România ţinta unei agresiuni?

România ţinta unei agresiuni?
Observând ceea ce se întâmplă în ultima perioadă în viaţa politică, economică şi socială din România am putea crede că trăim de ceva timp în plin “război”.Iniţial acesta părea clasicul război româno-român, dar există semne că am fi şi ţinta agresiunii unor entităţi externe, primul fiind doar stimulat de acesta din urmă.Firesc ar fi să ne întrebăm: această stare este generată de români? Sau interese externe creează această psihoză a conflictului permanent?Vis-a-vis de agresiunea externă, chiar dacă este greu de identificat, există nişte elemente care indică faptul că România este o “ţintă” prin: - distrugerea imaginii în cadrul UE prin: accentuarea fenomenului corupţiei, incapacitatea clasei politice de a adopta măsuri eficiente;- crearea unor situaţii conflictuale la frontiere: vezi Republica Moldova, Ucraina şi Rusia;- acţiunile incoerente în plan economic ale liderilor politici;- îndatorarea excesivă a ţării;Cum se realizează aceste lucruri? În primul rând, prin manipularea şi constrângerea celor mai activi vectori ai vieţii economico-sociale: clasa politică şi mass media.
Şi-acum să le luăm pe rând.
Clasa politică este, evident, dominată şi manipulată prin exploatarea propriilor racile. Acest lucru a fost oarecum facilitat de neputinţa societăţii civile de a elimina, anterior alegerilor, sau prin alegeri, persoanele cu vulnerabilităţi evidente.Acest fapt a permis să avem în continuare politicieni persoane suspectate de colaborare cu poliţia politică, foşti activişti PCR, corupţi, afemeiaţi, devianţi sexuali, duşmani ai poporului român, incompetenţi, lingăi şi proşti (în sensul ştiinţific al cuvântului).Toate aceste vulnerabilităţi au devenit adevărate pârghii de acţiune ale agresorului. Prin exploatarea lor (ale vulnerabilităţilor) se poate genera un anumit curs de acţiune a decidenţilor. De fapt totul se traduce simplu: Cum ar putea acest tip de persoane să acţioneze cu fermitate şi în interes naţional, din moment ce ei trebuie, în primul rând, să-şi ascundă aceste vulnerabilităţi?Să vedem cum se manifestă aceste vulnerabilităţi la nivelul principalelor structuri ale statului.Parlamentul: deşi marea masă a parlamentarilor români sunt persoane de bună credinţă, cei care invariabil ies la rampă fac parte din categoria celor cu probleme. Indiferent de partidul pe care, pe moment, “îl servesc”. Liderii aparţin unor grupuri de interese evidente, calităţile lor fiind reduse sau chiar lipsind cu desăvârşire.A fost amuzant momentul în care a fost nevoie să se aleagă viitorul preşedinte de la Cameră; opţiunile “s-au situat” între un fost fotomodel (dependent politic de o altă persoană) şi un dubios politician de prin Transilvania.Celălalt preşedinte de Cameră poartă “stigmatul” deţinerii ilegale a unei locuinţe de protocol şi al neputinţei (demonstrate) că în atâţia ani de muncă nu a reuşit să-şi achiziţioneze o locuinţă.Guvernul: caracteristica dominantă a membrilor guvernului este dată de faptul că, o parte semnificativă, fac parte din categoria “incompetenţi dovediţi” – din legislaturile anterioare – (vezi transporturile, învăţământul, economia, agricultura, protecţia socială şi munca); alţii, aparţin categoriei “obedienţi politic” – fără coloană vertebrală (MApN, turism, tineret, cultură, mediu, finanţe).Corpul consilierilor prezidenţiali şi guvernamentali: aceştia au fost selecţionaţi aproape exclusiv pe principiul obedienţei.Mass Media: pe lângă faptul că jurnaliştii sunt “arondaţi” intereselor patronatului din presă, majoritatea formatorilor de opinie fac parte din categoria persoanelor susceptibile de a avea vulnerabilităţi. Vulnerabilităţle ar fi date, fie de apartenenţa la fostul PCR sau la poliţia politică, interese economice, fie de apartenenţa la un grup politic.Cum, parte din patronatul din presă are grave probleme de moralitate şi chiar de legalitate, este clar că acesta va face jocul celui care i-o va impune. De aceea, există posturi TV “arondate” puterii politice şi posturi TV care atacă în permanenţă puterea politică.Obiectivitatea fie lipseşte, fie se regăseşte pe canale cu audienţă redusă la public. În niciun caz TV.
Nivelurile la care se manifestă agresiunea:
1. Politic: manipularea clasei politice sau chiar conducerea acesteia pentru realizarea impresiei de scandal, incapacitate, duşmanie, crearea iluziei că actuala situaţie politică va fi schimbată cu ocazia alegerilor prezidenţiale. Manipularea liderilor politici prin împingerea acestora în a face declaraţii radicale faţă de adversarul politic lucru care să-i aducă pe poziţii ireconciliabile. Reactivarea unor pseudo-lideri politici extremişti ca exprimare, peninbili şi şantajabili în scopul disipării intenţiilor de vot;
2. Economic: adoptarea unor măsuri care contravin intereselor naţionale: impozitul “forfetar” ca şi cauză a distrugerii IMM-urilor, neadoptarea unui plan concret de măsuri anticriză, contractarea unui împrumut extern împovărător care va afecta mai multe legislaturi, efectuarea de cheltuieli nejustificate în contrapondere cu altele care nu se efectuează (vezi cazurile de la turism şi tineret);
3. Social: antagonizarea categoriilor sociale prin “asmuţirea” unora împotriva celorlalte, neacordarea unor drepturi salariale legale;
4. Instituţional: distrugerea unor instituţii fundamentale ale statului român: Armata, Justiţia, Curtea de Conturi, Curtea Constituţională prin: crearea impresiei că deţin salarii şi pensii de lux, infiltrarea politicienilor cu interese economice la nivelul Curţii de Conturi, existenţa în cadrul Curţii Constituţionale a unui număr semnificativ de judecători “cu probleme”, distrugerea bazei de selecţie a Armatei şi a nivelului de trai a membrilor acesteia;
5. Mediatic: crearea în permanenţă a aşa-ziselor “scandaluri de presă” în care mass media se lasă antrenată cu “dezinvoltură” în scopul distragerii opiniei publice de la adevăratele probleme ale naţiunii;
6. Justiţie: crearea impresiei că aceasta este imposibil de reformat, că membri ei fac parte din categoria corupţilor;
7. Legislativ: adoptarea unor legi superficial întocmite, cu scopul inducerii în eroare a opiniei publice că “se lucrează”, fără crearea de dezbateri publice şi fără a se analiza efectele; distrugerea principiului de drept al “neretroactivităţii legii” prin care se induce fapul că orice lege odată adoptată va avea viaţă scurtă, funcţie de interesele de moment ale clasei politice;
8. Sănătate: modificarea permanentă a cadrului legislativ din domeniu, perceperea unor taxe pe serviciile medicale anterior gratuite;
9. Învăţământ: distrugerea bazei de selecţie a corpului didactic prin pauperizarea acestei categorii, neacordarea drepturilor salariale legale, nereformarea sistemului de învăţământ, distrugerea învăţământului superior prin avizarea unor facultăţi private tip SRL, politizarea structurilor de conducere, numirea unui ministru fără personalitate şi fără performanţă managerială;
10. Extern: atragerea României în criza din Republica Moldova inducându-se impresia implicării active a României în problemele interne ale ţării vecine;
11. România ca membru al Uniunii Europene: neîndeplinirea sistematică a angajamentelor de reformare a justiţiei; lipsa de performanţă a europarlamentarilor români actuali şi cooptarea pe listele de partid pe locuri eligibile a unor personalităţi cu expertiză limitată, obsucre sau compromise;
12. România ca membru al NATO: transformarea treptată a Armatei României, un aliat activ şi performant în cadrul Alianţei, într-o armată fără resurse, personalitate şi implicit fără vizibilitate. Prin aceasta se distruge şi singurul vector de promovare a politici externe româneşti;
13. Etnic: transcederea problemei “autonomiei teritoriale” a minorităţii maghiare la un alt nivel prin radicalizarea discursului liderilor acesteia ca urmare a necooptării la guvernare a UDMR contrar angajamentelor anterior asumate de PD-L.
Toate acestea converg spre concluzia că România se află în mijlocul unei agresiuni, mijloacele folosite sunt exact cele oferite de clasa politică românească aflată într-o formă sau alta sub controlul agresorului.
Agresorul sau grupul de agresori pot fi entităţi statale sau grupări economico-financiare transnaţionale.
În loc de concluzii: mica analiză de mai sus este bazată pe observarea modului în care funcţioneză puterea politică în România, punctele de vedere exprimate de formatorii de opinie în media, modificarea cadrului legislativ, semnalele transmise de organismele internaţionale din care România face parte sau de lideri din ţări străine.
Sursa: Infomondo militar
http://militar.infomondo.ro/analize/romania-tinta-unei-agresiuni.html#more-970
F1 BUZAU SCMD

Aseara, 23 martie, Presedintele F1 SCMD cdor.rez. Nita Aurel si Vicepresedinte al filialei, cpt.cdor.rez. Moldovan Marius au fost invitati la televiziunea locala Focus Tv pentru a face cunoscute punctele de vedere ale filialei ,si, cu aceasta ocazie, pentru a-i chema pe toti militarii, politistii, pe toti cei care compun sistemul de aparare si siguranta nationala, sa adere la SCMD! Au fost si interventii in direct ale buzoienilor. De remarcat faptul ca si subofiterii si maistrii militari ne urmaresc si isi doresc sa acceada in sindicatul nostru. Am specificat foarte clar: aparam drepturile tuturor militarilor, tuturor membrilor sindicatului, ofiter, subofiter, maistru militar.
Presedinte F1 SCMD BZ
cdor.rez. Nita Aurel

INTALNIRE CU DOMNUL SENATOR PDL VIOREL CONSTANTINESCU

Vineri 19Martie, Filiala 1 Buzau a SCMDRR s-a intalnit cu domnul senator Viorel Constantinescu PDL, ales senator în circumscripţia electorală nr.10 BUZĂU, colegiul uninominal nr.1.
Discutile s-au purtat pe marginea proiectului legii unice a pensiilor, precum si a altor aspecte ce privesc militarii disponibilizati, in rezerva si in retragere.
Punctul de vedere exprimat de domnul senator A FOST FOARTE CLAR: in sensul ca ar fi de acord cu introducerea unui capitol separat pentru militari, in viitoarea legea unica a pensiilor si ca recalcularea pensiilor noastre ar fi o greseala. Este la curent cu actiunile sindicatului. Facand parte din Comisia de Aparare si avand in vedere ca marti, 23 Martie se va discuta proiectul in aceasta comisie, ne-a promis ca joi, 25 Martie se va intalni cu noi din nou pentru a ne informa de stadiul discutiilor.
Multumim respectos pe aceasta cale domnului senator ca s-a intalnit cu Filiala 1 Buzau a sindicatului.
Cu respect,
F1 SCMDRR BZ

SCRISOARE APEL CATRE PARLAMENTARII BUZOIENI

SCRISOARE APEL CATRE PARLAMENTARII BUZOIENI

În aceste vremuri grele si tulburi provocate de criza globală precum si de frământarile politice din tară determinate de campanii de populism prost înteles si iresponsabil practicate în campaniile electorale, (din păcate prea multe în ultima vreme,) armata ca entitate si institutie a fost umilită, stropită pe nedrept cu noroi, si din locul 2 ocupat în sondajele sociologice in ultimii ani, a ajuns să fie arătată cu degetul pentru motive false, nejuste si neadevărate.

Aceste atitudini nocive au fost cultivate de unii, (autointitulati) analisti politici si din păcate si de către unii oameni politici, de unele posturi de televiziune si publicatii, drept pentru care am hotărât să ne adresăm dumneavoastră in scopul de a cunoaste mai bine situatia noastră si să vă adresăm rugămintea de a ne apăra drepturile care au fost câstigate cu mari greutăti si eforturi de-a lungul vietii fiecaruia.

Campania de denigrare a armatei si a slujitorilor ei de ieri si de azi este profund nedreapta si nu are decat un singur scop, de a amputa drepturile personalului ei, drepturi obtinute dupa o viata plina de obiective indeplinite in mod exemplar in plan national, dar cu pretul unor mari renuntari, frustari si vicisitudini in plan personal.

Permiteti sa reamintim cateva obiective nationale indeplinite care au presupus si presupun mari renuntari si sacrificii din partea personalului militar de ieri si de azi:

Ø            Institutia militară este prima institutie a statului român care a făcut cu adevărat o reformă reală, obiectiv despre care abia acum celelalte institutii îsi pun problema. Armata s-a aliniat cu disciplină si seriozitate la prevederile tratatului de la Viena cu privire la reducerea armamentelor si efectivelor si din 1996 până în 2006 a redus efectivele cu peste 200.000 de posturi reprezentand peste 60% fata de efectivele din 1989.

Ø            Urmare a acestei reforme „nemiloase” in plan uman foarte multi militari au fost nevoiti să părăsească institutia militară „scrâsnind din dinti” totusi cu speranta (mai ales cei tineri cu varsta in jur de 40 ani) ca statul roman prin legislatia în vigoare (care din păcate acum le întoarce spatele) vor putea să-si găsească o slujbă pentru a-si putea duce la bun sfârsit obligatiile fată de familie. Cadrele militare disponibilizate ale armatei Romaniei nu au alimentat criminalitatea transfrontaliera cum s-a intamplat la restructurarea altor armate europene.

Ø            Fiind prima tara semnatara a Parteneriatului pentru Pace, Romania a intrat mai intai in NATO apoi a fost primita in Uniunea Europeana. Cu mult inainte de aceste  evenimente armata romana a trimis trupe in doua apoi in trei teatre de operatiuni pe doua continente, gesturi unanim apreciate in plan intern si extern care au dus la realizarile de care am pomenit mai sus. Aceste fapte sunt ale armatei ca institutie dar insumeaza efortul si munca plina de abnegatie dusa de catre intreg personalul ei, munca ce a presupus multe sacrificii de natura materiala si mai ales umana.

De aceea ne exprimam consternarea fată de modalitatea de abordare de către Guvern si cu girul dumneavoastra, a problemelor importante, de interes general, ce vizează statutul material, de subzistentă a cetătenilor pensionari ori pensionabili, între care se află si militarii.

Asadar in conformitate cu prevederile legii 54 (legea sindicatelor) din 2003 art.29-31 solicitam ferm:

- dezbatera publica cu militarii in rezerva (retragere) si activi din structurile de aparare, ordine publica si siguranta nationala a proiectului legii unice a pensiilor. Aceasta dezbatere sa fie sub patronajul unei institutii ce se bucura de o incredere deplina din partea ambelor parti. Contrar celor inscrise la articolul 30 din legea mentionata la data actuala nu avem informatii in ceea ce ne priveste ca entitate si sindicat. Vrem sa fim informati in toate etapele si sa ne exprimam punctul de vedere in tot ceea ce ne priveste.

SINDICATUL CADRELOR MILITARE DISPONIBILIZATE FILIALA 1 BUZAU vă supune atenţiei câteva amendamente si comentarii la proiectul „Legii privind sistemul unitar de pensii publice” ca urmare a neconstituţionalităţii unor prevederi, a nerespectării normelor comunitare în domeniu, a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii Constituţionale şi a încălcării principiului neretroactivităţii legii. În egală măsură, în opinia noastră, proiectul de lege nu recunoaşte riscurile profesionale specifice, ignoră incompatibilităţile şi interdicţiile proprii sistemului militar şi susţine principii discriminatorii.

Motive De Neconstituţionalitate :

                                1. Art.1 alin.3 : „România este stat de drept ...” coroborat cu

                                   Ar.5 : „În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie”.

                Proiectul de lege, prin multe din dispoziţiile sale, încalcă definiţiile fundamentale mai sus citate, întrucât, după cum vom arăta în cele ce urmează, derogă de la principiile constituţionale si de la alte norme legale cu conţinut constituţional, peste care nu se poate trece.

                                2. Art.15 alin.2 : „Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile”.

                Se încearcă prin acest proiect ca viitoarea lege să dispună pentru trecut, prin înlăturarea forţată a unui drept anterior câştigat în temeiul legii.

Noua lege nu poate afecta cuantumul pensiilor aflate în plată, chiar şi atunci când modul de calcul al pensiilor s-ar modifica prin noua reglementare, deoarece este inadmisibil şi expres interzis prin Constituţie ca legea să opereze retroactiv.

Prin Decizia nr. 46/2002, Curtea Constituţională a reţinut,   analizând constituţionalitatea ordonanţei ce prevedea suspendarea Legii nr.   164/2001 privind pensiile militare de stat, că: „deşi prin noua lege se reglementează un nou mod de calcul şi de stabilire a pensiilor militare de stat, evident, acest nou mod de calcul se poate aplica doar pensiilor stabilite după data intrării în vigoare a legii."

Prin Decizia nr. 375/2005, Curtea Constituţională a statuat că; „Noile reglementări nu pot fi aplicate cu efecte retroactive, respectiv în privinţa cuantumului pensiilor anterior stabilite, ci numai pentru viitor, începând cu data intrării în vigoare."

Prin Decizia nr.57/2006  se reiterează în mod explicit şi hotărât neretroactivitatea în materia reglementării pensiilor, după cum urmează : „... este dreptul exclusiv al legiuitorului de a modifica sau completa legislaţia în materia pensiilor şi de a stabili data de la care operează recalcularea, însă orice prevedere nouă poate fi aplicată numai de la data intrării sale în vigoare, pentru a respecta principiul neretroactivităţii legii, consacrat de art.15 alin.2 din Constituţie”.

Ori, prin intenţia de recalculare a pensiilor aflate în plată, se încalcă în mod vădit principiul neretroactivităţii legii, înscris în art. 15 alin. (2) din Constituţie.

În consecinţă, se impune a se observa că proiectul de Lege privind sistemul unitar de pensii publice nu poate prevedea o dispoziţie care să conducă la desfiinţarea unui drept anterior câştigat în temeiul unei legi organice (Legea nr.303/2004), cu atât mai mult cu cât dreptul la pensie este garantat de art. 47 alin. (2) din Constituţia României.

3. Art.20 :”Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile cetăţenilor vor fi interpretate şi aplicate în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte.Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi legile interne, au prioritate reglementările internaţionale, cu excepţia cazului în care Constituţia sau legile interne conţin dispoziţii mai favorabile”.

Coroborând acest text cu cel de la art.11 alin.2 din Constituţie, conform căruia „tratatele ratificate de Parlament fac parte din dreptul intern”, rezultă neândoielnic faptul că, prin adoptarea proiectului de lege criticat de noi, România şi-ar încălca grav, cu consecinţe foarte serioase pe plan internaţional, o lungă serie de obligaţii asumate sub egida  Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite, sub egida Consiliului Europei şi prin insăşi Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană.

4. Art.22 :”Dreptul la viaţă, precum şi dreptul la integritate fizică şi psihică ale persoanei sunt garantate”, coroborat cu

5. Art.31. alin 2 : „Autorităţile publice, potrivit competenţelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes personal”.

Ne exprimăm indignarea şi consternarea faţă de poziţiile publice ale unor demnitari ai statului român, caracterizate prin agresivitate şi utilizarea unor sintagme jignitoare şi defăimătoare la adresa celor care au slujit şi vor sluji ţara cu demnitate, responsabilitate şi spirit de sacrificiu. Reţinem, în acest sens, afirmaţiile repetate în spaţiul public ale primului-ministru şi ale ministrului muncii.

Iată, aşadar, cum opinia publică este grav dezinformată – prin minciună sau prin omisiune – , iată cum s-a ajuns la manipularea conştiinţei publicului şi la instigare împotriva foştilor militari, politisti, magistrati, etc ! Am ajuns, astfel, să fim arătaţi populaţiei sărăcite şi flămânde drept nişte monştrii nesătui, care iau ultima bucată de pâine de la gura orfanilor şi a săracilor ! Mai rămâne doar să fim scoşi în piaţa publică  şi să fim omorâţi prin lapidare !

Fiind puşi, fără vină, in faţa unei asemenea realităţi incredibile şi revoltătoare, suntem nevoiţi să ne  întrebăm, să întrebăm Parlamentul României şi să adresăm neântârzitat aceeaşi întrebare, neechivocă şi directă, către  toate forurile europene competente : în ce mod este garantat astăzi în România dreptul la viaţă, la integritate fizică şi psihică, ca şi obligaţia de infomare corectă ? Ce reprezintă pentru guvernanţii români Constituţia României şi normele europene ? Se pare că NIMIC, fapt ce nu poate fi trecut cu vederea !

Somăm public, pe această cale, pe primul ministru al Guvernului României, domnul Emil Boc şi pe ministrul muncii, domnul Mihai Şeitan să-şi ceară scuze public pentru umilirea tuturor militarilor din forţele armate naţionale şi să înceteze imediat această atitudine. Oare cum poate o Armată de „nesimţiţi” să mai garanteze, în conformitate cu Art. 118 din Constituţia României, suveranitatea, independenţa şi unitatea statului, integritatea teritorială a ţării şi democraţia constituţională?

Legea nr. 164/2001privind pensiile militare de stat are prevederi clare cu referire la baza de calcul al cuantumului pensiilor, iar afirmaţiile publice potrivit cărora, în ultima lună de activitate, se adaugă tot felul de sporuri este neadevărată. Linşajul mediatic fără precedent lansat împotriva noastră are ca finalitate în mod cert dezinformarea, manipularea, dezbinarea şi contrapunerea unor categorii socio-profesionale diferite din România.

Tot odată, supunem atenţiei, pe această cale, observaţiile şi propunerile noastre, astfel:

a)                   Proiectul de lege este neconstituţional întrucât încalcă prevederile art.1 alin.(5), art.41 alin.(1), art.44, art. 47 alin.(2) şi art.135 alin.(2) lit.(f),. De asemenea, apreciem că se încalcă şi art.20 din Constituţie prin raportare la dispoziţiile art.1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, cu referire la dreptul de proprietate, şi raportat la prevederile art.6 pct.1 din Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale care recunoaşte şi garantează dreptul la muncă. Proiectul de lege, în egală măsură, sfidează Deciziile nr.20/2000, 46/2002, 375/2005, 57/2006 şi 82/2009 ale Curţii Constituţionale referitoare la neconstituţionalitatea, sau excepţia de neconstituţionalitate, a dispoziţiilor unor legi  în domeniu.

b)                   Proiectul de lege, în spiritul lui, este antiromânesc şi antinaţional aducând grave prejudicii militarilor forţelor armate care, alături de slujitorii bisericii formează cei doi piloni, fundamentali şi stabili, ai Statului Unitar Român şi al naţiunii române în general. Proiectul de lege conţine prevederi contrare reglementărilor juridice din spaţiul comunitar european anulând actualul sistem al pensiilor militare de stat care este în deplină concordanţă cu sistemele ocupaţionale de pensii guvernate de Directiva 86/378/EEC, amendată prin Directiva 97/96/EC, adoptată în considerarea jurisprudenţei Curţii Europene de Justiţie şi a prevederilor actului de aderare ce se coroborează cu prevederile articolului 249 din Tratatul de constituirea a Comunităţii Europene.

c)                   Proiectul de lege este în disonanţă cu spiritul alianţei euroatlantice sfidând reglementările similare ale statelor membre NATO, contravenind astfel prevederilor tratatelor şi acordurilor acestei organizaţii.

d)                   Prevederile legii 164/2001 au fost unanim apreciate în cadrul reuniunii bilaterale de la Bruxelles din ianuarie 2001 între experţii comunitari şi reprezentanţii instituţiile din România abilitate să gestioneze sistemul special de securitate socială, inclusiv al pensiilor.

e)                   Actuala lege 164/2001 întruneşte, conform reglementărilor comunitare în domeniu, criteriile decisive pentru încadrarea unui sistem de securitate socială ca sistem ocupaţional. Legea actuală se referă la o categorie particulară de cetăţeni – cadrele militare – aşa cum prevede şi Legea nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare şi care, în secţiunea a 3-a intitulată „Interzicerea sau restrângerea unor drepturi şi libertăţi”, nominalizează cel puţin şapte drepturi fundamentale a căror exercitare de către membrii forţelor armate este limitată printre acestea fiind dreptul de a fi ales în diferite instituţii/organe; dreptul la libertatea de gândire, conştiinţă şi religie; libertatea de exprimare; libertatea de asociere; dreptul de a exercita activităţi economice etc.

f)                    În final, dar nu în ultimul rând, trebuie avute în vedere că dispoziţiile constituţionale şi ale legilor speciale impun membrilor forţelor armate – adică militarilor – obligaţii şi interdicţii severe iar „fişa postului” include asumarea unor riscuri sporite şi, la nevoie sacrificiul suprem. Această realitate, asumată prin jurământ conform prevederilor constituţionale, a justificat diferenţierea regimului juridic de pensionare în raport cu alte categorii socio-profesionale cărora nu le sînt proprii toate aceste constrângeri. Principalul argument ale legiuitorului în menţinerea sistemelor de pensii ocupaţionale se referă la această realitate obiectivă a vieţii socio-economice.

Statutul social aparte al militarilor din forţele armate este determinat atât de importanţa activităţilor din domeniul securităţii naţionale, printre care subliniem că armata este garantul ordinii constituţionale, cît şi de constrângerile asumate prin jurământul militar faţă de popor, a cărui suveranitate este menţionată expres  în Constituţia României (2003) la art.48 alin.(1).

În conformitate cu prevederile Tratatului de aderare la Uniunea Europeană, în situaţia în care există neconcordanţe între prevederile legale naţionale şi cele europene, acestea din urmă primează.

Potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, limitarea nejustificată a unui drept recunoscut militarului, cum ar fi o pensie ocupaţională stabilită prin acte normative speciale, dar  nesocotit ulterior fără o justificare rezonabilă, constituie o privare de proprietate în sensul art. l Protocol 1 al Convenţiei cît şi o discriminare în sensul art.14 şi art. 1 din Protocolul Adiţional nr. 12.

Considerăm că alinierea sistemului pensiilor militare de stat la sistemul public de pensii este o nesocotire şi luare în derizoriu a politicii în domeniu din tarile membre ale U.E. şi N.A.T.O.

Această măsură contravine legislatiei europene privind sistemul de securitate natională.

Proiectul privind sistemul unitar de pensii a luat ca model sistemul public de pensii elaborat pe principiul contributivitătii. Dar sistemul respectiv nu are nici o referire la pensiile militare. Printr­o altă lege se reglementează pensiile militare, cu referire strictă la profesia militară şi tinând cont de specificul vietii şi carierei acesteia.

În majoritatea statelor membre N.A.T.O şi U.E. se practică această departajare. Pensiile militare din aceste tări sunt reglementate prin legi separate, specifice acestui segment socio­profesional.

Ca o conditie a aderării României la N.A.T.O. a fost şi realizarea unei legi „ocupationale” şi nu „speciale” a pensiilor militare, Legea nr. 164/2001.

Principiile şi metodologia care stau la baza de calcul a pensiilor militare sunt reglementate prin legi separate, specifice (ex: Germania, Marea Britanie, Turcia, S.U.A., ş.a.). Baza de calcul a pensiilor militare se stabileşte în functie de valoarea soldei din ultima lună de activitate (ex: Germania, Marea Britanie, Turcia, Austria, Grecia., ş.a.).

Existenţa unor sisteme de pensii ocupaţionale, reglementate prin legi speciale, aplicabile unor categorii sociale diferite, este nu numai legală, dar şi în deplină concordanţă cu prevederile internaţionale, inclusiv cele europene din această materie. Motivul pentru care aceste sisteme diferite sunt acceptate la nivelul Uniunii Europene este determinat de faptul că anumite categorii, printre care cele mai reprezentative sînt magistraţii, militarii şi poliţiştii, au restrînsă exercitarea anumitor drepturi fundamentale. Din aceste perspective, reglementarea specială nu constituie o încălcare a principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii, principiu prevăzut de art. 16 din Constituţie şi art. 2 lit. d) din proiectul de Lege privind sistemul unitar de pensii publice, în acest sens fiind, aşa cum am arătat anterior, jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului, referitoare la aplicabilitatea acestui principiu. 

De asemenea, regimul juridic diferenţiat al pensiilor nu contravine nici principiului unicităţii reglementat de acelaşi proiect de act normativ, întrucât unicitatea, în opinia noastră, nu presupune o reglementare unitară care să-i includă pe toţi asiguraţii, fără deosebire de importanţa socială a activităţii desfăşurată de aceştia, de incompatibilităţile şi interdicţiile asumate prin jurământul militar, de riscurile şi solicitarea neuropsihică, de cuantumul contribuţiei de asigurări sociale pe care o plătesc lunar sau de privaţiunile la care sînt supuşi pe durata exercitării funcţiei.

Apreciem că principiul unicităţii trebuie interpretat în sensul aplicării sistemului public de pensii pe întreg teritoriul ţării, a unităţii administrării fondurilor obţinute de către o singură instituţie şi nu în ultimul rând a dreptului de a avea o singură pensie.

                Considerăm că demersurile privind recalcularea pensiilor contravine jurisprudenţei constante a Curţii Constituţionale, întrucât legea ulterioară nu poate aduce atingere dreptului născut sub imperiul legii anterioare, deoarece ar însemna că legea nouă să fie aplicată retroactiv, contrar prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile, precum şi cerinţelor legale de asigurare a stabilităţii raporturilor juridice (principiul securităţii raporturilor civile).  Altfel spus, noua lege nu poate afecta cuantumul pensiilor aflate în plată, chiar şi atunci când modul de calcul al pensiilor se modifică prin noua reglementare. În acest sens, s-a pronunţat în mod constant Curtea Constituţională.

       Pe de altă parte, jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului  reţine că noţiunea de bun (garantat de art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţie) înglobează orice interes al unei persoane de drept privat ce are o valoare economică, astfel că dreptul la pensie este asimilat dreptului de proprietate.

În consecinţă, proiectul de Lege privind sistemul unitar de pensii publice nu poate prevedea o dispoziţie care să conducă la desfiinţarea unui drept câştigat, atâta vreme cât dreptul la pensie este un drept garantat de art. 47 alin. (2) din Constituţia României.

Dacă iniţiatorii şi susţinătorii acestui atât de criticabil proiect de lege nu vor înţelege la timp că România este definită şi considerată ca fiind stat de drept cu reguli clare şi legislaţie coerentă -  adică un stat european, membru al UE şi dator la respectarea regulilor comunitare -   ne vom vedea nevoiţi să solicităm, conform regulilor europene, apărarea şi respectarea drepturilor noastre, cu  antrenarea directă şi nemijlocită a răspunderii patrimoniale şi morale a celor vinovaţi de această stare de fapt.

Cu respect,

SCMD F1 BZ

Presedinte,

Cdor.av.rez. Nita Aurel

INTALNIRE CU DEPUTATUL PNL GEORGE SCUTARU

Filiala 1 Buzau SCMDRR s-a intalnit astazi cu domnul deputat PNL  George Scutaru. Avand in vedere ca face parte din Comisia de Aparare, Ordine Publica SI Siguranta Nationala era la curent cu actiunile sindicatului nostru privind proiectul Legii unice a pensiilor. In urma discutilor a rezultat un lucru clar. Este de partea adevarului, de partea legii, adica de partea noastra. A primit un material din partea noastra care a cuprins toate modalitatile de actiune, argumente impotriva adopatarii acestui proiect de lege in forma in care este acum. Considera ca un capitol separat pentru militari, politisti, in viitoarea legea a pensiilor este o solutie buna(care sa pastreze cumva legea 164 in vigoare!), dar nu a fi rau sa se pastreze, totusi, actuala lege164/2001 pt. militari si a legii 179/2004 pt. politisti.Urmeaza sa ne intalnim dupa 4 aprilie.
SCMDRR FILIALA 1 BUZAU multumeste pe aceasa cale domnului deputat George Scutaru si-l asiguram de tot sprijinul nostru, atunci cand va fi nevoie!

INTALNIRE

Astazi Filiala 1 Buzau SCMD se va intalni cu domnul deputat PNL George Scutaru la ora 15.30.
SCMD F1 BZ

Articol de pe "militar.infomondo.ro

CITITI SI VA MINUNATI
http://www.7est.ro/stiri//politica/5949-colegii-lui-boc-din-armata-la-dus-venea-cu-chilotii-pe-el-era-pudic
http://www.7est.ro/stiri//politica/5949-colegii-lui-boc-din-armata-la-dus-venea-cu-chilotii-pe-el-era-pudic

ARMATA ROMÂNIEI
ÎNTRE TRECUTUL GLORIOS ŞI VIITORUL NEGUROS
AL GUVERNULUI BOC

"Unul din pilonii care au contribuit cel mai mult şi cu succes la reforma societăţii româneşti şi la integrarea euroatlantică, a fost organismul militar. Armata României a reprezentat una din cele mai importante investiţii pe care România afăcut-o în viitorul său."

General locotenent ZDRAVKO PONES - Şeful
Statului Major General al Forţelor Armate ale Serbiei-2008

Unul din evenimentele care au marcat scena politică internaţională, în primul trimestru al anului 2008, a fost, fără îndoială, Summit-ul N.A.T.O.
de la Bucureşti, desfăşurat sub deviza "Securitate şi Parteneriat pentru secolul XXI". Pentru România, acest summit a însemnat cel mai important eveniment politic internaţional găzduit vreodată de ţara noastră. În
momentul summit-ului N.A.T.O., România s-a aflat la răscrucea tuturor oportunităţilor. Important este dacă aceste oportunităţi au fost sau vor fi folosite. Totodată, cei peste 3.000 de oficiali, între care 51 şefi de state
(inclusiv preşedinţii S.U.A. şi Federaţiei Ruse) au dat dovadă de recunoştinţă faţă de poporul român, pentru eforturile milenare care le-a Tacut la poarta Europei, cu toate sacrificiile omeneşti , materiale şi teritoriale. Nu
întâmplător, Jamie Shea - director pentru politica de planificare în Oficiul coordonat direct de secretarul general N.A.T.O. - recunoştea că "România se comportă în Alianţă ca membru cu drepturi egale, ea acceptând să împartă sarcinile egal, nu doar pe cele uşoare, ci şi pe cele dificile. "
Dar, guvernul Boc, în loc să acorde de la buget, pentru Armata poporului român, sumele strict necesare pentru desfăşurarea unor activităţi absolut nonnale, a redus, nu numai nivelul de instrucţie, dar refuză achiziţionarea unor aeronave (în timp ce stagnează producţia la fabricile de avioane de la Braşov, Bacău şi Craiova), ajungând în situaţia să reducă până şi pensiile militare, pe motiv că sunt "nesimţite". Mai mult ca sigur, nesimţită este guvernarea P.D. - L. alături de U.D.M.R., care s-a dovedit a fi o organizaţie profund anti-românească, lovind prin toate mijloacele, mai ales prin şantaj, în Armata poporului român - singura instituţie a statului de care îi este foarte frică. De-a lungul istoriei, totuşi, poporul român a fost un scut de netrecut în faţa numeroşilor cotropitori, care au venit din toate direcţiile posibile să ne asuprească. În principal, teritoriul carpato-danubiano-pontic s-a situat la limita celor trei mari imperii: austro-ungar, rus şi otoman. Ori de câte ori considerau că este momentul propice, aceşti lupi atacau stâna mioritică şi se înfruptau cu oile paşnice, dar au fost şi momente când păstorii i-au lovit cu bâtele, demonstrându-Ie că aici nu este sat fără câini, reuşind să păstreze tradiţiile, cultura, limba şi, mai ales, patria străbună. Poarta otomană s-a mulţumit cu privilegiul de putere suzerană, primindu-şi anual tributul şi intervenind cu oşti numeroase numai în situaţiile când domnitorii români (cu adevărat eroi ai neamului) au îndrăznit să nu mai plătească tribut. Rusia s-a considerat putere protectoare a ţărilor române. Ne-a ajutat să obţinem independenţa în 1878, a fost alături de noi la Mărăşti , Mărăşeşti şi Oituz în primul război mondial şi am fost aliaţi în ultima parte a celui deal doilea război mondial. Pentru toate aceste servicii, Rusia şi-a luat singură recompensa: după 1878 ne-a dat Dobrogea, dar şi-a încorporat cele trei judeţe (Cahul, lsmail şi Bolgrad) din sudul Basarabiei; după primul război mondial ne-a dat Basarabia, dar şi-a păstrat Tezaurul României; după cel deal doilea război mondial ne-a redat Ardealul de nord, dar şi-a reluat Basarabia. Ca dobândă, ne-a mai dat şi orânduirea comunistă, pentru 50 de
am. Din toate timpurile, cel mai înverşunat vecin - laş, crud, nemilos, răzbunător şi perfid pentru România rămâne, încă, Ungaria, care nu s-a mulţumit să asuprească, timp de mai bine de o mie de ani, Transilvania, dar
a încercat, în repetate rânduri, să ocupe şi celelalte provincii româneşti. În anul 1330, profitând de insuccesul coaliţiei bulgaro-române în luptele cu sârbii, Carol Robert, îndemnat de unii feudali maghiari şi clerici, care doreau expansiunea teritorială şi catolicizarea populaţiei ortodoxe româneşti, porneşte cu război împotriva lui Basarab, în septembrie 1330. În faţa oştirii de cavaleri a regelui Carol Robert, Basarab a încercat o împăcare
pe calea tratativelor, oferind o despăgubire de 7000 de mărci de argint (sumă foarte însemnată pe atunci), renunţarea la Banatul de Severin, plata unui tribut anual şi trimiterea unui fiu ca ostatic. Fiind respinse propunerile domnului român, s-a ajuns la luptă, chiar sub cetatea de scaun, Curtea de Argeş. Oastea lui Carol Robert se retrage spre Transilvania, dar, la Posada, oastea maghiară a fost zdrobită, între 9 - 12 noiembrie 1330. Sunt mulţi români care îşi amintesc de Taurirea statului Moldova prin descălecarea lui Dragoş, dar puţini ştiu că Dragoş era fiul lui Gyula - "credinciosul olah ungur din Maramureş". Ca răsplată, potrivit iscusitei sale vrednicii şi, mai cu osebire, in reaşezarea ţării noastre - a Moldovei", la 20 martie 1360, regele Ludovic 1 al Ungariei i-a dăruit lui Dragoş şi moştenitorilor săi câteva sate din Maramureş. Numai că moştenitorul lui
Dragoş - voievodul Bogdan - a realizat autonomia Moldovei, "plecând pe ascuns din regatul nostru al Ungariei, păstrând suspomenita noastră ţară moldovenească, spre paguba maiestăţii noastre". Supărat, regele ungur şi-a luat moşiile înapoi, "pentru ca nebunia lor să nu fie cumva pildă altora, care ar cutezafapte asemănătoare". Cel puţin un secol, ungurii n-au mai trecut Munţii Carpaţi. Mai mult decât atât, între 5 iunie 1446 şi 4 septembrie 1452, Iancu de Hunedoara este guvernator al Ungariei. Andrei Bathory, sprijinit de cancelarul polon, urzea înlăturarea lui Mihai Viteazul şi înlocuirea sa cu Simion Movilă - fratele domnului moldovean. Fără să aştepte răspunsul împăratului Rudolf al II-lea, Mihai trece la acţiune. Lupta a avut loc între Sibiu şi Şelimbăr, la 18/28 octombrie 1599. Victoria a racut din domnul muntean şi stăpânul Transilvaniei. După lupta de la Guruslău (în apropierea ZaIăului), la 3/13 august 1601 , oastea lui Sigismund Bathory este înfrântă şi Mihai este, din nou, domn al Ţării Româneşti şi Transilvaniei. Fiind împotriva  roiectelor lui Mihai de a reface unitatea ţărilor române, Basta a pus la cale asasinarea mişelească a lui Mihai,
săvârşită de oamenii săi în ziua de 9/19 august 1601. La 7 mai 1775, Bucovina este răpită de către Austria.
La 6 iunie 1778, Banatul este încorporat la Ungaria. La 14/27 august 1916, România declară război Austro-Ungariei. A doua zi, guvernul de la Berlin, printr-un act de solidaritate cu aliatul său, a declarat război României. La 20 noiembrie 1918, armata română trece din nou Carpaţii. Era umbra falnicei armate dinainte de pacea separată de la Bucureşti, dar în piepturile acestor soldaţi puţini, slabi şi rău îmbrăcaţi, era nestinsă flacăra iubirii de ţară şi nepotolită înverşunarea Împotriva duşmanului. Ca o avalanşă, care se măreşte pe măsură ce Înaintează în drumul ei, tot aşa creştea şi se întărea armata română în timpul marşului spre apus. Din victorie în victorie, armata română a ajuns până în inima Europei Centrale. Munţii Apuseni, Tisa şi Budapesta au fost cele trei mari etape ale acestei campanii strălucite. Bătălia de la Tisa a constituit una din marile capitole ale procesului istoric dintre unguri şi români. Legenda povesteşte că, mai bine de o mie de ani înainte, voievodul român Gelu apărase cu eroism porţile pământului românesc dinaintea puhoiului asiatic al ungurilor năvălitori şi murise, cu moarte de viteaz, pe malul Căpuşului. Înfrângerea legendarului voievod pecetlui se căderea Transilvaniei într-o robie care va dura o mie de ani ... Referindu-se la campania din anul 1919, Constantin Kiriţescu scria: "De astă dată, lanţurile s-au rupt definitiv. Pe malurile Tisei, naţiunea română Îşi lua revanşa În chipul cel mai strălucit. Bătălia de la Tisa arunca pe cotropitor afară din pământul pe care-l ţinuse robit, aducea libertatea În plaiurile Ardealului şi venea să adauge o creangă nouă În cununa de lauri a oştean ului român!" Iar când au intrat, triumfătoare, în capitala maghiară, umbrele dezbrăcate şi desculţe au devenit soldaţii mândri ce impuneau respectul şi admiraţia duşmanilor. Explodase mămăliga, iar opinca ţăranului român a Înlocuit drapelul maghiar de pe Parlamentul de la Budapesta. Dându-şi seama de situaţia grea în care se afla România ş i dorind să profite de izolarea noastră pe plan internaţional pentru satisfacerea revendicărilor lor teritoriale, cercurile guvernante horthyste şi-au intensificat campania revizionistă împotriva României. În acest scop, la 27 iunie 1940, a avut loc la Budapesta o şedinţă a guvernului ungar, la care s-a hotărât să se acţioneze cu toate mijloacele pentru ca România să fie "constrânsă să satisfacă pretenţiile teritoriale maghiare". 30 august 1940 rămâne ziua cea mai neagră a istoriei românilor! Prin diktatul nedrept de la Viena, mişeleşte ,
prin surprindere şi violenţă, ca de tâlhari în miez de codru, a fost ucisă România Mare de Hitler şi Mussolini, de Ribbentrop şi Ciano. Dar nu este adevărat! Ea n-a murit. Mai falnică şi mai măreaţă ca oricând, ea va Învia ca Mântuitorul. Şi tot ce s-a petrecut azi nu va fi decât un vis urât. Căci Dumnezeu e veşnic şi, peste chinuri vremelnice, menite a purifica neamul nostru, ne va da Dreptatea care este a Lui şi pentru care sângerăm din moşi strămoşi. Trăiască România Mare. Diktatul nedrept de la Viena a fost primit, evident, cu mare satisfacţie de partea ungară. Conştienţi de faptul că anexarea Ardealului de Nord o datorează numai şi numai lui Hitler şi Mussolini, horthyştii au căutat în fel şi chip să le exprime recunoştinţa. Problema anulării diktatului fascist a preocupat întregul popor român. Sintetizând atmosfera generală ce domnea în întreaga ţară în acele momente grele pentru naţiunea română, ziarul "Neamul Românesc" (editat de Nicolae Iorga) arăta: "Românii nu pot să nu protesteze Împotriva verdictului de la Viena, când 1.300.000 dintre ei urmează să treacă sub stăpânirea străină. Judecarea nedreaptă de la Viena a fost o imensli greşealli". În urma diktatului de la Viena, s-a instaurat şi exercitat regimul de teroare horthystă în teritoriul de nord-vest al României: maltratări, crime, expulzări, dislocări în masă ale populaţiei româneşti, deposedarea de bunurile materiale, lagăre de internare, tabere şi detaşamente de muncă forţată, deportări , împiedicarea participării românilor la viaţa  politică. Dar, după 4 ani de cumplită suferinţă şi împilare, la 25 octombrie 1944, a fost eliberat nord-vestul României de sub dominaţia horthystă. Această victorie este rezultatul luptei armatei române, cot la cot cu armata sovietică, cu sprijinul amplu al populaţiei din acest teritoriu. Poporul român va cinsti de-a pururi vItejIa şi jertfa de sânge a ostaşilor români şi a tuturor patrioţilor care şi-au dat viaţa pentru eliberarea patriei noastre de sub dominaţia fascistă. De atunci şi până în prezent, 25 octombrie este ZIUA ARMATEI ROMÂNE!
Începute la 8 octombrie 1944 şi terminate la 15 ianuarie 1945, pentru a doua oară în decurs de aproximativ 30 de ani, operaţiile Armatei Române s-au desfăşurat, cu succes, pe teritoriul Ungariei, de data aceasta alături de forţele aliate sovietice. Astfel, pentru contribuţia adusă la eliberarea oraşului Debreţin, Diviziei "Tudor Vladimirescu" i-a fost conferit, onorific, numele acestui oraş. De asemenea, trupele române au participat la operaţia "Budapesta". Comandantul Corpului 7 Armată român a dat un ordin prin care reamintea ostaşilor să aibă o comportare civilizată: "Trupele noastre trebuie să infrângă forţele armate inamice repede şi definitiv, dar pretind, În acelaşi timp, să se poarte leal, cu demnitate şi omenie, pentru a nu micşora cu nimic măreţia victoriei dobândite". Campania desfăşurată de Annata Română pentru eliberarea Ungariei de sub dominaţia fascistă a reclamat importante eforturi umane şi materiale. În trei luni şi jumătate de lupte, au participat 210.000 ostaşi români de toate gradele, eliberând 14 oraşe şi forţând 4 cursuri de apă. Pierderile provocate
inamicului s-au ridicat la 21.000 de prizonieri şi 9.744 de militari ucişi. În schimb, 42.700 de ostaşi români şi-au dat tributul lor de sânge pentru zdrobirea trupelor hitleriste şi horthyste. După terminarea celui de-al doilea război mondial, România şi Ungaria au încheiat acorduri de colaborare, alături de alte state comuniste,
constituindu-se Tratatul de la Varşovia. În anul 1956, autorităţile de la Bucureşti au reprimat orice agitaţie în legătură cu revoluţia din Ungaria, iar trupele sovietice au intervenit asupra maghiarilor trecând prin România.
Legenda spune că, pe timpul orânduirii comuniste, românii şi maghiarii convieţuiau în Ardeal fără probleme etnice. Ion şi Ghiuri erau buni vecini, dar, intr-o zi, Ion ascuţea toporul şi il înjura pe Ghiuri. Vecinul ungur a considerat că Ion are necazurile lui şi nu l-a deranjat, dar când a văzut că şi in ziua următoare românul nu face altceva decât să ascută toporul şi să-I înjure, îl întreabă ce necazuri are. Ion îi reproşează că ungurii l-au omorât pe Mihai Viteazul. Ghiuri îi răspunde că acest lucru s-a întâmplat în urmă cu 400 de ani. "Nu mă zăpăci, cu 400 de ani, că tot îţi tai gâtuI. Eu abia alaltăieri am aflat!" Până în decembrie 1989, în Armata României funcţionau circa trei sute de mii de oameni, păstrând caracteristicile unei armate de mase şi reuşind să facă faţă tuturor provocărilor, ameninţărilor şi crizelor specifice "Războiului Rece". Timp de peste patru decenii nu a avut loc nicio agresiune armată împotriva ţării noastre, evitându-se şi invazia "prietenească", precum cea din 1968 în Cehoslovacia. După 1990, armata de mase a fost depăşită din punct de vedere operaţional. Modul de desfăşurare a conflictelor militare s-a schimbat radical. În prezent, forţele trebuie să fie cât mai suple, agile, robuste şi rapide, uşor manevrabile pe un câmp de luptă care nu are o linie a frontului
definită. După accederea în N.A.TO., a trebuit să acceptăm că filosofia apărării naţionale a României trebuie proiectată şi promovată în corelaţie cu politicile euroatlantice, iar aceasta va presupune şi costuri mult mai mari! Obiectivul general al amplului proces de transformare a Armatei Române constă în realizarea unei structuri moderne, complet profesionalizate, cu grad sporit de mobilitate, eficientă, flexibilă, dislocabilă,
sustenabilă, având capacitatea de a acţiona întrunit şi a fi angajată într-un larg spectru de misiuni, atât pe teritoriul naţional, cât şi în afara acestuia. Participarea forţelor armate române la misiuni în afara teritoriului naţional, este apreciată ca o componentă importantă a profilului strategic al României. În numai câţiva ani, s-a făcut un salt enorm în ceea ce priveşte forma şi efectul loviturilor: de la masivitate la precizie şi de la incertitudine la certitudine, graţie noilor tehnologii, extrem de performante în domeniile informaţiei, cercetării, recunoaşterii şi lovirii. La nivel militar, dominarea informaţională permite R.M.A. (Revolution in Military Affairs) integrarea operatorilor bătăliei şi rapiditatea în luarea deciziilor şi executării operaţiilor, dar şi integrarea completă interarme, interagenţi, interaliaţi, civilitatea, sinergia militaro-industrială (adică integrarea sistemelor de sisteme). Războaiele viitorului, indiferent sub ce forme, amploare, intensitate şi caracter temporal sau spaţial, vor avea loc, îşi vor pune amprenta asupra generaţiilor prezente şi viitoare, prin mărirea impozitelor, scăderea nivelului de trai şi, cu certitudine, nu sunt de dorit. Războiul viitorului va fi un război al celui de-al patrulea val, corespunzător epocii informaţiei, inclusiv noii revoluţii în domeniul militar. În încheiere, îl citez din memorie pe fostul meu coleg din comanda Şcolii Aripilor Româneşti de la Ziliştea-Boboc - comandor prof. dr. Vasile Florea: "După revoluţia din 1989, suntem într-un război neconvenţionalpolitic,
economic, social, cultural şi militar - pe care noi. românii, îl pierdem în fiecare zi, fără ca măcar să ne dăm seama." Dacă suntem pe ultimele locuri din Europa din punctul de vedere al civilizaţiei, să nu ne mirăm. Acesta este preţul trufiei conducătorilor postdecembrişti, al ignorării şi necunoaşterii fenomenului militar actual!
Comandor av. (r) AUREL NIŢĂ

Pensiile militare ar putea deveni pensii ocupaţionale

Pensiile militare ar putea deveni pensii ocupaţionale

În urma discuţiilor purtate la o întâlnire informală, organizată de MApN, s-a ajuns la concluzia că militarii ar putea beneficia de pensii ocupaţionale separate, drept de care se bucura în prezent, dar care nu mai este prevazut în Legea unitară a pensiilor.


Întâlnirea informală a avut loc joi 11 martie, la la Hotelul Militar Haiducului, fiind prezenţi: ministrul Apărării, ministrul Administraţiei şi Internelor, ministrul Muncii, Marian Sarbu, membri ai Comisiilor de Muncă şi de Apărare din Parlament, reprezentanţi ai organizaţiilor militarilor şi pensionarilor militari din sistemul naţional de apărare, Armată, Interne, SRI, SIE, STS, SPP etc.

Cei prezenţi au abordat, printre altele, subiectul pensiilor ocupaţionale pe care militarii le pierd prin Legea unitară a pensiilor, odată ce va fi aplicată.

În cadrul discuţiilor a fost avansată ideea potrivit căreia este posibil ca, de la 1 ianuarie 2011, să se introducă pensiile ocupaţionale pentru militari, eventual prin amendamente aduse la proiectul de lege privind sistemul unitar de pensii, care nu vorbeşte de pensii ocupaţionale, au declarat, pentru NewsIn, sursele prezente la întalnire.

În cadrul întâlnirii, miniştrii Oprea şi Blaga au pus la dispoziţia participanţilor mai multe documente cu situaţia existentă în alte armate şi sisteme militare din cadrul NATO sau UE.

Documentar pensii militare

“A fost pus la dispoziţie un documentar, în jur de 7 documente, cu situaţia reală a militarilor din statele NATO sau UE, unde se arată că peste tot militarii au pensii ocupaţionale separate, întrucat au alte condiţii de viaţă. Concret, s-a spus între ce vârste sunt acei militari activi, vârstă şi condiţiile lor de pensionare şi alte lucruri de genul acesta”, au mai spus sursele.

În 20 mai 2009 Guvernul a eliminat principiul ocupaţional, care permitea unei categorii socio-profesionale să structureze un sistem suplimentar de pensii.

Privind atitudinea ce urmează să o adopte asociaţiile cadrelor militare pensionare precum şi reprezentanţi ai MApN, MAI, SRI, SPP, STS şi SIE surse MEDIAFAX afirmă că aceştia intenţionează să propună o serie de amendamente la Legea privind sistemul unitar de pensii publice, în cazul în care nu va fi menţinut, în ceea ce priveşte aceste categorii, sistemul actual, reglementat prin Legile 164/2001 şi 179/2004.

Intenţia este de a menţine actualul sistem de pensii pentru militari şi poliţişti fie în mod distinct, prin aplicarea în continuare a Legilor 164/2001 şi 179/2004, fie prin iniţierea unui proiect de lege care să reglementeze unitar pensiile militare de stat şi pensiile de stat ale poliţiştilor, fie prin introducerea unui capitol distinct privind pensiile de stat ale militarilor şi poliţiştilor în actualul proiect normativ.

Surse oficiale au declarat, pentru MEDIAFAX, că, în situaţia în care nu se acceptă propunerea menţinerii sistemului de pensii militare de stat şi a pensiilor de stat pentru poliţişti, vor fi formulate şi susţinute o serie de amendamente la proiectul de lege privind sistemul unitar de pensii.

Unul dintre amendamentele care ar putea fi introduse vizează modificarea articolului 54 din proiectul de lege, astfel încât, în cazul cadrelor militare în activitate, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale, vârsta standard de pensionare să fie de 55 de ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi, faţă de 60, cât este prevăzut în proiectul în forma actuală.

Concomitent va fi propusă reducerea stagiului minim de cotizare la 15 ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi, precum şi reducerea stagiului complet de cotizare la 25 de ani.

Un alt amendament avut în vedere vizează modificarea articolului 100, litera c. Potrivit proiectului actual, acesta prevede că persoanele care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite, condiţii speciale sau alte condiţii de muncă, potrivit legii, beneficiază de majorarea punctajelor lunare realizate în perioadele respective cu 50% şi ar urma să fie majorat la 100%.

De asemenea, este avută în vedere modificarea articolului 136(1) din proiectul de lege, astfel încât, alături de ministrul Muncii, să devină ordonatori principali de credite pentru bugetul asigurărilor sociale de stat şi ministrul Apărării, ministrul de Interne şi directorul SRI.

Totodată, iniţiatorii amenamentelor doresc să propună completarea articolului 164 cu un alineat care să prevadă că în cazul cadrelor militare în activitate, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale care nu pot dovedi cu acte drepturile salariale de care au beneficiat în perioadele anterioare intrării în vigoare a legii, la determinarea punctajului mediu anual se utilizează un punct pentru fiecare lună de stagiu de cotizare.

De asemenea, este vizată modificarea articolului 172 (2) din proiectul de lege, astfel încât cadrele militare în activitate, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale, înscrise la pensie începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, pentru perioadele în care au desfăşurat activitate în domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale să beneficieze de majorarea punctajelor anuale realizate în perioadele respective, în funcţie de anul ieşirii la pensie, în procentaj diferit în funcţie de anul ieşirii la pensie.

Astfel, pentru 2011, majorarea de punctaj anual realizat în sistemul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale se propune a fi de 50%, pentru 2012 – 47%, 2013 – 44%, 2014 – 41%, 2015 – 38%, 2016 – 35%, 2017 – 32%, 2018 – 29%, 2019 – 26%, 2020 – 23%, 2021 – 20%, 2022 – 17%, 2023 – 14%, 2024 – 11%, 2025 – 8%.

În prezent, sistemul pensiilor militarilor este reglementat de Legea 164/2001, iar după demilitarizarea profesiei de poliţist, sistemul pensiilor de stat pentru aceştia este reglementat prin Legea 179/2004.

Proiectul de lege privind sistemul unitar de pensii publice urmează să intre în dezbatere la Parlament, până în prezent având loc discuţii la nivelul Comisiei de muncă.

Update 13.03:

La intalnire au mai participat Iulian Fota, consilier prezidential si seful Departamentului Securitatii Nationale, generalul locotenent Ion Oprisor, secretarul CSAT, Mihail Vasile- Ozunu, secretar de stat in MApN, generalul maior Gheorghe Savu, directorul DGIA, generalul de brigada Florian Coldea, prim adjunct al directorului SRI, generalul locotenent Vasilica Sarca, adjunctul directorului SIE, generalul de brigada Gabriel Cretu, adjunctul directorului SPP, generalul locotenent Marcel Opris, directorul STS, precum si toti sefii de directii financiare din sistemul de aparare si ordine publica. (Ziua Veche)

sursa: HotNews; MEDIAFAX
http://militar.infomondo.ro/actualitate/pensiile-militare-ar-putea-deveni-pensii-ocupationale.html#more-2537

PUNCT DE VEDERE

SINDICATUL CADRELOR MILITARE DISPONIBILIZATE
FILIALA 1 BUZAU


SINDICATUL CADRELOR MILITARE DISPONIBILIZATE FILIALA 1 BUZAU vă supune atenţiei câteva amendamente si comentarii la proiectul „Legii privind sistemul unitar de pensii publice” ca urmare a neconstituţionalităţii unor prevederi, a nerespectării normelor comunitare în domeniu, a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii Constituţionale şi a încălcării principiului neretroactivităţii legii. În egală măsură, în opinia noastră, proiectul de lege nu recunoaşte riscurile profesionale specifice, ignoră incompatibilităţile şi interdicţiile proprii sistemului militar şi susţine principii discriminatorii.
MOTIVE DE NECONSTITUŢIONALITATE :

1. Art.1 alin.3 : „România este stat de drept ...” coroborat cu
Ar.5 : „În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie”.
Proiectul de lege, prin multe din dispoziţiile sale, încalcă definiţiile fundamentale mai sus citate, întrucât, după cum vom arăta în cele ce urmează, derogă de la principiile constituţionale si de la alte norme legale cu conţinut constituţional, peste care nu se poate trece.
2. Art.15 alin.2 : „Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile”.
Se încearcă prin acest proiect ca viitoarea lege să dispună pentru trecut, prin înlăturarea forţată a unui drept anterior câştigat în temeiul legii.
Noua lege nu poate afecta cuantumul pensiilor aflate în plată, chiar şi atunci când modul de calcul al pensiilor s-ar modifica prin noua reglementare, deoarece este inadmisibil şi expres interzis prin Constituţie ca legea să opereze retroactiv.
Prin Decizia nr. 46/2002, Curtea Constituţională a reţinut, analizând constituţionalitatea ordonanţei ce prevedea suspendarea Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, că: „deşi prin noua lege se reglementează un nou mod de calcul şi de stabilire a pensiilor militare de stat, evident, acest nou mod de calcul se poate aplica doar pensiilor stabilite după data intrării în vigoare a legii."
Prin Decizia nr. 375/2005, Curtea Constituţională a statuat că; „Noile reglementări nu pot fi aplicate cu efecte retroactive, respectiv în privinţa cuantumului pensiilor anterior stabilite, ci numai pentru viitor, începând cu data intrării în vigoare."
Prin Decizia nr.57/2006 se reiterează în mod explicit şi hotărât neretroactivitatea în materia reglementării pensiilor, după cum urmează : „... este dreptul exclusiv al legiuitorului de a modifica sau completa legislaţia în materia pensiilor şi de a stabili data de la care operează recalcularea, însă orice prevedere nouă poate fi aplicată numai de la data intrării sale în vigoare, pentru a respecta principiul neretroactivităţii legii, consacrat de art.15 alin.2 din Constituţie”.
Ori, prin intenţia de recalculare a pensiilor aflate în plată, se încalcă în mod vădit principiul neretroactivităţii legii, înscris în art. 15 alin. (2) din Constituţie.
În consecinţă, se impune a se observa că proiectul de Lege privind sistemul unitar de pensii publice nu poate prevedea o dispoziţie care să conducă la desfiinţarea unui drept anterior câştigat în temeiul unei legi organice (Legea nr.303/2004), cu atât mai mult cu cât dreptul la pensie este garantat de art. 47 alin. (2) din Constituţia României.
3. Art.20 :”Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile cetăţenilor vor fi interpretate şi aplicate în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte.Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi legile interne, au prioritate reglementările internaţionale, cu excepţia cazului în care Constituţia sau legile interne conţin dispoziţii mai favorabile”.
Coroborând acest text cu cel de la art.11 alin.2 din Constituţie, conform căruia „tratatele ratificate de Parlament fac parte din dreptul intern”, rezultă neândoielnic faptul că, prin adoptarea proiectului de lege criticat de noi, România şi-ar încălca grav, cu consecinţe foarte serioase pe plan internaţional, o lungă serie de obligaţii asumate sub egida Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite, sub egida Consiliului Europei şi prin insăşi Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană.

4. Art.22 :”Dreptul la viaţă, precum şi dreptul la integritate fizică şi psihică ale persoanei sunt garantate”, coroborat cu
5. Art.31. alin 2 : „Autorităţile publice, potrivit competenţelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes personal”.
Urmare a josnicei şi intensei campanii de mediatizare a ceea ce Guvernul României, prin persoana Primului Ministru, Emil Boc şi cea a ministrului Muncii, Mihai Şeitan şi-au îngăduit nepermis să numească „pensii nesimţite”, tot mai mulţi pensionari militari din oraşele mici de provincie sunt abordaţi în prezent pe stradă de către necunoscuţi, sunt insultaţi, injuriaţi şi ameninţaţi. S-a ajuns, astfel, ca pensionarii militari – persoane cunoscute şi respectate până nu demult în comunitate – să se teamă pe bună dreptate pentru vieţile lor şi ale membrilor familiilor lor, pentru integritatea lor fizică şi pentru integritatea bunurilor lor materiale, să fie terorizaţi psihic – toate ca urmare directă şi imediată a dezinformării deliberate, sistematice şi condamnabile, având ca efect asmuţirea populaţiei paupere împotriva pensionarilor militari sau “nesimtiti” cum mai sunt catalogati de actuali guvernanti.
Este trecută sub tăcere în mod deliberat una din principalele cauze ale deficitului bugetului de pensii, şi anume uriaşele restanţe, acumulate în ani, pe care diverse entităţi economice, de stat sau private, le au de plătit în contul bugetului asigurărilor sociale. Modul în care pot şi trebuie să fie recuperate, măcar parţial, aceste datorii către Stat nu este facil, dar asta nu este treaba cetăţeanului, ci a Guvernului. Constatăm, însă, că este mult mai facil să fie minţiţi bieţii pensionari amărâţi, inoculându-li-se acestora ideea falsă că pensiile lor nu mai pot să fie plătite din cauza „pensiilor nesimţite”! ;
Ne exprimăm indignarea şi consternarea faţă de poziţiile publice ale unor demnitari ai statului român, caracterizate prin agresivitate şi utilizarea unor sintagme jignitoare şi defăimătoare la adresa celor care au slujit şi vor sluji ţara cu demnitate, responsabilitate şi spirit de sacrificiu. Reţinem, în acest sens, afirmaţiile repetate în spaţiul public ale primului-ministru şi ale ministrului muncii.
Iată, aşadar, cum opinia publică este grav dezinformată – prin minciună sau prin omisiune – , iată cum s-a ajuns la manipularea conştiinţei publicului şi la instigare împotriva foştilor militari, politisti, magistrati, etc ! Am ajuns, astfel, să fim arătaţi populaţiei sărăcite şi flămânde drept nişte monştrii nesătui, care iau ultima bucată de pâine de la gura orfanilor şi a săracilor ! Mai rămâne doar să fim scoşi în piaţa publică şi să fim omorâţi prin lapidare !
Fiind puşi, fără vină, in faţa unei asemenea realităţi incredibile şi revoltătoare, suntem nevoiţi să ne întrebăm, să întrebăm Parlamentul României şi să adresăm neântârzitat aceeaşi întrebare, neechivocă şi directă, către toate forurile europene competente : în ce mod este garantat astăzi în România dreptul la viaţă, la integritate fizică şi psihică, ca şi obligaţia de infomare corectă ? Ce reprezintă pentru guvernanţii români Constituţia României şi normele europene ? Se pare că NIMIC, fapt ce nu poate fi trecut cu vederea !


De fapt, cine sunt acesti domni? Au fost votati de romani sa faca parte din Guvern ? NU ! Au fost NUMITI. Pe ce criterii ? Cunoastem foarte bine « criza politica » in care « ne-am balacit » nejustificat de mult si care a facut numai rau Romaniei. Sunt ei cei mai buni, acei oameni care ar putea sa ne scoata din “criza”? Nici pe departe! Acesti oameni nu au pus in aplicare absolut nicio masura de redresare economica, sunt dependenti de imprumuturi externe, fac declaratii doar in favoarea imaginii lor, lipsite de continut crezand ca noi chiar credem in aceste declaratii! Distrag atentia de la gravele probleme economice ale tarii prin diverse scene de “circ”, declaratii incendiare, etc.. Nu asa se rezolva problemele acestei tari!
Somăm public, pe această cale, pe primul ministru al Guvernului României, domnul Emil Boc şi pe ministrul muncii, domnul Mihai Şeitan să-şi ceară scuze public pentru umilirea tuturor militarilor din forţele armate naţionale şi să înceteze imediat această atitudine. Oare cum poate o Armată de „nesimţiţi” să mai garanteze, în conformitate cu Art. 118 din Constituţia României, suveranitatea, independenţa şi unitatea statului, integritatea teritorială a ţării şi democraţia constituţională?
Legea nr. 164/2001privind pensiile militare de stat are prevederi clare cu referire la baza de calcul al cuantumului pensiilor, iar afirmaţiile publice potrivit cărora, în ultima lună de activitate, se adaugă tot felul de sporuri este neadevărată. Linşajul mediatic fără precedent lansat împotriva noastră are ca finalitate în mod cert dezinformarea, manipularea, dezbinarea şi contrapunerea unor categorii socio-profesionale diferite din România.
Tot odată, supunem atenţiei, pe această cale, observaţiile şi propunerile noastre, astfel:
a) Proiectul de lege este neconstituţional întrucât încalcă prevederile art.1 alin.(5), art.41 alin.(1), art.44, art. 47 alin.(2) şi art.135 alin.(2) lit.(f),. De asemenea, apreciem că se încalcă şi art.20 din Constituţie prin raportare la dispoziţiile art.1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, cu referire la dreptul de proprietate, şi raportat la prevederile art.6 pct.1 din Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale care recunoaşte şi garantează dreptul la muncă. Proiectul de lege, în egală măsură, sfidează Deciziile nr.20/2000, 46/2002, 375/2005, 57/2006 şi 82/2009 ale Curţii Constituţionale referitoare la neconstituţionalitatea, sau excepţia de neconstituţionalitate, a dispoziţiilor unor legi în domeniu.
b) Proiectul de lege, în spiritul lui, este antiromânesc şi antinaţional aducând grave prejudicii militarilor forţelor armate care, alături de slujitorii bisericii formează cei doi piloni, fundamentali şi stabili, ai Statului Unitar Român şi al naţiunii române în general. Proiectul de lege conţine prevederi contrare reglementărilor juridice din spaţiul comunitar european anulând actualul sistem al pensiilor militare de stat care este în deplină concordanţă cu sistemele ocupaţionale de pensii guvernate de Directiva 86/378/EEC, amendată prin Directiva 97/96/EC, adoptată în considerarea jurisprudenţei Curţii Europene de Justiţie şi a prevederilor actului de aderare ce se coroborează cu prevederile articolului 249 din Tratatul de constituirea a Comunităţii Europene.
c) Proiectul de lege este în disonanţă cu spiritul alianţei euroatlantice sfidând reglementările similare ale statelor membre NATO, contravenind astfel prevederilor tratatelor şi acordurilor acestei organizaţii.
d) Prevederile legii 164/2001 au fost unanim apreciate în cadrul reuniunii bilaterale de la Bruxelles din ianuarie 2001 între experţii comunitari şi reprezentanţii instituţiile din România abilitate să gestioneze sistemul special de securitate socială, inclusiv al pensiilor.
e) Actuala lege 164/2001 întruneşte, conform reglementărilor comunitare în domeniu, criteriile decisive pentru încadrarea unui sistem de securitate socială ca sistem ocupaţional. Legea actuală se referă la o categorie particulară de cetăţeni – cadrele militare – aşa cum prevede şi Legea nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare şi care, în secţiunea a 3-a intitulată „Interzicerea sau restrângerea unor drepturi şi libertăţi”, nominalizează cel puţin şapte drepturi fundamentale a căror exercitare de către membrii forţelor armate este limitată printre acestea fiind dreptul de a fi ales în diferite instituţii/organe; dreptul la libertatea de gândire, conştiinţă şi religie; libertatea de exprimare; libertatea de asociere; dreptul de a exercita activităţi economice etc.
f) În final, dar nu în ultimul rând, trebuie avute în vedere că dispoziţiile constituţionale şi ale legilor speciale impun membrilor forţelor armate – adică militarilor – obligaţii şi interdicţii severe iar „fişa postului” include asumarea unor riscuri sporite şi, la nevoie sacrificiul suprem. Această realitate, asumată prin jurământ conform prevederilor constituţionale, a justificat diferenţierea regimului juridic de pensionare în raport cu alte categorii socio-profesionale cărora nu le sînt proprii toate aceste constrângeri. Principalul argument ale legiuitorului în menţinerea sistemelor de pensii ocupaţionale se referă la această realitate obiectivă a vieţii socio-economice.

Statutul social aparte al militarilor din forţele armate este determinat atât de importanţa activităţilor din domeniul securităţii naţionale, printre care subliniem că armata este garantul ordinii constituţionale, cît şi de constrângerile asumate prin jurământul militar faţă de popor, a cărui suveranitate este menţionată expres în Constituţia României (2003) la art.48 alin.(1).
În conformitate cu prevederile Tratatului de aderare la Uniunea Europeană, în situaţia în care există neconcordanţe între prevederile legale naţionale şi cele europene, acestea din urmă primează.
Potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, limitarea nejustificată a unui drept recunoscut militarului, cum ar fi o pensie ocupaţională stabilită prin acte normative speciale, dar nesocotit ulterior fără o justificare rezonabilă, constituie o privare de proprietate în sensul art. l Protocol 1 al Convenţiei cît şi o discriminare în sensul art.14 şi art. 1 din Protocolul Adiţional nr. 12.
Considerăm că alinierea sistemului pensiilor militare de stat la sistemul public de pensii este o nesocotire şi luare în derizoriu a politicii în domeniu din tarile membre ale U.E. şi N.A.T.O.
Această măsură contravine legislatiei europene privind sistemul de securitate natională.
Proiectul privind sistemul unitar de pensii a luat ca model sistemul public de pensii elaborat pe principiul contributivitătii. Dar sistemul respectiv nu are nici o referire la pensiile militare. Printro altă lege se reglementează pensiile militare, cu referire strictă la profesia militară şi tinând cont de specificul vietii şi carierei acesteia.
În majoritatea statelor membre N.A.T.O şi U.E. se practică această departajare. Pensiile militare din aceste tări sunt reglementate prin legi separate, specifice acestui segment socioprofesional.
Ca o conditie a aderării României la N.A.T.O. a fost şi realizarea unei legi „ocupationale” şi nu „speciale” a pensiilor militare, Legea nr. 164/2001.
Principiile şi metodologia care stau la baza de calcul a pensiilor militare sunt reglementate prin legi separate, specifice (ex: Germania, Marea Britanie, Turcia, S.U.A., ş.a.). Baza de calcul a pensiilor militare se stabileşte în functie de valoarea soldei din ultima lună de activitate (ex: Germania, Marea Britanie, Turcia, Austria, Grecia., ş.a.).

Existenţa unor sisteme de pensii ocupaţionale, reglementate prin legi speciale, aplicabile unor categorii sociale diferite, este nu numai legală, dar şi în deplină concordanţă cu prevederile internaţionale, inclusiv cele europene din această materie. Motivul pentru care aceste sisteme diferite sunt acceptate la nivelul Uniunii Europene este determinat de faptul că anumite categorii, printre care cele mai reprezentative sînt magistraţii, militarii şi poliţiştii, au restrînsă exercitarea anumitor drepturi fundamentale. Din aceste perspective, reglementarea specială nu constituie o încălcare a principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii, principiu prevăzut de art. 16 din Constituţie şi art. 2 lit. d) din proiectul de Lege privind sistemul unitar de pensii publice, în acest sens fiind, aşa cum am arătat anterior, jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului, referitoare la aplicabilitatea acestui principiu.
De asemenea, regimul juridic diferenţiat al pensiilor nu contravine nici principiului unicităţii reglementat de acelaşi proiect de act normativ, întrucât unicitatea, în opinia noastră, nu presupune o reglementare unitară care să-i includă pe toţi asiguraţii, fără deosebire de importanţa socială a activităţii desfăşurată de aceştia, de incompatibilităţile şi interdicţiile asumate prin jurământul militar, de riscurile şi solicitarea neuropsihică, de cuantumul contribuţiei de asigurări sociale pe care o plătesc lunar sau de privaţiunile la care sînt supuşi pe durata exercitării funcţiei.
Apreciem că principiul unicităţii trebuie interpretat în sensul aplicării sistemului public de pensii pe întreg teritoriul ţării, a unităţii administrării fondurilor obţinute de către o singură instituţie şi nu în ultimul rând a dreptului de a avea o singură pensie.
Considerăm că demersurile privind recalcularea pensiilor contravine jurisprudenţei constante a Curţii Constituţionale, întrucât legea ulterioară nu poate aduce atingere dreptului născut sub imperiul legii anterioare, deoarece ar însemna că legea nouă să fie aplicată retroactiv, contrar prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile, precum şi cerinţelor legale de asigurare a stabilităţii raporturilor juridice (principiul securităţii raporturilor civile). Altfel spus, noua lege nu poate afecta cuantumul pensiilor aflate în plată, chiar şi atunci când modul de calcul al pensiilor se modifică prin noua reglementare. În acest sens, s-a pronunţat în mod constant Curtea Constituţională.
Pe de altă parte, jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului reţine că noţiunea de bun (garantat de art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţie) înglobează orice interes al unei persoane de drept privat ce are o valoare economică, astfel că dreptul la pensie este asimilat dreptului de proprietate.
În consecinţă, proiectul de Lege privind sistemul unitar de pensii publice nu poate prevedea o dispoziţie care să conducă la desfiinţarea unui drept câştigat, atâta vreme cât dreptul la pensie este un drept garantat de art. 47 alin. (2) din Constituţia României.

Dacă iniţiatorii şi susţinătorii acestui atât de criticabil proiect de lege nu vor înţelege la timp că România este definită şi considerată ca fiind stat de drept cu reguli clare şi legislaţie coerentă - adică un stat european, membru al UE şi dator la respectarea regulilor comunitare - ne vom vedea nevoiţi să solicităm, conform regulilor europene, apărarea şi respectarea drepturilor noastre, cu antrenarea directă şi nemijlocită a răspunderii patrimoniale şi morale a celor vinovaţi de această stare de fapt.

Datele de contact pot fi accesate si de pe site-ul SCMD:
(http://sindicatulcmd.blogspot.com), Filiala 1 Bucuresti sau acces direct la:
http://scmdfiliala1buzau.blogspot.com/Filiala 1 Buzau,
tel. 0741 071658
email: scmdbz@yahoo.com

De ce membrii ai SCMD?

De ce membrii ai Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate, in Rezerva si in Retragere?

O intrebare « simpla » la prima vedere, dar cu un raspuns aparent simplu, poate niciodata complet.
Prea multe si prea complexe sunt problemele care framanta pe fiecare dintre noi, pentru a lasa doar pe seama unuia sau altuia, gasirea raspunsurilor. SINDICATUL, inainte de toate este o stare de spirit, el exprima problemele si framantarile, cautarile fiecaruia dintre noi. Nu privilegii si avantaje, pensii si salarii “ nesimtite” vrem. Noi vrem lucruri mult mai simple pentru care iata de ce am hotarat sa devenim membrii ai acestui SINDICAT :
- pentru ca nedreptatile si dezonoarea, batjocura si umilirea oferite cu atata “ generozitate “ si noua de catre “ puternicii zilei “, nu sunt ceea ce “ meritam “dupa ani grei de munca si privatiuni, care de multe ori ne-au adus in situatii limita;
- pentru ca onoarea si demnitatea, drepturile noastre, nu pot fi “ negociate ca la piata “ si nu pot face obiectul nici unui “ troc “ politic, pentru a acoperi incompetenta, prostia si nepriceperea unora care isi zic “ alesii neamului “;
- pentru ca nu putem si nu mai trebuie sa acceptam ca esecurile politicienilor, guvernelor si guvernantilor incompetenti, demagogi si incapabili sa fie mereu “ rezolvate “prin “ strangerea curelei “ de catre romani, prin trimiteri in somaj dupa zeci de ani de munca, restructurari, reduceri salariale si drepturi de pensie, cu incalcarea grava a Constitutiei si Legilor acestei tari, a drepturilor omului, a legislatiei Uniunii Europene din care care face parte si Romania si pe care s-a obligat sa le respecte ;
- Pentru ca nu o sa putem intelege niciodata de ce romanii trebuie sa fie mereu “ cobaii “, ba ai construirii socialismului si comunismului, ba ai democratiei originale, ba ai nu stiu caror “ crize “ si interese ;
- pentru ca valorile morale ale oricarui om, trebuie sa fie cinstea, onoarea, demnitatea, responsabilitatea si nu ticalosia, minciuna, cinismul, nerusinarea, batjocura;
- pentru dreptul pe care il avem cu totii de a nu mai sta incruntati, ingandurati si ingrijorati la ziua de maine, la viitorul nostru si al copiilor nostrii;
- pentru ca nu vrem sa fim facuti “ nesimtiti “ si beneficiari ai unor drepturi “ nesimtite “ dupa ani de munca, privatiuni si constrangeri de tot felul, de catre niste ADEVARATI NESIMTITI ce vor sa isi ascunda incompetenta, nepriceperea si prostia in spatele unei crize pe care ei au generat-o, dar pe care incearca sa o “ rezolve “ si pe spinarea noastra;
- pentru ca noi traim din drepturile pe care le-am castigat prin munca cinstita in slujba tarii si a oamenilor ei; noi nu suntem nici moguli, nici “ baietii destepti “, nici samsari imobiliari sau alte categorii de “ oameni de afaceri “ cu acces la “ resurse “ si “ usi “, care pentru noi sunt mereu inchise ;
- pentru ca nu mai vrem “ sa luam pozitia de drepti “ si sa spunem “ am inteles “ in fata unor “ camarazi “ ce au dobandit grade si niste functii vremelnice, dispusi fiind sa isi indoaie spatele, sa isi calce in picioare propria demnitate si constiinta si sa slujeasca interese straine noua, militarilor;
- pentru ca cei care ar trebui sa fie alaturi de noi ca si camarazi, daca nu chiar ca “ varf de lance “ in demersurile noastre de a ne recastiga demnitatea si onoarea, de a ne pastra drepturile dobandite prin munca si stipulate prin legi, TAC. De ce tace oare Ministrul Apararii Nationale, domnul general Oprea ? Pentru ca e “ independent ? De ce tace oare Seful Statului Major General ? Pentru ca se considera “ camarad “ de arme doar cu Comandantul Suprem ?
- pentru ca “ alesii neamului “, trebuie sa inteleaga faptul ca nu pot face “ Instructie de front…politica “ cu noi; pentru noi, “intoarcerile la stanga, la dreapta, la stanga imprejur “ nefiind regulamentare in acest caz;
- pentru ca Romania are o Constitutie si legi care trebuie respectate de la “ vladica “ pana la “ opinca “;
- Pentru ca nu putem accepta ca politicieni decazuti din normele morale, hulpavi, rapace si profitori sa directioneze ura celor multi si nevoiasi, impotriva celor cu “ salarii si pensii nesimtite”, impotriva celor care nu gandesc si actioneaza ca ei;
- pentru ca “ cei ca voi “, i-au transformat pe “ cei ca noi “ dintr-o categorie de oameni care prezentau cea mai mare incredere in ochii romanilor, in “ chiaburii si boierii “ anilor de dupa Revolutie, generatori de “ criza si nedreptati “.....; sa nu uitati domnilor ca in decembrie 1989, populatia a scandat “ Armata e cu noi ! “, nu “ Armata – i pentru voi ! “;
- pentru ca vrem si noi ca toti oamenii de altfel, acoperire in fapte pentru “ binele “ pe care il promiteti de 20 de ani, dar care pentru romani, este precum “ luna de pe cer “ : azi o vedem si nu-i;
- Acestea sunt doar cateva lucruri care exprima o stare de spirit si o atitudine pe care o luam fata de lumea si “ binele “ pe care le oferiti romanilor. Poate ca acestea, pot reprezenta o motivatie care sa ne redea SPERANTA si de ce nu, un VIITOR mai bun pentru noi si urmasii nostrii. Asa sa ne ajute Dumnezeu !;



Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate, in Rezerva si in Retragere, Filiala 1 Buzau