miercuri, 19 august 2015

NERESPECTAREA IN ROMANIA A HOTARARILOR JUDECATORESTI DEFINITIVE SI IREVOCABILE


-         IN ATENTIA MASS-MEDIA DIN TARA SI NU NUMAI –
 
Doamnelor si domnilor jurnalisti,
Referitor la invocata calitate a Romaniei de “”stat de drept”, la amalgamarea nejustificata a avocatilor statului (procurorii, reprezentand Ministerul Public) cu judecatorii (reprezentand Ministerul Justitiei), in cadrul categoriei “magistrati”, devenita improprie, la bizareriile Codului penal, la subordonarea judecatorilor de catre procurori si a tuturor de catre factorul politic, la lipsa oricarei legaturi a acuzelor si hotararilor judecatoresti cu actul de justitie, ne adresam dvs., semnalandu-va o realitate care depaseste nu numai orice act de drept ci insasi imaginatia.
In ultimii ani, Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate (SCMD) a initiat peste 40.000 de actiuni in justitie impotriva M.Ap.N., S.R.I., M.A.I. etc. si a celor 3 case sectoriale de pensii arondate acestora, castigand in cateva mii de cazuri (desi toate erau identice). Pentru recuperarea banilor abuziv retinuti din pensiile militarilor si politistilor de catre regimul  Boc-Basescu, am ajuns, prin hotarari definitive si irevocabile, in faza executarii silite. Daca S.R.I.-ul si Casa sa sectoriala de pensii dovedesc bun simt, daca M.A.I.-ul si Casa sa sectoriala de pensii s-au multumit sa ne faca doar unele mici sicane, M.Ap.N.-ul si Casa sa sectoriala de pensii se dovedesc refractare fata de actul de justitie, refuzand aplicarea oricarei hotarari judecatoresti definitive si irevocabile, inclusiv cele privind executarile silite. Marul putred se afla undeva in Departamentul juridic al M.Ap.N. ai carui “experti” au permis, ca specialisti consultanti ai Ministerului Muncii, la vremea respectiva, incalcarea tuturor principiilor de drept in ceea ce ne priveste, prin legile generatoare de haos nr. 119 si nr. 263/2010 si OUG nr. 1/2011, ultima emanata fiind doar pentru a anula hotararea definitiva si irevocabila data in favoarea noastra de Inalta Curte de Casatie si Justitie la 7 ianuarie 2011.
In mod deosebit, sistemul fiind astazi unic (Aparare, Ordine publica si Securitate nationala), M.Ap.N. si Casa sa sectoriala de pensii s-au facut vinovati fata de noi prin interpretarea abuziva si aplicarea dupa ureche, in ceea ce priveste grupele de munca a Hotararilor de guvern nr. 1294/2001 si nr. 1019/2010. De asemenea, se fac vinovati astazi prin insistenta si excesul de zel de a face contestatie dupa contestatie la executarile silite. Adica noi contestatii, dupa ce primele le-au fost respinse! In sprijinul colegilor nostri cu hotarari judecatoresti definitive si irevocabile prin care au obtinut, sub coordonarea domnului vicepresedinte col. (r) Popescu Victor, executarea silita, in intampinarea pe care SCMD o va inainta Judecatoriei sectorului 6 Bucuresti, vom atentiona nu numai asupra netemeiniciei si ilegalitatii procedeelor utilizate de intimatii M.Ap.N. si Casa sectoriala de pensii a acestuia, dar vom solicita si pedepsirea vinovatilor pentru abuz in serviciu si atitudine refractara fata de puterea judecatoreasca. Cu atat mai mult consideram atitudinea acestor persoane drept penala, cu cat recenta promulgare a Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat ne-a facut dreptate “in integrum” prevazand si restituirea sumelor abuziv retinute.
 
BIROUL OPERATIV CENTRAL AL SCMD
Col. (r) Mircea DOGARU – presedinte
Gl.fl.aer. (r) Iosif BALAN – vicepresedinte secretar general
Col. (r) Valeriu PRICINA - vicepresedinte

vineri, 7 august 2015

Despre pensiile militare, în ultimul număr din ,,Observatorul militar”, pagina 11:

,,După intrarea în vigoare a legii,vor fi recalculate toate pensiile atât cele stabilite în baza legislaţiei în vigoare până la 31.12.2010, cât şi cele stabilite în baza Legii nr. 263/2010.Dacă în urma recalculării va rezulta o sumă mai mică, se va menţine în plată pensia ce are cuantumul mai mare. De prevederile HG nr. 1.294/2001, cu modificările şi completările ulterioare, vor beneficia toţi militarii care au trecut în rezervă/retragere până la data intrării în vigoare a noii legi.
Directorul Casei de Pensii Sectoriale a MApN, colonel dr. Constantin Luca, ne-a precizat că, pentru aplicarea unitară a prevederilor legii, trebuie elaborate anumite acte normative subsecvente. Astfel, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a legii, se vor elabora hotărâri de Guvern prin care se vor stabili atribuţiile, organizarea şi funcţionarea caselor
de pensii sectoriale, cât şi norme privind modalitatea de restituire a diferenţelor între cuantumurile pensiilor cuvenite pentru luna decembrie 2010 şi cele stabilite în baza Legii nr. 119/2010 şi a OUG nr. 1/2011.
De asemenea, prin ordine comune ale conducătorilor instituţiilor din domeniul apărării naţionale,ordinii publice şi securităţii naţionale vor fi stabilite următoarele: l acordarea sporului de până la 15%, la baza de calcul folosită la stabilirea pensiilor militare de stat; l stabilirea procedurii de actualizare a pensiilor; l metodologia de întocmire a dosarului de pensie; l organizarea, funcţionarea şi structura comisiilor de contestaţii; l procedura de recalculare; l constituirea, organizarea, funcţionarea şi atribuţiile comisiilor de expertiză medico-militară. Având în vedere acest lucru, vom reveni cu precizări pe măsură ce documentele menţionate vor fi aprobate.”

miercuri, 5 august 2015

Ce persoane vor beneficia de la 1 ianuarie 2016 de pensii militare sau de recalculari

     Pensiile ocupationale pentru militari si politisti vor fi reintroduse din 2016, la cinci ani de la scoaterea acestora, potrivit unui act normativ publicat recent in Monitorul Oficial. In afara de persoanele care se vor pensiona incepand cu data de 1 ianuarie 2016, mai multe categorii de pensionari vor beneficia de recalculari in baza noii legi.
     Sistemul pensiilor militare de stat va fi reintrodus de la 1 ianuarie 2016, data la care va intra in vigoare Legea nr. 223/2015. Astfel, vor beneficia de pensii militare politistii, militarii si functionarii publici cu statut special care vor indeplini, de la inceputul anului viitor, conditiile legale de pensionare.
     Mai exact, este vorba de cadrele militare, soldatii, gradatii profesionisti, militarii si jandarmii angajati pe baza de contract, preotii militari, politistii si functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare (incadrati in Ministerul Justitiei sau in unitati subordonate acestuia).
      In afara de cei care vor indeplini conditiile de pensionare incepand cu data de 1 ianuarie 2016, exista si unele categorii de persoane care vor avea parte de recalculari. Este vorba de pensiile militarilor, politistilor si functionarilor publici cu statut special care au fost:
  •  recalculate in baza Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor;
  • revizuite in baza Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniti din sistemul de aparare, ordine publica si siguranta nationala;
  • stabilite in baza Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice;
  • cele platite in baza Legii nr. 241/2013 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniti din sistemul de aparare, ordine publica si siguranta nationala;
  • cele stabilite in baza Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare.
     Aceste pensii vor deveni pensii militare de stat, conform Legii nr. 223/2015, si vor fi recalculate in raport cu vechimea valorificata prin ultima decizie de pensie. In acelasi timp, recalcularea se va putea face si in cazul depunerii de documente care n-au fost luate in considerare la stabilirea pensiilor.
     Potrivit informatiilor oficiale transmise, la solicitarea AvocatNet.ro, de Ministerul Apararii Nationale (MApN) si Ministerul Afacerilor Interne (MAI), pensiile a peste 142.000 de persoane vor fi recalculate. Concret, este vorba de aproximativ 77.000 de persoane aflate in evidenta Casei de pensii sectoriale a MApN si de peste 65.500 de persoane aflate in evidenta Casei de Pensii Sectoriale a MAI.
     Daca in urma recalcularii vor exista diferente intre pensia aflata in plata si cea recalculata, persoanele in cauza vor pastra cuantumul avantajos.
     Important! In cadrul sistemului pensiilor militare de stat se vor acorda trei mari categorii de pensii: de serviciu (pentru limita de varsta, anticipata, anticipata partiala), de invaliditate si de urmas, potrivit Legii nr. 223/2015.
     Mai multe informatii despre acest subiect gasiti aici.

vineri, 24 iulie 2015

Preşedintele Iohannis a promulgat legea privind pensiile militare de stat

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, joi, decretul pentru promulgarea Legii privind pensiile militare de stat, informează un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.

 
    Legea pensiilor de serviciu pentru militari a fost adoptată la 30 iunie de Camera Deputaţilor, în calitate de for legislativ decizional, cu 289 voturi "pentru", 13 abţineri şi un vot împotrivă.
Actul normativ prevede că au dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, în activitate, care au împlinit vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă, au o vechime efectivă de cel puţin 25 de ani, din care cel puţin 15 ani reprezintă vechimea în serviciu.
    Vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă este de 60 de ani, iar atingerea acestei vârste se realizează prin creşterea vârstelor standard de pensionare, conform eşalonării.
    Legea mai prevede că au dreptul la pensie de serviciu anticipată militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, în activitate, care au împlinit vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă diminuată cu 5 ani şi sunt trecuţi în rezervă ori au încetat raporturile de serviciu ca urmare a reorganizării unor unităţi şi a reducerii unor funcţii din statele de organizare, precum şi pentru alte motive sau nevoi ale instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi securitate naţională, sunt trecuţi în rezervă sau direct în retragere ori au încetat raporturile de serviciu ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar/serviciu de către comisiile de expertiză medico-militară.
     Acordarea pensiei anticipate, diminuarea vârstei standard de pensionare cu 5 ani nu poate fi cumulată cu nicio altă reducere.
     Baza de calcul pentru stabilirea pensiei militare de stat este media tuturor veniturilor brute realizate în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor.
     La media obţinută se adaugă un spor de până la 15 % în condiţiile stabilite prin ordin comun al conducătorilor instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale, mai prevede textul legislativ.
    

luni, 13 iulie 2015

Va sesiza Presedintele Klaus Iohannis erorile si discriminarile crase existente in Legea Pensiilor Militare de Stat adoptate de Parlament sau va fi "pacalit" de initiatorii acesteia cum a fost "pacalit" si Parlamentul, urmand ca Presedintele sa promulge legea ca "primarul"?
Motto: "Adevarul este cea mai redutabila arma!". Motto-ul este dedicat in mod preventiv, eventualelor persoane care nu agreeaza adevarul inclus la pct. nr. 1] al materialului.

Dupa cum cunoastem, Legea Pensiilor Militare de Stat initiata de Guvernul Romaniei si adoptata de Parlament se afla in curs de promulgare de catre presedintele Romaniei. Legea contine o serie de erori de tehnica legislativa, dar si o discriminare de proportii care clasifica pensiile militarilor in rezerva/retragere in vreo 3 categorii: pensii acordate militarilor negri (cei pensionati pana in anul 2008), pensii acordate militarilor gri-metiş (cei pensionati incepand cu anul 2008) si pensii acordate militarilor albi (cei in activitate care se vor pensiona dupa proxima majorare a soldelor).


PARTEA I
Erorile ale Legii Pensiilor Militare de Stat

1].  Prima eroare si care este fundamentala este insusi titlul legii: LEGE PRIVIND PENSIILE MILITARE DE STAT. Eroarea este fundamentala intrucat desi titlul legii induce ideea ca Legea Pensiilor Militare de Stat se adreseaza exclusiv MILITARILOR, din continutul legii rezulta ca cca. 1/2 dintre viitorii beneficiari ai pensiilor militare de stat, NU sunt militari, ci functionari publici CIVILI. Politistii si angajatii penitenciarilor nefiind militari, ci functionari publici CIVILI, conform propriilor statute, respectiv a Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare si a Legii nr. 293/2004 privind Statutul funcţionarilor publici cu statut special din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, republicată

Fiind evident ca titlul legii este complet disconcordant fata de continutul acesteia! Modul de remediere este cel natural: legea trebuie retrimisa Parlamentului pt. reexaminarea fie a titlului acesteia, fie a intregii legi prin mentinerea ca beneficiari ai pensiilor militare de stat, exclusiv a militarilor.

In masura in care Presedintia Romaniei este interesata de adevar:

- in statele NATO nu exista nicio lege a "pensiilor militare"  care sa acorde drept de pensie militara si altor categorii profesionale, cu exceptia militarilor. "Art. 16 (1) Au dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, în activitate (...)".
 - un fundament esential al existentei unei legi a pensiilor militare este acela ca o astfel de lege se adreseaza unor cetateni care desi pensionati, pot fi reactivati oricand pt. reluarea atributiilor militare (campanie/razboi/mobilizare).  Or, acest fundament esential care se afla la baza oricarei legi a pensiilor militare, nu se afla si la baza Legii Pensiilor Militare de Stat adoptate de Parlamentul Romaniei. Intrucat in caz de reactivare, dintre toti beneficiarii pensiilor militare vizati de lege doar militarii au atributii militare la campanie/mobilizare/razboi, si nu si functionarii publici cu statut special care pot indeplini eventual tot atributii CIVILE.
 -  in statele NATO dreptul la pensie militara este un drept de pensie distinct fata de orice alt drept de pensie (sistemul public sau privat). O caracteristica de baza a acestui drept fiind aceea ca dreptul la pensie militara se acorda strict pe baza unei vechimi exclusive in serviciul militar. Legea Pensiilor Militare de Stat adoptata de Parlamentul Romaniei fiind in realitate o lege-hibrid care acorda drept de pensie militara pe baza cumulului unei vechimi in domeniul civil cu a unei vechimi in serviciul militar. "Art. 16 (1) Au dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, în activitate, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:(..) b) au o vechime efectivă de cel puţin 25 de ani, din care cel puţin 15 ani reprezintă vechimea în serviciu". Acest cumul al unei vechimi in domeniul civil cu al unei vechimi in domeniul militar si care acorda dreptul de obtinere a unei pensii militare, reprezinta in realitate o portita de obtinere a unei pensii militare complete de catre personalul cu o vechime la limita minima in serviciul militar, ca si cum ar fi activat intreaga perioada in serviciul militar.  
 - in statele NATO, pensia militara se calculeaza prin acordarea unui procent de 2,5%-5% raportat la ultima solda (sau la o medie a unui numar de solde), pt. fiecare an in serviciul militar. Legea Pensiilor Militare de Stat adoptata de Parlamentul Romaniei nu ia in calcul acest principiu. Fiind o lege-hibrid, procentajul acordat pt. fiecare an in serviciul militar este practic imposibil de stabilit. Cu toate acestea, prevederile Art. 29 (1) lit. b)  "pentru fiecare an care depăşeşte vechimea prevăzută la lit. a), la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul (...)", demonstreaza ca dintre toate statele NATO, Romania are cea mai redusa apreciere a valorii unui an in serviciul militar, de numai 1%.


2]. O a 2-a eroare este de natura tehnica si vizeaza grupele de munca in care sunt repartizati militarii. In cazul carora exista mai multe disconcordante, dupa cum urmeaza:

- Art. 21 (1) lit. b) prevede aceeasi reducere a varstei de pensionare pt.  2 grupe de munca diferite, respectiv pt. grupa conditii speciale/fosta grupa I de munca inainte de aparitia H.G. nr. 1294/2001 si grupa alte conditii care este grupa de munca distincta intrata in aplicare incepand cu aparitia H.G. nr. 1294/2001. Ceea ce contravine prevederilor ale insesi H.G. nr. 1294/2001 care prevede ca in cazul grupei conditii speciale se iau in calcul in vederea pensionarii 1 an si 6 luni la fiecare an lucrat in grupa conditii speciale, iar in cazul grupei alte conditii se iau in calcul 2 ani la fiecare an lucrat in alte conditii. Or, din continutul Art. 21 (1) lit. b)  rezulta ca atat in cazul grupei conditii speciale, cat si in cazul grupei alte conditii, legea ia in calcul aceeasi reducere a varstei de pensionare in cazul ambelor grupe mentionate, respectiv de 6 luni la fiecare an lucrat indiferent in care dintre cele 2 grupe. La nivel aplicativ, rezultand astfel: atat un contabil-sef si care face parte din grupa conditii speciale, cat si un pilot militar si care conform anexelor si normeler de aplicare a H.G. nr. 1294/2001 (M. 116/2002, M.S. 132/2010) face parte din grupa alte conditii, au aceeasi reducere a varstei de pensionare, desi conform H.G. nr. 1294/2001 fac parte din 2 grupe de munca cu risc profesional diferit.  Concluzia la acest subpunct este aceea ce in cazul grupei alte conditii pt. a realiza concordanta legii cu prevederile H.G. nr. 1294/2001, varsta de pensionare trebuie redusa cu 2 ani la fiecare an lucrat in alte conditii. Lucru care trebuie legiferat la reexaminarea legii prin introducerea unui tabel corespunzator si distinct pt. grupa alte conditii, in cadrul Art. 21 (1).
Art. 21 (1) lit. b)  contine o eroare de calcul in tabelul anexat. Astfel, conform H.G. nr. 1294/2001 in cazul grupei conditii deosebite se iau in calcul in vederea pensionarii 1 an si 3 luni la fiecare an lucrat in grupa conditii deosebite. Fapt ce implica reducerea corespunzatoare a varstei de pensionare in cazul militarilor din aceasta grupa, respectiv cu 3 luni la fiecare an lucrat in conditii deosebite. Or din tabelul anexat, rezulta ca varsta de pensionare in cazul personalului din grupa conditii deosebite este de 2 luni la fiecare an lucrat in conditii deosebite si nu de 3 luni la fiecare an lucrat in conditii deosebite. Concluzia la acest subpunct este aceea ca in cazul grupei conditii deoesebite pt. a realiza concordanta legii cu prevederile H.G. nr. 1294/2001, varsta de pensionare trebuie redusa cu 3 luni la fiecare an lucrat in conditii deoesebite. Lucru care trebuie legiferat prin modificarea corespunzatoare a tabelului de la Art. 21 (1) lit. b), astfel incat din acesta sa rezulte reducerea varstei de pensionare cu 3 luni la fiecare an lucrat in conditii deosebite

Art. 21 (1) lit. b) contine si o alta eroare la finalul tabelului anexat, respectiv aceea ca pt. o activitate desfasurata in grupa conditii speciale/grupa I de munca si/sau in grupa alte conditii, pt. tot ce depaseste 26 de ani reducerea varstei de pensionare este la fel ca si pt. 26 ani (a se vedea formularea "26 de ani şi peste"). In concluzie, din punct de vedere al reducerii varstei de pensionare rezulta ca nu mai conteaza nicio zi lucrate in grupele mentionate mai mult de 26 ani. Cu toate ca personalul in cauza isi desfasoara in continuare activitate tot in aceleasi grupe si cu acelasi risc in munca si in anii 27-30-35 de activitate, la fel ca in primii 26 ani de activitate.  Concluzia la acest subpunct este aceea ca formularea "26 de ani şi peste" trebuie eliminata din textul legii, urmand sa se aplice acelasi algoritm de reducerea a varstei de pensioanare si pt. fiecare an ce depaseste 26 ani lucrati in grupele respective, si nu doar pt. primii 26 ani. 

- Art. 21 (2) prevede ca "Reducerea vârstei standard de pensionare, potrivit alin. (1) sau în alte condiţii stabilite prin acte normative, nu poate fi mai mare de 13 ani. Prin reducere, vârsta standard de pensionare nu poate fi mai mică de 45 de ani". Fapt care contravine din nou prevederilor H.G. nr. 1294/2001, obstructionand aplicarea acesteia in volum complet. Impactul rezultat din aplicare: reducerea varstei de pensionare este de 13 ani pt. un militar care lucreaza 26 ani ani in conditii speciale (6 luni la fiecare an lucrat in conditii speciale). Insa daca acelasi militar lucreaza mai mult de 26 ani in conditii speciale, varsta de pensionare a acestuia poate fi redusa tot cu maxim 13 ani. In consecinta, incepand cu anul 27 lucrat efectiv in conditii speciale, activitatea desfasurata in aceasta grupa de munca nu mai are nicio valoare la reducerea varstei de pensionare. Anomalia fiind mai mult decat evidenta, intrucat militarul in cauza activeaza si dupa 26 ani in conditii speciale, fiind supus aceluiasi risc in munca si in anul 27-28-30-35, nu doar in primii 26 ani lucrati in conditii speciale.

Anomalia semnalata vizeaza in aceeasi masura si prevederea conform careia varsta de pensionare "nu poate fi mai mică de 45 de ani". Exemplu aplicat: un militar lucreaza de la varsta de 18 ani, timp de 26 ani in grupa conditii speciale. La varsta de 44 ani, acesta beneficiaza de reducerea maxima a varsei de pensionare cu 13 ani, insa nu se poate pensiona la varsta de 44 ani, ci numai la varsta de 45 ani. Fiind obligat sa activeze astfel in continuare inca un an efectiv in grupa conditii speciale, supunandu-se aceluiasi risc in munca, insa gratuit. 

Concluzia la acest subpunct este ca Art. 21 (2) trebuie efectiv eliminat din textul legii. Urmand sa isi produca efectele in volum complet, fara nicio obstructionare, H.G. nr. 1294/2001.

In consecinta, Art. 21 trebuie revizuit fundamental tinand cont de observatiile efectuate. Nici macar nu este nevoie de tabele atasate care reprezinta un fel de pleonasm al aplicarii prevederilor H.G. nr. 1294/2001. Art. 21 trebuie reformulat dupa cum urmeaza:

"Art. 21 REFORMULAT. – Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care, la data trecerii în rezervă/retragere sau încetării raporturilor de serviciu, îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. b), au dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei prevăzute la art. 16 alin. (2), astfel:

a) cu 3 luni la fiecare an lucrat in conditii deosebite de munca;
b) cu 6 luni la fiecare an lucrat in conditii speciale si/sau in grupa I de munca;
c) cu 12 luni la fiecare an lucrat in alte conditii de munca".

Doar in acest mod se va realiza acordarea Art. 21 cu prevederile  H.G. nr. 1294/2001, dar si cu Art. 9, 11 si 24 din textul Legii Pensiilor Militare de Stat.


PARTEA A II-A
Discriminari crase introduse intre pensionarii militari de Legea Pensiilor Militare de Stat


Analizand textul Legii Pensiilor Militare de Stat initiata de Guvernul Romaniei si adoptata de Parlament, rezulta ca legea face referinte atat la caracteristica de baza a unei legi noi, respectiv RECALCULAREA tuturor pensiilor in plata Art. 109 (1), cat si la caracteristica de baza a unei pensii militare si care este aceea de ACTUALIZARE a pensiilor in cauza in functie de majorarea soldelor militarilor in activitate [Art. 60 (1)]. 

Cu toate acestea, la modul aplicativ legea imparte pensionarii militari in 3 categorii, tratati in mod diferentiat, rezultatul fiind si aparitia a 3 categorii de pensii calculate in mod diferit, rezultand cuantumuri diferite pt. militari cu situatii identice (grad, functie, vechime etc.).  

Aceasta situatie se datoreaza urmare a unei omisiuni din cuprinsul Art. 109 (1) care desi prevede RECALCULAREA  pensiilor tuturor militarilor pensionati pana la data intrarii in vigoare a legii, aceasta operatiune NU este aplicata concomitent cu ACTUALIZAREA pensiilor in cauza in functie de coeficientii soldelor valabili la data intrarii in vigoare a legii. Rezultatul RECALCULARII fiind stabilirea unor pensii cu cuantumuri diferite, in functie de coeficientii soldelor valabili la data pensionarii fiecarui militar in parte. De principiu, acesti coeficienti au avut o valoare mai mica pt. personalul pensionat pana in anul 2008 si o valoare mai mare pt. personalul pensionat incepand cu anul 2008. Rezultand astfel 2 categorii de pensionari militari cu aceleasi grade, functii, vechimi in serviciul militar etc., dar cu pensii calculate in mod diferentiat: militarii pensionati pana in anul 2008 cu cuantumuri inferioare celor pensionati incepand cu anul 2008. [La modul aplicat, in cazul personalului pensionat pana in 2008 nu se modifica niciun cuantum fata de cel al actualelor pensii contributive aflate in plata. In urma RECALCULARII, aceste cuantumuri vor scadea initial urmare a coeficientilor redusi valabili inainte de anul 2008, urmand ca in final - urmare a Art. 111 sa fie mentinut in plata tot cuantumul pensiilor contributive].
In sfarsit, aceasta nu este totul. Luand in considerare afirmatiile recente ale ministrului muncii, Rovana Plumb, pana la sfarsitul anului in curs exista o mare probabilitate sa intre in vigoare o noua lege a salarizarii cu consecinta majorarii soldelor militarilor in activitate. Ceea ce va genera o a 3-a categorie de pensionari militari, ale caror pensii se calculeaza din nou in mod diferit fata de primele 2 categorii de militari deja mentionate. Aceasta  a 3-a categorie care urmeaza sa se pensioneze dupa preconizata majorare a soldelor din luna decembrie 2015 fiind si singura care va beneficia de pensii real militare.

Rezultatul final al legii fiind aparitia a 3 categorii de pensii pt. militari, cu cuantumuri diferite in functie de data pensionarii, desi militarii in cauza pot detine aceleasi grade, functii si vechime in serviciul militar. Primele 2 categorii formate din personalul pensionat pana la data intrarii in vigoare a Legii Pensiilor Militare de Stat, nebeneficiind realmente de pensii militare de stat, in absenta ACTUALIZARII pensiilor rezultate din RECALCULARE.

Ceea ce este mentionat NU poate fi prevenit sau corectat decat prin  introducerea in textul Legii Pensiilor Militare de Stat a unei prevederi distincte si explicite in baza careia RECALCULAREA pensiilor  efectuata in baza Art. 109 (1)  sa fie operata concomitent cu ACTUALIZAREA pensiilor rezultate in urma RECALCULARII, in functie de coeficientii stabiliti soldelor militarilor in activitate valabili la data intrarii in vigoare a Legii Pensiilor Militare de Stat

In caz contrar, analizand toate articolele de lege care se refera la ACTUALIZARE, rezulta astfel:

- In virtutea Art. 109 (2), prima ACTUALIZARE a pensiilor personalul militar pensionat la data intrarii in vigoare a legii care ar trebui efectuata "în termen de maximum 24 de luni de la data primei majorări a soldelor", poate sa nu fie efectuata niciodata daca dupa data intrarii in vigoare a legii nu va mai exista nicio majorare a soldelor. Ceea ce este extrem de probabil tinand cont de declaratiile  ministrului muncii, Rovana Plumb. Situatie in care cele 3 categorii de pensii raman vesnic diferentiate, exat asa cum au fost (RE)CALCULATE;

- Art. 60 (1) nu produce efecte in privinta ACTUALIZARII pensiilor cat timp nu sunt majorate soldele militarilor in activitate, majorare care sa fie operata dupa intrarea in vigoare a Legii Pensiilor Militare de Stat;

- In ceea ce priveste Art. 28 (1), si acesta se refera la ACTUALIZARE, dar nu este explicit daca se refera si la pensiile personalului militar deja pensionat. Acest articol prevede ca "Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media tuturor veniturilor brute realizate în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a)-c)". In fapt, articolul in cauza poate fi interpretat oricum.  In acceptiune pozitiva, articolul poate sa se refere si la pensionarii militari in masura in care normele de aplicare a legii considera ca si pensionarii militari reprezinta obiectul Art. 3 lit. a)-c). Element ce poate fi confirmat intr-o anumita masura de prevederile Art. 3 lit. d) care precizeaza faptul ca pensionarul militar este acea "[persoana definită la lit. a)-c) (...)]". Insa, la fel de bine normele de aplicare a legii pot sa excluda militarii deja pensionati de la a fi beneficiari ai prevederilor Art. 28 (1), intrucat in prevederile articolului mentionat nu intra in mod distinct si persoanele prevăzute la Art. 3 lit. d). Nu in ultima instanta, Art. 28 (1) nu precizeaza la care data a deschiderii a drepturilor de pensie se refera? La primul drept deschis vreodata la pensie sau la dreptul de pensie deschis in baza prezentei Legi a Pensiilor Militare de Stat?

Coreland Art. 28 (1) cu celelalte elemente mentionate, rezulta ca in fapt, militarii deja pensionati la data intrarea in vigoare a Legii a Pensiilor Militare de Stat, nici nu reprezinta obiectul Art. 28 (1). Ceea ce inseamna ca legea in ansamblul sau nu prevede nicio posibilitate concreta si determinata in timp, de ACTUALIZARE a pensiilor personalului deja pensionat la fata intrarii in vigoare a legii. Element care determina existenta unei discriminari certe in privinta modului de stabilire a pensiilor pt. cele 3 categorii de militari mentionati, discriminare existenta inca din prima zi a intrarii in vigoare a legii (daca va fi promulgata in aceasta forma), discriminare care nu are o finalitate definita in timp, motiv mai mult decat suficient ca legea sa fie retrimisa in Parlament pt. reexaminare

vineri, 10 iulie 2015

COMNICAT SCMD FILIALA 1 BUZAU

Membrii de sindicat ai filialei 1 Buzau, care nu şi-au plătit cotizaţia pentru semestrul 2 al anului în curs, sunt rugaţi să plătească cotizaţia  în contul SV79262374410 deschis la BRD, în suma de 60 lei .      
După depunerea cotizației în contul sus mentionat, membrii  SCMD sunt rugați să facă dovada plăţii la sediul filialei situat în str. Chiristigii, bloc Opinia, et. 2 cam 7. (personal sau chitanța scanată trimisă prin e-mail).
 
BIROUL OPERATIV AL S.C.M.D BUZAU

miercuri, 1 iulie 2015

Proiectul de lege privind pensiile militare de stat, adoptat de Camera Deputaților

            Doamnelor si domnilor,
          După 3 ani de promisiuni, amânări, speranțe înșelate, manipulări, Legea Pensiilor Militare de Stat, astfel numita si ceruta de noi încă de la 01 ianuarie 2011, a fost votata in Senat, luni 29 iunie a.c. si in Camera Deputaților, marți 30 iunie a.c. A fost un adevărat tur de forța, ca rezultat, pentru prima data, al cooperării, fără fisură, dintre rezerviști și vârfurile noii generații de militari și polițiști în activitate.

           Plenul Camerei Deputaților a adoptat marți proiectul de lege privind pensiile militare de stat, care prevede ca baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media tuturor veniturilor brute realizate în șase luni consecutive, din ultimii cinci ani de activitate.
0831971d-ffcf-4fa6-97a5-f38c44fd9546
      Deputații au adoptat proiectul de lege cu 289 voturi "pentru", un vot "împotrivă" și 13 abțineri.
      Premierul interimar Gabriel Oprea a declarat în plenul Camerei Deputaților că Legea pe care Guvernul o propune reprezintă o recunoaștere a meritelor, a riscurilor, a sacrificiilor pe care le fac militarii. "Prin această legea România mai face un pas pe drumul pe care a pornit ca membru NATO și ca stat care își asumă rolul în regiune. Prin această lege le facem dreptate militarilor, dar facem cum mai mult decât atât — construim o societate solidară, un stat puternic și o Românie capabilă să stea cu fruntea sus în fața încercărilor istoriei oricare ar fi acestea și oricând ar putea apărea", a afirmat Oprea.
       Ministrul Apărării, Mircea Dușa, a susținut că proiectul de lege pe care Guvernul îl prezintă în Parlament este un act normativ care asigură cadrul juridic necesar, asigură echilibrul necesar, astfel încât drepturile de pensie a militarilor să fie cuantificate exact și fără suspiciuni, adăugând că s-a eliminat acea prevedere discriminatorie care prevedea că nu se pot cumula pensiile militare cu alte venituri.
      "Proiectul de lege vine să îndrepte discriminările care s-au creat pe legislația în vigoare între militari, între gradele militare, între structurile care compun sistemul național de securitate. Rugămintea mea este să dăm un vot pentru acest proiect de lege care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2016 și, până atunci, vom pregăti din punct de vedere tehnic punerea în aplicare a acestui proiect de lege. Prin adoptarea proiectului de lege asigurăm stabilitatea sistemului de securitate național în sensul că există un orizont al carierei militare începând de la învățământul militar sau recrutarea de militari profesioniști în sistem până la pensionare. (...) Din legea pensiilor s-a eliminat acea prevedere discriminatorie care prevedea că nu se pot cumula pensiile militare cu alte venituri, de asemenea au fost îndreptate neajunsurile create a circa 18% dintre pensionarii militari prin vechea lege", a spus Dușa.
Toate grupurile parlamentare au anunțat că susțin proiectul de lege.
         Potrivit proiectului, baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media tuturor veniturilor brute realizate în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art.3 lit.a)—c). La media obținută se adaugă un spor de până la 15% în condițiile stabilite prin ordin comun al conducătorilor instituțiilor din domeniul apărării naționale, ordinii publice și securității naționale.
         Actul normativ prevede totodată că au dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, în activitate, care au împlinit vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă, au o vechime efectivă de cel puțin 25 de ani, din care cel puțin 15 ani reprezintă vechimea în serviciu.
        "Vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă este de 60 de ani, iar atingerea acestei vârste se realizează prin creșterea vârstelor standard de pensionare, conform eșalonării.
         Au dreptul la pensie de serviciu anticipată militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, în activitate, care au împlinit vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă diminuată cu 5 ani și sunt trecuți în rezervă ori au încetat raporturile de serviciu ca urmare a reorganizării unor unități și a reducerii unor funcții din statele de organizare, precum și pentru alte motive sau nevoi ale instituțiilor din domeniul apărării naționale, ordinii publice și securitate națională, sunt trecuți în rezervă sau direct în retragere ori au încetat raporturile de serviciu ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar/serviciu de către comisiile de expertiză medico-militară.
         Acordarea pensiei anticipate, diminuarea vârstei standard de pensionare cu 5 ani nu poate fi cumulată cu nicio altă reducere", se arată în raport.
         Proiectul de Lege privind pensiile militare de stat a fost adoptat luni de Senat. Camera Deputaților este for legislativ decizional în acest caz.

marți, 30 iunie 2015

Proiectul de lege privind pensiile militare de stat a fost adoptat de Senat

Pe data de 29.06.2015, Proiectul de lege privind pensiile militare de stat a fost adoptat cu 119 voturi pentru, 1 vot împotrivă şi 2 abţineri.


        
          De prevederile proiectului ar urma sa beneficieze, de la 1 ianuarie 2016, atât militarii și polițiștii, cât și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare. In principiu, aceste categorii de persoane vor putea sa primească pensie de serviciu, pensie de invaliditate și pensie de urmaș.
          Proiectul de act normativ, initiat de Guvern și susținut în plen de premierul interimar Gabriel Oprea, reglementeaza dreptul la pensii si alte drepturi sociale pentru militari, politisti si functionari publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare.
         Comisia de apărare și Comisia de munca, au amendat proiectul de lege, plenul însușindu-și raportul acestora.
         Principala modificare a proiectului prevede ca baza de calcul pentru stabilirea pensiilor militare de stat este media tuturor veniturilor brute realizate in 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, actualizata la data deschiderii dreptului de pensie la alegerea persoanelor.
        
          

duminică, 21 iunie 2015

Nota de informare nr. 07/18.06.2015
Emitent:
·       Departamentul Juridic
Persoane de contact:
Col (r) V. Mihai – 073.660.1110
Col (r) N. Staicu – 073.660.0989

E-mail: scmdjuridic@yahoo.com
Destinatari:
·       Membrii Comitetului  Director
·        Birourile Operative ale Filialelor
·        Membrii SCMD

Subiect: A. Proiectul Legii pensiilor militare de stat.
              B. Hotararea civila nr. 1104/2015 a  ICCJ cu privire la un conflict negativ de competenta teritoriala.

Continut:

 A. Proiectului Legii pensiilor militare de stat.
           In conformitate cu planificarea existenta la Senat, in privinta Proiectului de Lege a pensiilor militare de stat, ieri, 17.06.2015, era termenul de depunere a Raportului comnun asupra acestei initiative legislative a celor doua comisii insarcinate cu acest lucru, respectiv Comisia pentru munca   si Comisia pentru aparare. Comisiile s-au intrunit in sedinta saptamanala la 16.06.2015 (activitate la care a asistat din partea SCMD dna col (r) Caloian Monica) si au luat in dezbatere o serie intreaga de amendamente, primite la Senat dupa inregistarea proiectului respectiv.
            Avand in vedere numarul mare de amendamente propuse si timpul limitat avut la dispozitie, membrii celor doua comisii au decis sa reia dezbaterile asupra Proiectului in sedinta de saptamana viitoare, prorogand implicit termenul de depunere a Raportului comun cu o saptamana, respectiv pana pe 24.06.2015.
            Tinand cont de faptul ca actuala sesiune parlamentara se incheie la sfarsitul lui iunie a.c., este greu de crezut ca proiectul care ne intereseaza va intra in dezbaterea plenului Senatului pana la 30 iunie, greu, dar nu imposibil daca exista vointa politica a majoritatii parlamentare. Noi insistam ca aceasta vointa politica sa existe si sa se manifeste.
           Revenind la sedinta din 16.06.15, membrii celor doua comisii au trecut in revista multe amendamente de mare interes, care privesc aspecte importante din continutul legii, precum: baza de calcul a pensiei, cuantumul pensiei, vechimea efectiva si vechimea in serviciu, actualizarea si recalcularea pensiilor, legatura cu sistemul de pensii administrate privat, pensia de serviciu anticipata, varsta standard, termenul de restituire a sumelor retinute in procesul de revizuire etc. In privinta acestor amendamente vom reveni odata cu depunerea Raportului comun, atunci cand acestea vor primi forma finala.
           Ca impresie generala trebuie mentionat faptul ca amendamentele propuse de Comisia pentru aparare, ordine publica si siguranta nationala a Senatului sunt mai favorabile, in comparatie cu modificarile aduse de Guvern la textul initial convenit.
  
B.  Hotararea civila nr. 1104/2015 a  ICCJ cu privire la un conflict negativ de competenta teritoriala.
        In 22 aprilie a.c., un complet de judecata de la Sectia a II- a ICCJ, a judecat conflictul negativ de competenta teritoriala ivit intre Tribunalul Bucuresti si Tribunalul Iasi, cu privire la judecarea dosarului nr. 4144/3/2014 depus de SCMD. Cum era si firesc in opinia noastra, ICCJ a stabilit ca instanta competenta sa continue judecata cauzei este Tribunalul Bucuresti, instanta in raza careia este sediul SCMD.
        Pentru cei interesati de considerentele de ordin juridic care au stat la baza deciziei luate de ICCJ, atasam prezentei note de informare hotararea in cauza.

        Anexa : Documentul mentionat mai sus

SEFUL DEPARTAMENTULUI JURIDIC
Col. (r) Monica I. CALOIAN