel puţin jumătate din condiţiile de vechime în serviciu, în raport cu vârsta, după cum urmează:
_____________________________________________________
Vârsta                                                Vechimea în serviciu
în momentul ivirii                               realizată anterior
invalidităţii                                        ivirii invalidităţii (ani)
_____________________________________________________
sub 25 de ani                                      5
25 - 31 de ani                                     8
31 - 37 de ani                                     11
37 - 43 de ani                                     14
43 - 49 de ani                                     18
49 - 55 de ani                                     22
peste 55 de ani                                   25
_____________________________________________________
(2) Au dreptul la pensie militară de invaliditate şi cei care la data ivirii invalidităţii nu mai aveau calitatea de militar, poliţist ori funcţionar public cu statut special în activitate, dar îndeplinesc condiţia de vechime în serviciu prevăzută la alin. (1).

Art. 39. - În cazul în care invaliditatea s-a ivit ca urmare a unui accident în timpul şi din cauza serviciului sau a unui accident asimilat acestuia, a unor boli contractate în timpul şi din cauza îndeplinirii serviciului militar/serviciului sau tuberculozei, pensia de invaliditate se acordă indiferent de vechimea în serviciu.

Art. 40. - (1) Cuantumul pensiei de invaliditate se stabileşte proporţional cu numărul anilor de serviciu, conform prevederilor art. 29 - 31.
(2) La suma procentelor cuvenite pentru vechimea în serviciu efectiv realizată se adaugă, pentru fiecare an potenţial, până la realizarea vechimii complete, următoarele procente:
a) 1% pentru invaliditate de gradul I;
b) 0,8% pentru invaliditate de gradul II;
c) 0,6% pentru invaliditate de gradul III.
(3) Cuantumul pensiei de invaliditate stabilit în condiţiile alin. (1), pentru cazurile prevăzute la art. 38, va fi diminuat după cum urmează:
a) cu 10% pentru gradul I de invaliditate;
b) cu 15% pentru gradul II de invaliditate;
c) cu 20% pentru gradul III de invaliditate.

Art. 41. - (1) Pensionarii încadraţi în gradul I de invaliditate au dreptul la o indemnizaţie de însoţitor, în afara pensiei, în cuantum de 80 % din valoarea unui punct de pensie, stabilita în condiţiile legii, în sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.
(2) Indemnizaţia pentru însoţitor se suportă de la bugetul de stat.

Art. 42. - (1) Pensionarii de invaliditate sunt supuşi revizuirii medicale periodic, în funcţiei de afecţiune, la intervale cuprinse intre un an şi 3 ani, pana la împlinirea vârstei prevăzute la art. 18 lit. a), la termenele stabilite de comisiile centrale de expertiză medico-militară.
(2) După fiecare revizuire medicala, comisiile centrale de expertiză medico-militară emit o nouă decizie medicală asupra capacitaţii de muncă, prin care se stabileşte, după caz:
a) menţinerea în acelaşi grad de invaliditate;
b) încadrarea în alt grad de invaliditate;
c) redobândirea capacităţii de muncă.
(3) Dreptul la pensie de invaliditate se modifică sau încetează începând cu luna următoare celei în care s-a emis decizia medicala asupra capacitaţii de munca, emisa în urma revizuirii medicale.
(4) Neprezentarea, din motive imputabile pensionarului, la revizuirea medicală atrage suspendarea plătii pensiei începând cu luna următoare celei în care era prevăzută revizuirea medicală, sau după caz, încetarea plătii pensiei, în condiţiile legii.
(5) Revizuirea medicală se poate efectua şi la cererea pensionarilor, dacă starea sănătăţii lor s-a îmbunătăţit sau, după caz, s-a agravat.
(6) Decizia medicală asupra capacităţii de muncă emisă la revizuirea medicală urmează aceleaşi proceduri de contestare şi soluţionare, conform prevederilor art. 37.

Art. 43. - (1) Nu mai sunt supuşi revizuirii medicale pensionarii de invaliditate care:
a) prezintă invalidităţi care afectează ireversibil capacitatea de munca;
b) au împlinit vârsta prevăzută la art. 18 lit. a);
c) beneficiază de pensie în condiţiile art. 19 lit. b) şi ale art. 20 lit. b).
(2) Constatarea situaţiilor prevăzute la alin. (1) lit. a) se face numai cu avizul comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, după caz.


Art. 44. - (1) Comisiile centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii pot convoca pentru expertizare pensionarul de invaliditate.
(2) Concluziile expertizării sunt obligatorii şi definitive.
(3) Neprezentarea la comisiile centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, din motive imputabile pensionarului, atrage suspendarea plătii pensiei.
(4) Suspendarea plătii pensiei prevăzute la alin. (2) se face începând cu luna următoare celei în care neprezentarea s-a comunicat către casa de pensii sectorială, după caz.

Art. 45. - (1) Pensionarii de invaliditate, cu excepţia celor prevăzuţi la art. 43 alin. (1), sunt obligaţi să urmeze programele recuperatorii întocmite de comisiile de expertiză medico-militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare naţională care au emis decizia medicală asupra capacităţii de muncă, în vederea reintegrării socio-profesionale.
(2) Neîndeplinirea, din motive imputabile pensionarului, a obligaţiei prevăzute la alin. (1) atrage suspendarea plătii pensiei începând cu luna următoare constatării.
(3) Casele de pensii militare efectuează controlul asupra respectării programelor recuperatorii, pe baza normelor metodologice emise.
(4) Suspendarea plătii pensiei încetează cu luna următoare reluării sau, după caz, începerii programelor recuperatorii.

Art. 46. - (1) La împlinirea vârstelor prevăzute de prezenta lege pentru obţinerea pensiei militare de serviciu pentru limita de vârsta pensionării de invaliditate pot opta pentru pensia care îi avantajează.
(2)Beneficiarii pensiei de invaliditate de gradul I îşi menţin dreptul la indemnizaţia de însoţitor, indiferent de pensia pentru care optează.

SECTIUNEA a 3-a
Pensia de urmaş

Art. 47. - Pensia de urmaş se cuvine copiilor şi soţul supravieţuitor, dacă susţinătorul decedat era pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii militare de stat.

Art. 48. - Copiii au dreptul la pensie de urmaş:
a) până la împlinirea vârstei de 16 ani;
b) dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani;
c) pe toată durata invalidităţii de orice grad, dacă aceasta s-a ivit în perioada în care se aflau în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a) sau b).

Art. 49. - (1) Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş pe tot timpul vieţii, la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută de Legea nr. 263/2010, dacă durata căsătoriei cu persoana decedată a fost de cel puţin 15 ani.

 (2) În cazul în care durata căsătoriei este mai mică de 15 ani, dar cel puţin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaş cuvenit soţului supravieţuitor se diminuează cu 0,5 % pentru fiecare lună, respectiv 6,0 % pentru fiecare an de căsătorie în minus.

Art. 50. - (1 Art. 50. - (1) soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş, indiferent de vârstă, pe perioada în care este invalid de gradul I sau II, dacă durata căsătoriei cu persoana decedată a fost de cel puţin un an.
 (2) soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş, indiferent de vârsta şi de durata căsătoriei, dacă decesul soţului susţinător s-a produs ca urmare a unui accident de munca sau a unei boli contractate în timpul şi din cauza îndeplinirii serviciului militar/serviciului, asimilată unei boli profesionale şi dacă nu realizează venituri lunare pentru care asigurarea este obligatorie ori daca acestea sunt mai mici de 35 % din câştigul salarial mediu brut pe economie,

Art. 51. - Soţul supravieţuitor care nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 49 sau la art. 50 alin. (1) beneficiază de pensie de urmaş pe o perioadă de 6 luni de la data decesului, dacă în această perioadă nu realizează venituri lunare pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de 35 % din câştigul salarial mediu brut pe economie, 

Art. 52. - Soţul supravieţuitor care are în îngrijire, la data decesului susţinătorului, unul sau mai mulţi copii în vârstă de până la 7 ani, beneficiază de pensie de urmaş până la data împlinirii de către ultimul copil a vârstei de 7 ani, în perioadele în care nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de 35 % din câştigul salarial mediu brut pe economie,

Art. 53. - (1) Pensia de urmaş se stabileşte, după caz, din:
a) pensia de serviciu pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, susţinătorul decedat;
b) pensia de invaliditate de gradul I, în cazul în care decesul susţinătorului a survenit înaintea îndeplinirii condiţiilor pentru obţinerea pensiei de serviciu pentru limită de vârstă.
(2) Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte procentual din pensia susţinătorului prevăzută la alin. (1), în funcţie de numărul urmaşilor îndreptăţiţi, astfel:
a) 50% - pentru un singur urmaş;
b) 75% - pentru 2 urmaşi;
c) 100% - pentru 3 sau mai mulţi urmaşi.

Art. 54. - Cuantumul pensiei de urmaş, în cazul orfanilor de ambii părinţi, se stabileşte prin însumarea drepturilor de pensie de urmaş calculate după fiecare părinte.

Art. 55. - În cazul modificării numărului de urmaşi, pensia se recalculează în conformitate cu dispoziţiile art. 53 alin. (2).

Art. 56. - Soţul supravieţuitor care are dreptul la o pensie proprie şi îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru obţinerea pensiei de urmaş după soţul decedat poate opta pentru cea mai avantajoasă pensie.

Art. 57. - Persoanele prevăzute la art. 48 lit. c) şi la art. 50 alin. (1) sunt expertizate, revizuite medical în condiţiile art. 42 şi au obligaţia de a urma programele recuperatorii, conform reglementărilor prevăzute pentru pensia de invaliditate în sistemul public de pensii.





SECTIUNEA a 5-a

Actualizarea pensiilor



Art. 58. - (1) Cuantumul pensiilor militare se actualizează după cum urmează:

a)      ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul pentru gradul profesional, potrivit gradului militar/profesional şi funcţiei îndeplinite la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu, în raport cu procentul de stabilire a pensiei în condiţiile prevăzute la art. 29- 31, 40 şi art. 106 alin. (1). Cadrele militare, poliţişti sau funcţionari publici cu statut special pot opta pentru baza de calcul cea mai avantajoasă luată în considerare la calculul pensiei;

b)      în funcţiei de posibilitătile financiare, în cursul executiei bugetare, prin indexare cu un procent care să acopere cu până la 100% rata inflatiei, prin hotărâre a Guvernului;

c)      în situaţiile în care măsurile de protectie socială prevăzute la lit. b) se regăsesc în majorarea soldelor de grad/salariilor pentru gradul profesional şi/sau soldelor de funcţiei/salariilor pentru funcţiile îndeplinite ale cadrelor militare ori funcţionarilor publici cu statut special în activitate, actualizarea pensiilor se efectuează în condiţiile prevăzute la lit. a).



(2) Până la încheierea procesului de recalculare a pensiilor militare de stat, prevăzută la art. 89, se vor aplica prevederile alin. (1) lit. b).



SECTIUNEA a 4-a

Stabilirea şi plata pensiilor



Art. 59. - (1) Pensiile militare de stat se acordă la cererea persoanei îndreptăţite, a tutorelui sau curatorului acesteia, a persoanei căreia i s-a încredinţat sau i s-a dat în plasament copilul minor, după caz, depusă personal ori prin mandatar desemnat prin procură specială.

 (2) Cererea de pensionare, depusă conform prevederilor alin. (1), poate fi retrasă la cererea persoanei îndreptăţite, până la emiterea deciziei de pensionare.

(3) Militarul, poliţistul şi funcţionarul public cu statut special depune cererea de pensionare împreună cu actele prin care se dovedeşte îndeplinirea condiţiilor prevăzute de prezenta lege, astfel:

74 din H.G. 257/2011

            a) la unitatea militară/inspectoratul judeţean/structura sau direcţia judeţeană de informaţii, după caz, din care a făcut parte persoana la data trecerii în rezervă sau direct în retragere/încetării raporturilor de serviciu odată cu îndeplinirea condiţiilor de acordare a unei pensii;

b) la centrul militar zonal/judeţean/de sector, unitatea militară/inspectoratul judeţean/structura sau direcţia judeţeană de informaţii, după caz, din raza de domiciliu a urmaşilor pensionarilor militari decedaţi ori la casa de pensii militară;

(4)Pentru persoanele prevăzute la alin. (3), cererea de pensionare, însoţită de actele doveditoare, se transmite, în termen de 30 zile de la data depunerii, la casa de pensii militară competentă, în funcţie de ultimul loc de muncă.

 (5) Pentru militarii şi funcţionarii publici cu statut special care aparţin Ministerului Justitiei, Serviciului de Protectie şi Pază, Serviciului de Informaţii Externe şi Serviciului de Telecomunicatii Speciale dosarele de pensionare se transmit la casa de pensii militară aparţinând Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor, sau Serviciului Român de Informaţii, după caz, potrivit protocoalelor încheiate între acestea.



Art. 60. - (1) În vederea stabilirii pensiei militare de stat organele prevăzute la art. 59 alin. (3) (4) sunt obligate să întocmească dosarul de pensionare, acestea purtând întreaga răspundere pentru respectarea termenelor de depunere şi exactitatea datelor înscrise.

(2) Dosarul de pensionare pentru invaliditate trebuie să conţină în mod obligatoriu şi decizia medicală de încadrare în grad de invaliditate.

(3) Metodologia de întocmire a dosarului de pensionare se stabileşte prin ordin al ministrului apărării naţionale, ministrului administraţiei şi internelor şi directorului Serviciului Român de Informaţii.





Art. 61. - (1) Drepturile de pensie se stabilesc şi se plãtesc astfel:


            a) de la data încetării plăţii soldelor/salariilor lunare ale cadrelor militare, poliţiştilor  şi funcţionarilor publici cu statut special, după caz, a soldei/salariului sau pensiei susţinătorului decedat, dacã cererea, împreunã cu toate actele necesare, a fost depusa la organul de pensii în cel mult 90 de zile de la data ivirii acestor situaţii;


            b) din prima zi a lunii urmãtoare celei în care cererea, împreunã cu actele necesare, a fost depusă la casa de pensii militară peste termenul prevãzut la lit. a).


            (2) Pentru persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare ulterior datei iesirii din rândul cadrelor militare în activitate/încetării raporturilor de serviciu sau ulterior decesului susţinãtorului pensia se stabileşte şi se plãteşte cu începere din prima zi a lunii urmãtoare celei în care s-a depus cererea, împreunã cu actele necesare, la casele de pensii militare.






Art. 64. - (1) Admiterea sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisă de casa de pensii militară, în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii.



(2) Decizia prevăzută la alin. (1) cuprinde temeiurile de fapt şi de drept în baza cărora se admite sau se respinge cererea de pensionare, precum şi termenul în care poate fi introdusă contestaţia.

 (3) Decizia casei de pensii militare se comunică persoanei care a solicitat pensionarea, în termen de 10 zile lucrătoare de la data emiterii.



Art. 65. - (1) În situaţia în care, ulterior stabilirii şi/sau plătii drepturilor de pensie, se constată diferenţe între sumele stabilite şi/sau plătite şi cele legal cuvenite, casa de pensii militară operează, din oficiu sau la solicitarea pensionarului, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire.

(2) Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1) se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripţie, calculat de la data constatării diferenţelor.

(3) Pensia poate fi recalculată prin adăugarea vechimii şi/sau a stagiilor de cotizare, prevăzute de lege, nevalorificate la stabilirea acesteia.

(4) Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (3) se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată solicitarea.



Art. 66. - (1) În sistemul pensiilor militare de stat, plata pensiei se face lunar.

(2) Pensia se plăteşte personal titularului, tutorelui sau curatorului acestuia, persoanei căreia i s-a încredinţat ori i s-a dat în plasament copilul urmaş sau, după caz, mandatarului desemnat prin procură specială.



Art. 67. - (1) Plata pensiei se face, în funcţiei de opţiunea pensionarului, prin mandat poştal, în cont curent sau în cont de card, în condiţiile stabilite prin convenţiile încheiate între casele de pensii militare şi Compania Naţională „Posta Română” - S.A. sau, după caz, între casele de pensii militare şi bănci.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în situatia celorlalte drepturi bănesti pentru stabilirea şi plata cărora competenta revine, potrivit legii, caselor de pensii militare.

(3) Casele de pensii militare transmit lunar, la domiciliul beneficiarilor din România, prin Compania Natională „Posta Română” - S.A., taloanele de plată a drepturilor prevăzute la alin. (1) şi (2), indiferent de modalitatea de plată pentru care au optat beneficiarii acestora.



Art. 68. - (1) Cheltuielile cu transmiterea către beneficiari a drepturilor prevăzute la art. 67 alin. (1) şi (2), precum şi cele cu transmiterea taloanelor de plată la domiciliul beneficiarilor din România se suportă din bugetul de stat, prin stabilirea unor procente şi tarife conform legilor bugetare anuale.

(2) Procentul prevăzut în situaţia în care achitarea drepturilor se face la domiciliul beneficiarilor se stabileşte astfel încât cheltuielile totale de transmitere să nu depăşească 1% din valoarea totală a sumelor plătite.

(3) Comisionul bancar prevăzut în situaţia în care plata drepturilor se face în cont curent sau în cont de card se stabileşte astfel încât cheltuielile totale de transmitere să nu depăşească 0,15% din valoarea totală a sumelor plătite.



Art. 69. - (1) Beneficiarii drepturilor băneşti stabilite de casele de pensii militare, care nu au domiciliul în România, pot opta pentru transferul în străinătate al acestor drepturi, în condiţiile legii.

(2) Pensiile militare de stat sau prestaţiilor de asigurări sociale cuvenite beneficiarilor stabiliţi în străinătate, pot fi transferate în alte ţări, în condiţiile reglementate prin instrumente juridice cu caracter internaţional la care România este parte, în moneda ţărilor respective sau într-o altă monedă asupra căreia s-a convenit.

(3) Cheltuielile generate de transferul în străinătate al pensiilor militare de stat sau prestaţiilor de asigurări sociale, inclusiv comisioanele de schimb valutar, se suportă de beneficiar, cu excepţia plăţilor care intră sub incidenta Ordonanţei de urgentă a Guvernului nr. 113/2009 privind serviciile de plată, aprobată cu modificări prin Legea nr. 197/2010, în cazul acestora din urmă comisioanele fiind suportate, proporţional, de către beneficiar şi de către casele de pensii militare.

Art. 70. - Procedurile referitoare la efectuarea operaţiunilor de plată a drepturilor băneşti se aprobă prin ordine ale conducătorilor caselor de pensii militare.



Art. 71. - (1) În sistemul pensiilor militare de stat, plata pensiei încetează începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze:

a) pensionarul a decedat;

b) pensionarul nu mai îndeplineşte condiţiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia;

c) pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaş prevăzut la art. 48 lit. c), precum şi cel prevăzut la art. 51 alin. (1) şi-au redobândit capacitatea de muncă, potrivit legii;

d) au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul de urmaş prevăzut la art. 48 lit. c) sau cel prevăzut la art. 50 alin. (1) nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la revizuirea medicală obligatorie;

e) au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaş prevăzut la art. 48 lit. c) sau cel prevăzut la art. 50 alin. (1) nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la convocarea prevăzută la art. 44;

f) au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaş prevăzut la art. 48 lit. c) sau cel prevăzut la art. 50 alin. (1) nu a mai urmat programele recuperatorii prevăzute la art. 45 alin. (1);

g) copilul, beneficiar al unei pensii de urmaş, a împlinit vârsta de 26 de ani, cu excepţia situaţiei prevăzute la art. 48 lit. c);

h) pensionarul urmaş a fost condamnat, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru infracţiunea de omor sau tentativă de omor, comisă asupra susţinătorului.

(2) Modificările intervenite în starea civilă a persoanei, de natură să conducă la încetarea plătii pensiei, în conformitate cu prevederile alin. (1) lit. a), se comunică de Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date.

(3) Instanţele judecătoreşti au obligaţia să comunice, în scris, Informaţiile de natură să conducă la încetarea plătii pensiei, în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii pronunţate în situaţia prevăzută la alin. (1) lit. h), casei de pensii militare în evidentele căreia se află pensionarul condamnat.



Art. 72. - (1) În sistemul pensiilor militare de stat, plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze:

a) pensionarul si-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat, cu care România a încheiat convenţie de reciprocitate în domeniul asigurărilor sociale, dacă, potrivit prevederilor acesteia, pensia se plăteşte de către celălalt stat;

b) pensionarul de invaliditate sau pensionarul urmaş prevăzut la art. 48 lit. c) ori cel prevăzut la art. 50 alin. (1) nu se prezintă la revizuirea medicală obligatorie sau la convocarea comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii;

d) pensionarul urmaş, prevăzut la art. 48 lit. a), a împlinit vârsta de 16 ani şi nu face dovada continuării studiilor;

e) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, realizează venituri brute lunare pentru care, potrivit legii, asigurarea este obligatorie, dacă acestea sunt mai mari de 35% din câştigul salarial mediu brut prevăzut de lege;

f) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, s-a recăsătorit;

g) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii militare de stat, optează pentru o altă pensie, potrivit legii, din sistemul public de pensii, sau dintr-un alt sistem de asigurări sociale, neintegrat sistemului public de pensii;



 (2) În situaţia copilului, beneficiar al unei pensii de urmaş, în condiţiile prevăzute la art. 48 lit. b), care nu face dovada continuării studiilor, plata pensiei se suspendă începând cu data de 1 octombrie a anului în curs.

(3) Plata indemnizaţiei pentru însoţitor prevăzute la art. 41 alin. (1) se suspendă pe perioada în care pensionarul este internat într-o instituţie de asistentă socială sau într-o unitate medicală specializată, în care se asigură supraveghere şi îngrijire permanente, cu excepţia situaţiilor în care pensionarul este nevăzător.

(4) Suspendarea plătii pensiei şi/sau a indemnizaţiei pentru însoţitor se poate face şi la cererea pensionarului, situaţie în care suspendarea plătii se face începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea.



Art. 73. - În sistemul pensiilor militare, reluarea plătii pensiei se face, la cerere, după cum urmează:

a) începând cu luna următoare celei în care a fost înlăturată cauza care, potrivit legii, a dus la suspendarea plătii pensiei, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data la care cauza suspendării a fost înlăturată;

b) începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea, dacă depunerea acesteia s-a făcut după expirarea termenului prevăzut la lit. a);

c) de la data începerii anului şcolar, în situaţia în care suspendarea plătii pensiei s-a făcut în temeiul prevederilor art. 72 alin. (1) lit. d).



Art. 74. - Încetarea, suspendarea sau reluarea plătii pensiei, precum şi orice modificare a drepturilor de pensie se fac prin decizie emisă de casele de pensii militare, în condiţiile respectării regimului juridic al deciziei de înscriere la pensie.



Art. 75. - Prevederile prezentei legi, referitoare la stabilirea şi modificarea drepturilor, la încetarea, suspendarea şi reluarea plătii acestora, se aplică şi indemnizaţiilor acordate prin legi speciale, ale căror stabilire şi plată se află, potrivit legii, în competenta materială a caselor de pensii militare, cu excepţia situaţiilor în care legea specială de reglementare dispune altfel.



Art. 76. - (1) În sistemul pensiilor militare de stat, pot cumula pensia cu venituri provenite din situaţii pentru care asigurarea este obligatorie, în condiţiile legii, următoarele categorii de pensionari:

a) pensionarii militari care beneficiază de pensie de serviciu;

b) nevăzătorii;

c) pensionarii de invaliditate gradul III, precum şi copiii, pensionari de urmaş, încadraţi în gradul III de invaliditate;

d) copiii, pensionari de urmaş, prevăzuti la art. 48 lit. a) şi b).

(2) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, poate cumula pensia cu venituri din activităţi profesionale pentru care asigurarea este obligatorie, potrivit legii, dacă acestea nu depăşesc 35% din câştigul salarial mediu brut prevăzut de lege.



Art. 77. – Pensionari militari care realizează stagii de cotizare, care nu au fost valorificate la stabilirea pensiei militare de stat, pot solicita stabilirea drepturilor de pensie în condiţiile prevăzute de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.



Art. 78. - (1) Deciziile de pensie ale pensionarilor militari rechemaţi în activitate sau care au redobândit calitatea de poliţişti sau funcţionari publici cu statut special în instituţii din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională se revocă.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică din ziua în care militarul, poliţistul sau funcţionarul public cu statut special a fost rechemat în activitate sau a redobândit calitatea de poliţişti sau funcţionari publici cu statut special.



(3) Instituţiile prevăzute la alin. (1) au obligaţia de a comunica caselor de pensii militare în termen de 15 zile persoanele care beneficiază de pensie militară şi au fost rechemate în activitate sau au redobândit calitatea de poliţist sau funcţionar public cu statut special.



(4) Unitatea/instituţia şi militarii rechemaţi în rândul militarilor în activitate sau încadraţi ca funcţionari publici cu statut special pot cere oricând pensionarea în condiţiile prezentei legi.



(5) La o nouă trecere în rezervă/încetare a raporturilor de muncă, vechimea care se ia în considerare la stabilirea pensiei militare de stat este cea stabilită la pensionarea anterioară, la care se adaugă timpul servit după rechemarea în activitate, respectiv, timpul lucrat în calitate de poliţist şi  funcţionar public cu statut special.



(5) În baza de calcul al pensiei se iau soldele/salariile prevăzute la art. 28.



Art. 79. - Beneficiarii drepturilor prevăzute de prezenta lege sunt obligaţi să comunice casei de pensii militare, în evidenţele căreia se află, orice schimbare în situaţia proprie, de natură să conducă la modificarea condiţiilor în funcţie de care i-a fost stabilită sau i se plăteşte pensia, în termen de 15 zile de la data apariţiei acesteia.



Art. 80. - (1) Sumele neîncasate de către pensionar, reprezentând pensia pe luna în care a avut loc decesul si/sau, după caz, drepturi restante de pensie, cuvenite şi neîncasate până la deces, se plătesc sotului supravieţuitor, copiilor, părintilor sau, în lipsa acestora, celorlalti mostenitori, în condiţiile dreptului comun.

(2) Sumele prevăzute la alin. (1) pot fi solicitate în cadrul termenului general de prescripţie.



CAPITOLUL II

Alte drepturi de asigurări sociale





    ART. ...


    În sistemul pensiilor militare de stat, în afara pensiilor, se mai pot acorda, în condiţiile prezentei legi, următoarele drepturi de asigurări sociale:


    a) tratament balnear care se suportã de la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, pentru asiguraţi şi pensionari;

    b) bilete de odihnă şi tratament, acordate conform legilor în vigore;

    c) ajutor de deces, în cazul decesului militarului, poliţistului sau funcţionarului public cu statut special, pensionarului sau unui membru al familiei unuia dintre aceştia.









    ART. ...

    (1) Ajutorul de deces se suportã din bugetul de stat şi se acordã, la cerere, pe baza certificatului de deces.

    (2) Acordarea ajutorului de deces nu este condiţionatã de realizarea unei anumite vechimi în serviciu.



    ART. .....

 
    (1) Ajutorul de deces se achitã în termen de 24 de ore de la solicitare de:

    a) angajator, în cazul decesului militarului, poliţistului sau funcţionarului public cu statut special, respectiv al unui membru de familie al acestuia;


   c) casa de pensii militară sau centrul militar zonal/judeţean/sector în cazul decesului pensionarului, respectiv al unui membru de familie al acestuia.

  

  ART. ....

 
    (1) Ajutorul de deces se achită persoanei îndreptăţite sau mandatarului desemnat, prin procură specială, de către aceasta.


    (2) Ajutorul de deces poate fi solicitat, pe baza actelor justificative, în cadrul termenului general de prescripţie, calculat de la data decesului.


    (3) Cuantumul ajutorului de deces solicitat potrivit alin. (1) se achitã la nivelul cuvenit la data decesului stabilit conform legi.










CAPITOLUL IV

Casele de pensii militare





Art. 81. - (1) Casele de pensii militare se înfiinţează în subordinea Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, după caz, ca structuri cu personalitate juridică şi cu sediul în municipiul Bucureşti.

(2) Casele de pensii militare prevăzute la alin. (1) sunt succesoare de drept ale caselor de pensii sectoriale structurilor organizatorice responsabile cu pensiile din instituţiile menţionate la alin. (1).



Art. 82. - Atribuţiile, organizarea şi funcţionarea caselor de pensii militare se stabilesc prin hotărâre a Guvernului la propunerea Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, adoptată în termen de 30 de zile de la data publicării prezentei legi.



Art. 83. - (1) Ministrul apărării naţionale, ministrul administraţiei şi internelor şi directorul Serviciului Român de Informaţii sunt ordonatori principali de credite pentru bugetul ministerului/serviciului respectiv, de unde se asigura şi fondurile pentru pensiile militare.

Directorii caselor de pensii militare sunt ordonatori terţiari de credite pentru cheltuielile cu prestaţiile achitate din bugetul de stat.



Art. 84. - Cheltuielile privind organizarea şi funcţionarea caselor de pensii militare se suportă din bugetul de stat, prin bugetele instituţiilor publice în subordinea cărora funcţionează.



Art. 85. - În aplicarea prevederilor prezentei legi, casele de pensii militare îndeplinesc, în principal, următoarele atribuţii:

a) asigură evidenţa la nivel naţional a tuturor beneficiarilor dispoziţiilor prezentei legi;

b) stabileşte cuantumul pensiilor din sistemul pensiilor militare de stat prin decizii, conform prezentei legi;

c) asigură distribuirea şi primirea pensiilor militare de stat la fiecare pensionar;

d) asigură evidenţa drepturilor şi obligaţiilor stabilite în sistemul pensiilor militare de stat, pe baza codului numeric personal;

e) controlează activitatea de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă;

f) aplică prevederile convenţiilor internaţionale de asigurări sociale, la care România este parte, precum şi ansamblul reglementărilor comunitare şi dezvoltă relaţii cu organisme similare în domeniul pensiilor militare şi asigurărilor sociale din alte ţări, în limita competentelor prevăzute de lege;

g) organizează selecţia, pregătirea şi perfecţionarea profesională a personalului din domeniul pensiilor militare;

h) asigură introducerea, extinderea, întreţinerea şi protecţia sistemelor automate de calcul şi de evidentă;

i) asigură reprezentarea în fata instanţelor judecătoreşti în litigiile în care sunt parte ca urmare a aplicării dispoziţiilor prezentei legi, după caz;

j) organizează activitatea privind stabilirea şi plata contribuţiilor pentru fondurile de pensii administrate privat, conform dispoziţiilor legale în vigoare;

k) asigură exportul în străinătate al prestaţiilor stabilite potrivit reglementărilor legale în domeniu;

l) îndeplinesc orice alte atribuţii stabilite prin dispoziţii legale.



Art. 86. - Realizarea atribuţiilor ce revin caselor de pensii militare, potrivit legii, este supusă controlului Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, după caz.



Art. 87. - (1) Salarizarea personalului caselor de pensii militare se realizează potrivit legii

(2) Cheltuielile curente şi de capital ale caselor de pensii militare se suportă din bugetul de stat, prin bugetele instituţiilor în subordinea cărora funcţionează.





CAPITOLUL IV

Răspunderea juridica



Art. 88. - Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea materială, civilă, contravenţională sau penală, după caz.



SECTIUNEA 1

Infracţiuni



Art. 89. – Transmiterea şi efectuarea de înregistrări inexacte precum şi omisiunea înregistrărilor în procesul de stabilire a drepturilor de pensie, având ca efect denaturarea evidentelor privind beneficiarii dispoziţiilor prezentei legi, vechimea în muncă sau efectuarea de plăti nejustificate din bugetul de stat, constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit Codului penal.



SECTIUNEA a 2-a

Contravenţii



Art. 90. - Constituie contravenţie următoarele fapte dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să constituie infracţiuni:

a) nerespectarea metodologiei şi a criteriilor de încadrare în condiţii de muncă deosebite, speciale sau alte condiţii;

b) nerespectarea prevederilor art. 28 privind baza de calcul folosita pentru stabilirea pensiei militare de stat;

c) nerespectarea prevederilor art. 79 privind obligaţia comunicării casei de pensii militare modificările intervenite referitoare la condiţiile de acordare a pensiei.

d) nerespectarea eliberării la cerere a actelor prevăzute de lege, prin care se face dovada vechimii în muncă, necesare stabilirii drepturilor de pensie, care sunt scutite de orice fel de taxe şi comisioane.



Art. 91. - (1) Contravenţiile prevăzute la art. 90 se sancţionează după cum urmează:

a) cele de la lit. c) şi d) cu amendă de la 500 lei la 1000 lei;

b) cele de la lit. a) şi b) cu amendă de la 1500 lei la 5000 lei.

(2) Nivelul amenzilor prevăzut la alin. (1) poate fi actualizat prin hotărâre a Guvernului.

Art. 92. - Constatarea contraventiilor prevazute la art. 90 şi aplicarea sanctiunilor prevazute la art. 91 se fac de catre organele de control ale caselor de pensii militare.



Art. 93. - Amenzile contraventionale aplicate potrivit prevederilor art. 91 şi 92, constituie venituri la bugetul de stat.



Art. 94. - Dispozitiile referitoare la contraventii prevazute la art. 90-92 se completeaza cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobata cu modificari şi completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile şi completarile ulterioare.



CAPITOLUL V

Jurisdictia în sistemului pensiilor militare de stat



Art. 95. - (1) Deciziile de pensie emise de casele de pensie militare pot fi contestate, în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile de contestatii care functionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii.

(2) Procedura de examinare a deciziilor supuse contestării reprezintă procedură administrativă prealabilă, obligatorie, fără caracter jurisdictional.

(3) Deciziile de pensie necontestate în termen prevazut la alin. (1) sunt definitive.



Art. 96. - (1) Comisiile de contestatii care functionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii sunt organisme de verificare, care examinează şi hotărăsc asupra deciziilor de pensie emise de casele de pensii militare şi urmăresc aplicarea corectă a legislatiei referitoare la pensiile publice.

(2) Organizarea, functionarea şi structura comisiilor de contestatii care functionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii se stabilesc prin ordin comun al ministrului apărării Naţionale, ministrului Administraţiei şi internelor şi directorului Serviciului Român de Informaţii, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

(3) În solutionarea contestatiilor, comisiile de contestatii care functionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii adoptă hotărâri.

(4) Termenul de solutionare a contestatiei este de 45 de zile de la data înregistrării acesteia la comisiile de contestaţii.

(5) În situaţia în care contestaţia nu este soluţionată de comisiile de contestaţii în termenul de 45 zile, deciziile de pensie pot fi atacate la instanţa în a cărei rază teritorială îsi are domiciliul ori sediul reclamantul.





Art. 97. - (1) Hotararile comisiilor de contestatii care functionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii se comunica persoanelor în cauza şi caselor de pensii militare interesate în termen de 10 zile de la adoptare.

(2) Hotărârile comisiilor de contestatii pot fi atacate la instanţa în a cărei rază teritorială îsi are domiciliul ori sediul reclamantul, în termen de 30 de zile de la comunicare.







(3) Hotararile comisiilor de contestatii, care nu au fost atacate la instantele judecătoresti în termenul prevazut la alin. (2), sunt definitive.



Art. 98. - Jurisdictia în sistemului pensiilor militare de stat se realizează prin tribunale şi curti de apel.



Art. 99. - Tribunalele solutionează în primă instantă litigiile privind:

a) hotărârile comisiilor de contestatii care functionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii privind deciziile de pensie;

b) deciziile comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii date în solutionarea contestatiilor privind deciziile medicale asupra capacitătii de muncă;

c) refuzul nejustificat de rezolvare a unei cereri privind drepturile de pensie militara de stat sau de asigurări sociale;

d) modul de stabilire şi de plată a pensiilor militare de stat şi a altor drepturi de asigurări sociale;

e) plângerile împotriva proceselor-verbale de contraventie încheiate în baza prezentei legi;

f) contestatiile împotriva măsurilor de executare silită, dispuse în baza prezentei legi;

g) alte drepturi şi obligatii din sistemul pensiilor militare născute în temeiul prezentei legi.



Art. 100. - (1) Cererile îndreptate împotriva caselor de pensii militare se adresează instantei în a cărei rază teritorială îsi are domiciliul ori sediul reclamantul.

(2) Celelalte cereri se adresează instantei în a cărei rază teritorială îsi are domiciliul pîrâtul.



Art. 101. - (1) Împotriva hotărârilor tribunalelor se poate face recurs la curtea de apel competentă.

(2) Hotărârile curtilor de apel, precum şi hotărârile tribunalelor, neatacate cu recurs în termen, sunt definitive şi irevocabile.



Art. 102. - Prevederile prezentei legi, referitoare la jurisdictia în sistemului pensiilor militare de stat, se completează cu dispozitiile Codului de procedură civilă şi ale Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.



Art. 103. - Cererile în fata oricăror organe sau instante, precum şi toate actele procedurale în legătură cu litigiile, având ca obiect drepturi sau obligatii de pensii militare de stat sau de asigurări sociale, sunt scutite de taxă de timbru.





CAPITOLUL VI

Dispozitii finale şi tranzitorii



Art. 104. - (1) Constituie vechime în serviciu  pentru stabilirea pensiei militare de stat şi perioadele recunoscute ca vechime în serviciu, vechime în muncă sau stagiu de cotizare, în condiţiile legii, până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(2) Dovada vechimii în serviciu pentru stabilirea pensiei militare de stat, pentru perioadele anterioare datei intrării în vigoare a prezentei legi, se face cu actele prevăzute de legislatia anterioară.

(3) Perioadele de vechime în muncă realizate în grupele I şi a II-a de muncă până la data de 1 aprilie 2001 constituie stagiu de cotizare în conditii speciale, respectiv deosebite, în vederea reducerii vârstelor de pensionare.

cu exceptia celor realizate în activitătile care, conform prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, sunt încadrate în conditii speciale.

(4) Adeverintele care atestă încadrarea persoanelor în fostele grupe I şi/sau a II-a de muncă sunt valorificate, numai în situatia în care au fost emise conform legii, pe baza documentelor verificabile întocmite anterior datei de 1 aprilie 2001.



Art. 105. - (1) Cererile în legătură cu eliberarea actelor prevăzute de lege, prin care se face dovada vechimii în serviciu prevăzute la art. 104 alin. (1), necesare stabilirii drepturilor de pensie, sunt scutite de orice fel de taxe şi comisioane.

(2) Cererile prevăzute la alin. (1) se solutionează în termen de 30 de zile de la data înregistrării.



Art. 106. - (1) Militarii, poliţişti şi funcţionarii publici cu statut special care au plătit contribuţia individuală la bugetul de stat, contribuţie la Fondul pentru pensia suplimentară, respectiv contribuţie individuală de asigurări sociale la bugetul asigurărilor sociale de stat, beneficiază de un spor procentual la cuantumul pensiei  stabilit în condiţiile art. 29 - 31 şi ale art. 58 alin. (1) astfel:

a) 3% pentru o vechime a contributiei între 5 - 15 ani;

b) 6% pentru o vechime a contributiei între 15 - 25 ani;

c) 9% pentru o vechime a contributiei peste 25 de ani.



Art. 107. - (1) Pensiile militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special recalculate în baza Legii nr. 119/2010, precum şi cele stabilite în baza Legii nr.263/2010 se recalculează în condiţiile prezentei legi şi devin pensii militare de stat în înţelesul prezentei legi.

(2) Pensiile anticipate şi anticitate parţial stabilite în baza legislaţiei anterioare prezentei legi devin pensii de serviciu pentru limită de vârstă.



(3) În cazul în care cuantumul pensiei recalculate este mai mic decât cuantumul pensiei în plată se menţine cuantumul pensiei în plată;



(4) Recalcularea prevăzută la alin. (1) se realizează pe baza unei metodologii ce se se stabileşte prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Apãrãrii Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, adoptatã în termen de 30 de zile de la data publicãrii prezentei legi.






Art. 108. - La data încheierii procesului de recalculare a pensiilor, efectuată potrivit prevederilor art. 106, pensiile acordate pe baza legislatiei anterioare, aflate în plată, devin pensii militare de stat în întelesul prezentei legi.





            Art. ... În perioada de aplicare etapizată, prin legi speciale anuale, a prevederilor legii cadru privind  salarizarea unitără a personalului plătit din fonduri publice prin solda/salariul funcţiei de bază prevăzută la art. 28 se înţelege solda/salariul de funcţie, solda de grad/salariul gradului profesional, gradaţii, indemnizaţia de dispozitiv/spor pentru misiune permanentă, şi după caz, solda/salariul de merit, precum şi indemnizaţia de comandă/conducere stabilite potrivit legii în luna decembrie 2009, actualizate conform legii la data deschiderii dreptului la pensie.



           

Art. 109. - (1) În cazul modificării numărului de urmaşi după intrarea în vigoare a prezentei legi, pentru o pensie stabilită pe baza legislatiei anterioare, pensia de urmaş cuvenită sotului supravieţuitor se recalculează potrivit prezentei legi, cu păstrarea conditiilor existente la data deciziei initiale.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în cazul pensiilor de invaliditate stabilite pe baza legislatiei anterioare, la modificarea încadrării într-un alt grad de invaliditate.

(3) În cazul în care cuantumul pensiei obţinut conform alin. (1) şi (2) este mai mic decât cuantumul pensiei în plată se mentine cuantumul pensiei în plată.



Art. 110. - Litigiile care se referă la drepturile ce fac obiectul prezentei legi, aflate pe rolul instantelor la data intrării în vigoare a acesteia, se vor judeca potrivit legii în baza căreia a fost stabilit dreptul.



Art. 111. - (1) Sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie se recuperează de la beneficiari în termenul general de prescriptie de 3 ani.

(2) Sumele plătite necuvenit prin intermediul caselor de pensii militare se recuperează de la beneficiari în baza deciziei casei de pensii militare respective, care constituie titlu executoriu.

(3) Debitele reprezentând prestatii de asigurări sociale mai mici de 10 lei nu se urmăresc.

(4) Sumele rămase nerecuperate de pe urma beneficiarilor decedati nu se mai urmăresc.



Art. 112. - (1) Sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie militara de stat, ca urmare a unei infractiuni săvârsite de beneficiar, se recuperează de la acesta, de la data primei plăti a sumelor necuvenite, plus dobânzile aferente, până la recuperarea integrală a prejudiciului.

(2) Sumele stabilite în conformitate cu prevederile alin. (1), rămase nerecuperate de la pensionarii decedati, nu se mai urmaresc.



Art. 113. - (1) Debitele provenite din drepturile de pensie din sistemul pensiilor militare de stat se recuperează prin executorii proprii ai caselor de pensii militare conform legii şi se fac venit la bugetul de stat.

(2) La recuperarea debitelor în conformitate cu dispozitiile alin. (1) se aplică prevederile Codului de procedură fiscală în materie.



Art. 114. - Bazele de date privind beneficiarii dispoziţiilor prezentei legi sunt proprietatea caselor de pensii militare şi au caracter clasificat.



Art. 115. - Aplicatia informatică utilizată la stabilirea pensiilor militare de stat se omologhează şi este publică.



Art. 116. - (1) Expertizele dispuse de instantele judecătoresti în litigiile de asigurări sociale se efectuează numai de experti specializati în asigurări sociale.

(2) În vederea pregătirii şi atestării expertilor specializati în asigurări sociale, Ministerul Justitiei efectuează modificările necesare în legislatia specifică.



Art. 118. - Cererile adresate casei de pensii militare constituite la nivelul institutiilor prevăzute la art. 5 alin. (1) se solutionează în termenul prevăzut de lege şi sunt scutite de orice fel de taxă.





Art. 120. - Cererile înregistrate şi nesolutionate până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi solutionate conform normelor legale existente la data deschiderii drepturilor de pensii şi asigurări sociale.



Art. 122. - La stabilire pensiile se rotunjesc din leu în leu în favoarea beneficiarului.



Art. 123. - Prezenta lege intră în vigoare la data de .......



Art. 124. - Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:

- art. 1 lit. a), art. 4 alin. (1) lit. a), art. 5 alin. (1), (2) şi (3), art. 8, art. 9 lit. b) şi art. 11 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, publicata în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 441 din 30.06.2010;

- Ordonanta de urgenta nr. 1/2011 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniti din sistemul de aparare, ordine publica şi siguranta nationala, publicata în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 81 din 31.01.2011, cu modificarile şi completarile ulterioare;;

- dispozitii contrare din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicata în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 852 din 20.12.2010, cu modificarile şi completarile ulterioare;

- orice alte dispozitii contrare prezentei legi.






















































































Anexa nr.1

VÂRSTA de pensionare, stagii complete şi stagii minime de cotizare în specialitate, pentru cadrele militare în activitate, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale

Bărbaţi - Femei


Luna şi anul naşterii
Luna şi anul pensionării
Vârsta la ieşirea la pensie
(ani/luni)
Până în ianuarie 1956 inclusiv
Ianuarie 2011
55/0
Februarie 1956
Februarie 2011
55/0
Martie 1956
Martie 2011
55/0
Aprilie 1956
Mai 2011
55/1
Mai 1956
Iunie 2011
55/1
Iunie 1956
Iulie 2011
55/1
Iulie 1956
Septembrie 2011
55/2
August 1956
Octombrie 2011
55/2
Septembrie 1956
Noiembrie 2011
55/2
Octombrie 1956
Ianuarie 2012
55/3
Noiembrie 1956
Februarie 2012
55/3
Decembrie 1956
Martie 2012
55/3
Ianuarie 1957
Mai 2012
55/4
Februarie 1957
Iunie 2012
55/4
Martie 1957
Iulie 2012
55/4
Aprilie 1957
Septembrie 2012
55/5
Mai 1957
Octombrie 2012
55/5
Iunie 1957
Noiembrie 2012
55/5
Iulie 1957
Ianuarie 2013
55/6
August 1957
Februarie 2013
55/6
Septembrie 1957
Martie 2013
55/6
Octombrie 1957
Mai 2013
55/7
Noiembrie 1957
Iunie 2013
55/7
Decembrie 1957
Iulie 2013
55/7
Ianuarie 1958
Septembrie 2013
55/8
Februarie 1958
Octombrie 2013
55/8
Martie 1958
Noiembrie 2013
55/8
Aprilie 1958
Ianuarie 2014
55/9
Mai 1958
Februarie 2014
55/9
Iunie 1958
Martie 2014
55/9
Iulie 1958
Mai 2014
55/10
August 1958
Iunie 2014
55/10
Septembrie 1958
Iulie 2014
55/10
Octombrie 1958
Septembrie 2014
55/11
Noiembrie 1958
Octombrie 2014
55/11
Decembrie 1958
Noiembrie 2014
55/11
Ianuarie 1959
Ianuarie 2015
56/0
Februarie 1959
Februarie 2015
56/0
Martie 1959
Martie 2015
56/0
Aprilie 1959
Mai 2015
56/1
Mai 1959
Iunie 2015
56/1
Iunie 1959
Iulie 2015
56/1
Iulie 1959
Septembrie 2015
56/2
August 1959
Octombrie 2015
56/2
Septembrie 1959
Noiembrie 2015
56/2
Octombrie 1959
Ianuarie 2016
56/3
Noiembrie 1959
Februarie 2016
56/3
Decembrie 1959
Martie 2016
56/3
Ianuarie 1960
Mai 2016
56/4
Februarie 1960
Iunie 2016
56/4
Martie 1960
Iulie 2016
56/4
Aprilie 1960
Septembrie 2016
56/5
Mai 1960
Octombrie 2016
56/5
Iunie 1960
Noiembrie 2016
56/5
Iulie 1960
Ianuarie 2017
56/6
August 1960
Februarie 2017
56/6
Septembrie 1960
Martie 2017
56/6
Octombrie 1960
Mai 2017
56/7
Noiembrie 1960
Iunie 2017
56/7
Decembrie 1960
Iulie 2017
56/7
Ianuarie 1961
Septembrie 2017
56/8
Februarie 1961
Octombrie 2017
56/8
Martie 1961
Noiembrie 2017
56/8
Aprilie 1961
Ianuarie 2018
56/9
Mai 1961
Februarie 2018
56/9
Iunie 1961
Martie 2018
56/9
Iulie 1961
Mai 2018
56/10
August 1961
Iunie 2018
56/10
Septembrie 1961
Iulie 2018
56/10
Octombrie 1961
Septembrie 2018
56/11
Noiembrie 1961
Octombrie 2018
56/11
Decembrie 1961
Noiembrie 2018
56/11
Ianuarie 1962
Ianuarie 2019
57/0
Februarie 1962
Februarie 2019
57/0
Martie 1962
Martie 2019
57/0
Aprilie 1962
Mai 2019
57/1
Mai 1962
Iunie 2019
57/1
Iunie 1962
Iulie 2019
57/1
Iulie 1962
Septembrie 2019
57/2
August 1962
Octombrie 2019
57/2
Septembrie 1962
Noiembrie 2019
57/2
Octombrie 1962
Ianuarie 2020
57/3
Noiembrie 1962
Februarie 2020
57/3
Decembrie 1962
Martie 2020
57/3
Ianuarie 1963
Mai 2020
57/4
Februarie 1963
Iunie 2020
57/4
Martie 1963
Iulie 2020
57/4
Aprilie 1963
Septembrie 2020
57/5
Mai 1963
Octombrie 2020
57/5
Iunie 1963
Noiembrie 2020
57/5
Iulie 1963
Ianuarie 2021
57/6
August 1963
Februarie 2021
57/6
Septembrie 1963
Martie 2021
57/6
Octombrie 1963
Mai 2021
57/7
Noiembrie 1963
Iunie 2021
57/7
Decembrie 1963
Iulie 2021
57/7
Ianuarie 1964
Septembrie 2021
57/8
Februarie 1964
Octombrie 2021
57/8
Martie 1964
Noiembrie 2021
57/8
Aprilie 1964
Ianuarie 2022
57/9
Mai 1964
Februarie 2022
57/9
Iunie 1964
Martie 2022
57/9
Iulie 1964
Mai 2022
57/10
August 1964
Iunie 2022
57/10
Septembrie 1964
Iulie 2022
57/10
Octombrie 1964
Septembrie 2022
57/11
Noiembrie 1964
Octombrie 2022
57/11
Decembrie 1964
Noiembrie 2022
57/11
Ianuarie 1965
Ianuarie 2023
58/0
Februarie 1965
Februarie 2023
58/0
Martie 1965
Martie 2023
58/0
Aprilie 1965
Mai 2023
58/1
Mai 1965
Iunie 2023
58/1
Iunie 1965
Iulie 2023
58/1
Iulie 1965
Septembrie 2023
58/2
August 1965
Octombrie 2023
58/2
Septembrie 1965
Noiembrie 2023
58/2
Octombrie 1965
Ianuarie 2024
58/3
Noiembrie 1965
Februarie 2024
58/3
Decembrie 1965
Martie 2024
58/3
Ianuarie 1966
Mai 2024
58/4
Februarie 1966
Iunie 2024
58/4
Martie 1966
Iulie 2024
58/4
Aprilie 1966
Septembrie 2024
58/5
Mai 1966
Octombrie 2024
58/5
Iunie 1966
Noiembrie 2024
58/5
Iulie 1966
Ianuarie 2025
58/6
August 1966
Februarie 2025
58/6
Septembrie 1966
Martie 2025
58/6
Octombrie 1966
Mai 2025
58/7
Noiembrie 1966
Iunie 2025
58/7
Decembrie 1966
Iulie 2025
58/7
Ianuarie 1967
Septembrie 2025
58/8
Februarie 1967
Octombrie 2025
58/8
Martie 1967
Noiembrie 2025
58/8
Aprilie 1967
Ianuarie 2026
58/9
Mai 1967
Februarie 2026
58/9
Iunie 1967
Martie 2026
58/9
Iulie 1967
Mai 2026
58/10
August 1967
Iunie 2026
58/10
Septembrie 1967
Iulie 2026
58/10
Octombrie 1967
Septembrie 2026
58/11
Noiembrie 1967
Octombrie 2026
58/11
Decembrie 1967
Noiembrie 2026
58/11
Ianuarie 1968
Ianuarie 2027
59/0
Februarie 1968
Februarie 2027
59/0
Martie 1968
Aprilie 2027
59/1
Aprilie 1968
Mai 2027
59/1
Mai 1968
Iulie 2027
59/2
Iunie 1968
August 2027
59/2
Iulie 1968
Octombrie 2027
59/3
August 1968
Noiembrie 2027
59/3
Septembrie 1968
Ianuarie 2028
59/4
Octombrie 1968
Februarie 2028
59/4
Noiembrie 1968
Aprilie 2028
59/5
Decembrie 1968
Mai 2028
59/5
Ianuarie 1969
Iulie 2028
59/6
Februarie 1969
August 2028
59/6
Martie 1969
Octombrie 2028
59/7
Aprilie 1969
Noiembrie 2028
59/7
Mai 1969
Ianuarie 2029
59/8
Iunie 1969
Februarie 2029
59/8
Iulie 1969
Aprilie 2029
59/9
August 1969
Mai 2029
59/9
Septembrie 1969
Iulie 2029
59/10
Octombrie 1969
August 2029
59/10
Noiembrie 1969
Octombrie 2029
59/11
Decembrie 1969
Noiembrie 2029
59/11
Ianuarie 1970
Ianuarie 2030
60/0







Anexa nr.2