P R O I E C T
LEGE Nr.
din 2012 privind
pensiile militare de stat
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1. - Dreptul la pensii şi asigurări sociale pentru militari şi funcţionari publici cu statut special este garantat de stat şi se exercită, în condiţiile prezentei legi, prin sistemul pensiilor militare de stat şi alte drepturi de asigurări sociale din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale, denumit în continuare sistemul pensiilor militare de stat.
NOTĂ: funcţionarilor publici cu statut special la
trecerea în rezervă li se echivalează gradul profesional cu gradul militar – se
justifică sintagma de „pensii militare de stat”
a) militar – este cadrul militar, asa
cum este definit la art. 1 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor
militare cu modificările şi completările ulterioare, soldatul şi gradatul
voluntar, aşa cum sunt definiţi la art. 1 din Legea nr. 384/2006 privind
statutul soldaţilor şi gradaţilor voluntari cu modificările şi completările
ulterioare;
b) funcţionar public cu statut
special – este funcţionarul public civil, cu statut
special, aşa cum este el definit la art. 1 din Legea nr. 360/2002 privind
Statutul poliţistului cu modificările şi completările ulterioare şi la art. 3
din Legea nr. 293/2004 privind Statutul funcţionarilor publici din Administraţia
Naţională a Penitenciarelor, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare
c) vechime completă – este vechimea
minima în serviciu pentru care militarii şi funcţionarii publici cu statut
special au dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă;
d) vechimea în serviciu care se ia în
considerare la stabilirea pensiei este perioada în care o persoană s-a aflat în
una dintre următoarele situaţii:
d1) a avut
calitatea de cadru militar în activitate;
d2) militar angajat
pe baza de contract; soldat/gradat voluntar; soldat/gradat profesionist;
d3) a îndeplinit serviciul militar ca
militar în termen, militar cu termen redus, elev sau student al unei instituţii de învăţământ
din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională pentru
formarea cadrelor militare, cu excepţia liceului militar;
d4) a fost
concentrată sau mobilizată ca rezervist;
d5) a fost în
captivitate;
d6) a avut calitatea de funcţionar
public cu statut special, în instituţiile din sistemul de apărare, ordine
publică şi securitate naţională;
(2) Termenii şi expresiile din prezenta lege care
nu sunt definiţi şi se regăsesc la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice au semnificaţia stabilitş în respectiva
lege.
Art. 4. - Sistemul pensiilor militare de stat
acoperă riscurile activităţii în cadrul sistemul de apărare, ordine publică şi
siguranţă naţională, interzicerea sau restrângerea exerciţiului unor drepturi şi
libertăţi din Constituţia României, aşa cum sunt prevăzute în legi, regulamente
şi ordine ale ministrului/directorului structurii respective, precum şi pierderile
de venituri datorate invalidităţii, bătrâneţii şi decesului.
Art. 5. - (1) Ministerul Apărării, Ministerul Administraţiei
şi Internelor şi Serviciul Român de Informaţii asigură aplicarea
reglementărilor referitoare la pensiile militare de stat şi alte drepturi de
asigurări sociale ale militarilor şi funcţionarilor publici cu statut special,
exercită controlul aplicării acestora şi iniţiază propuneri de acte normative
în domeniu.
(2) Fondurile necesare pentru plata pensiilor
militare de stat şi a drepturilor de asigurări sociale se asigură de la bugetul
de stat prin bugetele instituţiilor prevăzute la alin. (1).
Art. 6. - Administrarea sistemului pensiilor
militare de stat se realizează prin case de pensii sectoriale, constituite la
nivelul instituţiilor prevăzute la art. 5 alin. (1) şi care funcţionează şi
îndeplinesc atribuţiile prevăzute de prezenta lege.
Art.
7. – Prevederile prezentei legi se aplică militarilor şi funcţionarilor publici cu statut special în
activitate, în rezervă sau în retragere, precum şi urmaşilor acestora.
Art. 8. - (1) În sistemul pensiilor militare de stat evidenţa drepturilor de pensii militare de stat şi a obligaţiilor de asigurări sociale se realizează pe baza codului numeric personal.
(2) Datele cu caracter personal actualizate pentru
toţi cetăţenii români, cetăţenii Uniunii Europene, ai statelor membre ale Spaţiului
Economic European, ai Elveţiei şi pentru străinii care au înregistrată rezidenţaşedereaa
în România, precum şi ale persoanelor pentru care casele de pensii sectoriale
întocmesc documentaţii de plată şi/sau efectuează plata unor prestaţii sociale
sunt furnizate acestora gratuit de către Ministerul Administraţiei şi Internelor,
prin Directa pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, după
caz.
(3) Datele prevăzute la alin. (2) sunt furnizate
gratuit, la cererea caselor de pensii sectoriale, şi de oricare altă
autoritate, instituţie publică sau altă instituţie care deţine astfel de informaţii.
(4) Conţinutul, modalităţile şi termenele de transmitere a informaţiilor prevăzute la alin. (2) se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
Art. 9. – Cheltuielile, în sistemul pensiilor
militare de stat, acoperă contravaloarea pensiilor militare de stat şi a prestaţiilor
de asigurări sociale, cheltuielile privind organizarea şi funcţionarea
sistemului pensiilor militare de stat şi alte cheltuieli prevăzute de lege.
Art. 10. - Condiţiile de muncă în care se desfăşoară activitatea militarilor şi funcţionarilor publici cu statut special pot fi:
a) normale;
b) deosebite;
c) speciale;
d) alte condiţii de muncă.
(2) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile, după caz, şi militarilor profesionişti trecuţi în rezervă/ retragere până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Art. 12. - În sistemul pensiilor militare de stat
se acordă următoarele prestaţii:
a) pensii militare de stat;
b) alte drepturi de asigurări sociale
stabilite prin legi sau prin hotărâri ale Guvernului, pe baza dispoziţiilor legale
aplicabile în sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale,
denumit în continuare sistemul public de pensii.
Art. 14. - (1) Drepturile de pensii sunt
imprescriptibile şi nu pot fi cedate total sau parţial.
(2) Plata prestaţiilor prevăzute la art. 9 se
supune termenului general de prescripţie, conform legii.
(3) Obligaţiile şi prestaţiile de asigurări
sociale se achită în monedă naţională.
Art. 15. - (1) Militarii şi funcţionarii publici
cu statut special se pot asigura, benevol, la instituţiile private de asigurări
sociale în condiţiile prevăzute de lege.
(2) Militarii şi funcţionarii publici cu statut
special care s-au asigurat la instituţiile private de asigurări sociale
obligatorii în condiţiile prevăzute de lege, odată cu intrarea în vigoare a
acestei legi, pot opta pentru transferul fondurilor de la instituţiile private
de asigurări sociale obligatorii la instituţii private pentru pensii
facultative sau restituirea fondurilor acumulate la acestea.
CAPITOLUL II
Prestatiile în sistemul pensiilor militare de stat
a) pensia de serviciu;
b) pensia de invaliditate;
c) pensia de urmaş.
SECTIUNEA 1
Pensia de serviciu
Art. 17. - Pensia de serviciu poate fi:
a) pentru limită de vârstă;
b) anticipată;
c) anticipată parţială.
a) vârsta de 60 de ani cadrele
militare şi funcţionarii publici cu statut special şi 45 de ani militarii
angajaţi pe bază de contract; soldaţi/gradaţi voluntari; soldaţi/gradaţi
profesionişti;
b) vechime minimă în serviciu de 25
de ani, din care efectiv ca militar 15 ani cadrele militare şi
funcţionarii publici cu statut special, respectiv vechime minimă în serviciu de
23 de ani, din care efectiv ca militar 15 ani militarii angajaţi pe bază de contract; soldaţi/gradaţi
voluntari; soldaţi/gradaţi profesionişti.
a) au împlinit vârsta de 55 de ani
cadrele militare şi funcţionarii publici cu statut special şi 42 de ani militarii
angajaţi pe bază de contract, soldaţi/gradaţi voluntari, soldaţi/gradaţi
profesionişti şi sunt trecuti în rezervă ca urmare a reorganizării unor unităti
şi a reducerii unor funcţii din statele de organizare, precum şi pentru alte
motive sau nevoi ale instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii
publice şi siguranţei naţionale;
b) sunt trecuţi în rezervă sau direct
în retragere ori au încetat raporturile de serviciu ca urmare a clasării ca
inapt sau apt limitat pentru serviciul militar/serviciu de către comisiile de
expertiză medico-militară.
Art. 20. - (1) Au dreptul la pensie de serviciu
anticipată parţială militarii şi funcţionarii publici cu statut special în
activitate, indiferent de vârstă, care au o vechime efectivă în serviciu de
minimum 20 de ani, dintre care cel puţin 10 ani ca militar ori
funcţionari public cu statut special, şi care se află în una dintre următoarele
situaţii:
a) sunt trecuţi în rezervă ca urmare
a reorganizării unor unităţi şi a reducerii unor funcţii din statele de
organizare, precum şi pentru alte motive sau nevoi ale instituţiilor din
domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;
b) sunt trecuţi în rezervă sau direct
în retragere ori au încetat raporturile de serviciu ca urmare a clasării ca
inapt sau apt limitat pentru serviciul militar/serviciu de către comisiile de
expertiză medico-militară.
(2) Cuantumul pensiei anticipate parţiale pentru
militarii şi funcţionarii publici cu statut special în activitate prevăzuţi la
alin. (1) se calculează proporţional cu numărul anilor de serviciu.
Art. 21. - Militarii şi funcţionarii
publici cu statut special care la data trecerii în rezervă ori a
încetării raporturilor de serviciu nu îndeplinesc condiţiile de acordare a unei
pensii, dar au o vechime efectivă ca militar ori funcţionar public cu statut
special de cel putin 15 ani, beneficiază de pensie militară de stat la
împlinirea vârstei de 60 de ani, proporţional cu numărul anilor de
serviciu militar/serviciu.
a) la împlinirea vârstei de 55 de
ani, dacă şi-au desfăşurat activitatea în condiţii de muncă deosebite cel puţin
20 de ani efectiv, din care cel puţin 10 ani efectiv ca militar ori
funcţionar public cu statut special, pentru cadrele militare şi funcţionarii
publici cu statut special, respectiv la împlinirea vârstei de 41 de ani,
dacă şi-au desfăşurat activitatea în condiţii de muncă deosebite cel puţin 20
de ani efectiv, din care cel puţin 10 ani ca militar angajat pe bază
de contract; soldat/gradat voluntar; soldat/gradat profesionist;
b) la împlinirea vârstei de 50 de
ani, dacă şi-au desfăşurat activitatea în condiţii de muncă speciale şi/sau
alte condiţii cel puţin 15 ani efectiv, din care cel puţin 10 ani
ca militar ori funcţionari publici cu statut special, pentru cadrele militare,
respectiv la împlinirea vârstei de 39 de ani, dacă şi-au desfăşurat
activitatea în condiţii de muncă speciale şi/sau alte conditii cel puţin 15
ani efectiv, din care cel puţin 10 ani ca militar angajat pe bază de
contract; soldat/gradat voluntar; soldat/gradat profesionist.
(2) Militarii şi funcţionarii publici cu statut
special în activitate care au o vechime efectivă în serviciu de 20 de
ani în calitate de personal în unităţi de intervenţie antiteroristă, personal
navigant pe elicoptere, aeronave de vânătoare, vânătoare-bombardament şi cercetare,
supersonice, precum şi scafandrii beneficiază de pensie de serviciu anticipată
sau anticipată parţială la cerere, indiferent de vârstă, dacă au o vechime de
cel puţin 10 ani efectiv ca militar ori funcţionar public cu statut
special în aceste specialităţi.
(2) În cazul în care militarul ori funcţionarul
public cu statut special a urmat cursurile de zi a unei instituţii de învăţământ
din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională pentru
formarea cadrelor militare ori funcţionarilor publici cu statut special dar şi cursurile
de zi ale uneia sau mai multe instituţii de învăţământ superior, organizat
potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiţia
absolvirii acestora, beneficiază, la vechime în serviciu, de o singură perioadă
de studii, la alegere.
Art. 24. - (1) Dovada privind vechimea în
serviciul militar/serviciu şi celelalte elemente necesare în vederea stabilirii
pensiei se face cu fişa de pensie întocmită pe baza datelor din fişa matricolă
sau din alte documente legale.
(2) Dovada privind vechimea în serviciu, prestat
în altă calitate decât cea de militar ori funcţionar public cu statut special,
se face cu carnetul de muncă sau cu alte acte pe baza cărora se face
pensionarea potrivit legii privind sistemul unitar de pensii publice.
(2) În situaţia prevăzută la alin. (1) pensia
militară de stat se stabileşte doar pentru perioadele de vechime în serviciu
militar/serviciu.
(3) Perioadele de vechime în serviciu prevăzute la
art. 3 alin. (1) lit. c) şi art. 23, care sunt recunoscute ca perioade de contribuţie
în sistemul public de pensii, se au în vedere la stabilirea pensiei în unul
dintre cele două sisteme.
Art. 28. - (1) Baza de calcul folosită pentru
stabilirea pensiei militare de stat este solda/salariul lunar brut avute în
ultima lună de activitate, care include şi sporurile şi primele cu caracter
permanent, astfel:
a) solda de funcţie/salariul pentru funcţia îndeplinită;
b) solda de grad corespunzătoare
gradului avut la data trecerii în rezervă/salariul
pentru gradul profesional deţinut avut la data încetării raporturilor de
serviciu;
c) solda de merit/salariul de merit;
d) indemnizaţia de comandă/indemnizaţia
de conducere;
e) gradaţii şi sporuri;
f) indemnizaţia de dispozitiv.
(2) În cazul în care au avut loc modificări ale
soldelor de funcţie ori salariilor pentru funcţiile îndeplinite în ultimele 6
luni de activitate, baza de calcul o constituie media soldelor lunare brute/salariilor
din această perioadă, mai puţin solda de grad/salariul pentru gradul
profesional. La media obţinută se adaugă solda de grad/salariul pentru gradul
profesional prevăzută la alin. (1).
(3) În cazul în care modificările prevăzute la
alin. (2) au fost determinate ca urmare a modificărilor actelor normative
incidente, se aplică prevederile alin. (1).
(4) Pentru militarii şi funcţionarii publici cu
statut special pensionaţi în condiţiile art. 21 şi art. 38 alin. (2), baza de
calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este cea prevăzută
la alin. (1), actualizată la data deschiderii dreptului la pensie.
(5) Baza de calcul folosită pentru stabilirea
pensiei militare de stat nu poate depăşi media soldelor/salariilor lunare
brute, aşa cum este stabilită ultima solda/salariu lunar brut, din ultimele 6
luni.
Art. 29. - Pensia de serviciu pentru limită de
vârstă şi pensia anticipată se determină în procente din baza de calcul,
astfel:
a) pentru activitatea desfăşurată în condiţii
normale, 60%;
b) pentru activitatea desfăşurată în condiţii
deosebite, respectiv grupa II de munca, 62%;
c) pentru activitatea desfăşurată în condiţii
speciale şi alte conditii, respectiv grupa I de munca, 64%;
(2) Pentru persoanele prevăzute la alin. (1), la
stabilirea pensiei se ia în calcul, pentru fiecare an lucrat în asemenea condiţii:
a) 1 an şi 3 luni în cazul celor care
şi-au desfăşurat activitatea în condiţii deosebite;
b) 1 an şi 6 luni în cazul celor care
şi-au desfăşurat activitatea în condiţii speciale;
c) 2 ani în situaţie de război,
participare la misiuni în afara teritoriului statului roman sau în alte condiţii
prevăzute prin hotărâre a Guvernului;
(3) Militarii şi funcţionarii publici cu statut
special care au participat la misiuni în afara teritoriului statului roman şi au
fost decoraţi de statul roman si/sau alte state/organism internaţional beneficiază
de un spor al cuantumul pensiei care se stabileşte, în functie de decoratia
primita, prin hotărâre de Guvern în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare
a prezentei legi.
Art. 31. - (1) Militarii şi funcţionarii
publici cu statut special care au o vechime în serviciu mai mare de 25 de
ani, cadrele militare şi funcţionarii publici cu statut special, respectiv 23
de ani militarii angajaţi pe bază de contract; soldaţi/gradaţi voluntari;
soldaţi/gradaţi profesioniţi, lucraţi efectiv beneficiază, pentru fiecare an în
plus, de un spor la pensie de 2% din baza de calcul folosită la
stabilirea/actualizarea pensiei.
(2) Persoanele încadrate în munca, pe perioada în care
cumulează pensia cu venituri de natura salariala nu beneficiază de sporul prevăzut
la alin. (1).
(3) Prevederile alin. (1) se aplică de la data
intrării în vigoare a prezentei legi, pentru pensiile militare de stat aflate
în plată la această dată, la prima actualizare, dacă acest spor nu a fost adăugat.
Art. 32. - Pensia militară de stat stabilită şi actualizată
în condiţiile prezentei legi nu poate fi mai mare decât baza de calcul avută în
vedere la stabilirea/actualizarea pensiei.
(2)
Persoanele prevăzute la alin. (1) pot cumula pensia cu veniturile realizate,
indiferent de nivelul veniturilor respective.
SECTIUNEA a 2-a
Pensia de invaliditate
a) producerii unor accidente în
timpul şi din cauza serviciului, accidentelor asimilate acestora conform legii,
bolilor contractate în timpul şi din cauza îndeplinirii serviciului militar/serviciului
şi tuberculozei;
b) accidentelor sau bolilor care nu au
legătură cu îndeplinirea serviciului militar/serviciului.
(2) Beneficiază de pensie de invaliditate, în
condiţiile prevazute la alin. (1) lit. a) şi elevii şi studenţii instituţiilor de
învătământ din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională
care şi-au pierdut cel puţin jumătate din capacitatea de munca, ca urmare a
accidentelor de muncă sau bolilor profesionale survenite în timpul şi din cauza
activităţii în aceste instituţii.
Art. 35. - Pensia de invaliditate se determină în
raport cu gradul de pierdere a capacităţii de muncă, astfel:
a) invaliditatea de gradul I,
caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă şi a capacităţii de autoîngrijire,
necesitând îngrijire sau supraveghere permanentă din partea altei persoane;
b) invaliditatea de gradul II,
caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă, cu posibilitatea
invalidului de a se autoîngriji fără ajutorul altei persoane;
c) invaliditatea de gradul III,
caracterizată prin pierderea a cel puţin jumătate din capacitatea de muncă,
persoana putând să presteze o activitate profesională după trecerea sa în
rezervă/încetarea raporturilor de serviciu, corespunzătoare a cel puţin jumătate
din timpul normal de munca.
Art. 36. – (1) Criteriile şi normele pe baza
cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate se stabilesc
prin hotărâre a Guvernului la propunerea Ministerului Apărării Naţionale,
Ministerului Administraţiei şi Internelor, Ministerului Justiţiei şi Serviciului
Roman de Informatii, după caz, cu avizul Ministerului Sănătăţii si/sau a
Ministerului Muncii, Familiei şi Protectiei Sociale, care va fi adoptata în termen
de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(2) Casele de pensii sectoriale, prin intermediul
comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale,
Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii,
după caz, organizează, îndrumă şi controlează activitatea de expertiză medicală
şi recuperare a capacităţii de muncă.
Art. 37. - (1) Evaluarea capacităţii de
muncă, în vederea stabilirii gradului de invaliditate, se face, la cerere, de
către comisiile de expertiză medico-militară de pe lângă spitalele din sistemul
de apărare naţională, ordine publică şi sigurantă natională.
(2) Pentru evaluarea capacităţii de muncă, cererea
şi documentele medicale ale solicitantului se depun la comisiile de expertiză
medico-militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare naţională, ordine
publică şi siguranţă naţională.
(3) În urma examinării clinice şi analizării
documentelor medicale, comisiile de expertiză medico-militară de pe lângă
spitalele din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională
emit decizii medicale de încadrare într-un grad de invaliditate, care vor fi
avizate de comisia centrală de expertiză medico-militară a Ministerului
Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului
Român de Informaţii, după caz.
(4) În situaţia în care, pentru emiterea deciziei
medicale prevăzute la alin. (3), sunt necesare investigaţii sau examinări de
specialitate suplimentare, comisiile de expertiză medico-militară propun, după
caz, prelungirea duratei concediului pentru incapacitate temporară de muncă, în
condiţiile legii.
(5) Decizia medicală prevăzută la alin. (3) se
emite în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii şi se comunică
în termen de 5 zile de la emitere. În situaţiile prevăzute la alin. (4),
termenul de emitere a deciziei medicale se prelungeşte corespunzător.
(6) Decizia medicală asupra capacităţii de muncă
poate fi contestată, în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile
centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale,
Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii,
după caz.
(7) Contestaţia prevăzută la alin. (6) se soluţionează
în termen de 45 de zile de la înregistrare. Decizia emisă în soluţionarea contestaţiei
se comunică în termen de 5 zile de la data soluţionării.
(8) Deciziile comisiilor centrale de expertiză
medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei
şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, prevăzute la alin. (7), date
în solutionarea contestaţiilor pot fi atacate la instanţele judecătoreşti
competente în termen de 30 de zile de la comunicare.
(9) Deciziile medicale asupra capacităţii de
muncă, precum şi deciziile prevăzute la alin. (7) necontestate în termen rămân
definitive.
(10) Constituirea, organizarea, funcţionarea şi atributiile
comisiilor de expertiză medico-militară se stabilesc prin regulament comun,
aprobat de ministrul apărării naţionale, ministrul administratiei şi internelor,
ministrul justiţiei şi directorul Serviciului Român de Informaţii.
Art. 38. - (1) Militarii şi funcţionarii publici
cu statut special în activitate care şi-au pierdut capacitatea de muncă
datorită unor accidente sau unor boli care nu au legătură cu îndeplinirea
serviciului militar/serviciului beneficiază de pensia de invaliditate dacă
îndeplinesc cel putin jumătate din condiţiile de vechime în serviciu, în raport
cu vârsta, după cum urmează:
_____________________________________________________Vârsta cadrului militar Vechimea în serviciu
în momentul ivirii realizată anterior
invalidităţii ivirii invalidităţii (ani)
_____________________________________________________
sub 25 de ani 5
25 - 31 de ani 8
31 - 37 de ani 11
37 - 43 de ani 14
43 - 49 de ani 18
49 - 55 de ani 22
peste 55 de ani 25
_____________________________________________________
(2) Au dreptul la pensie militară de invaliditate
şi cei care la data ivirii invalidităţii nu mai aveau calitatea de militar ori
funcţionar public cu statut special în activitate, dar îndeplinesc condiţia de
vechime în serviciu prevăzută la alin. (1).
Art. 39. - În cazul în care invaliditatea s-a ivit
ca urmare a unui accident în timpul şi din cauza serviciului sau a unui
accident asimilat acestuia, a unor boli contractate în timpul şi din cauza
îndeplinirii serviciului militar/serviciului sau tuberculozei, pensia de
invaliditate se acordă indiferent de vechimea în serviciu.
Art. 40. - (1) Cuantumul pensiei de invaliditate
se stabileşte proporţional cu numărul anilor de serviciu, conform prevederilor
art. 29 - 31.
(2) La suma procentelor cuvenite pentru vechimea
în serviciu efectiv realizată se adaugă, pentru fiecare an potenţial, până la
realizarea vechimii complete, următoarele procente:
a) 1% pentru invaliditate de gradul
I;
b) 0,8% pentru invaliditate de gradul
II;
c) 0,6% pentru invaliditate de gradul
III.
(3) Cuantumul pensiei de invaliditate stabilit în
condiţiile alin. (1), pentru cazurile prevăzute la art. 38, va fi diminuat după
cum urmează:
a) cu 10% pentru gradul I de
invaliditate;
b) cu 15% pentru gradul II de invaliditate;
c) cu 20% pentru gradul III de
invaliditate.
(2) Indemnizaţia pentru însoţitor se suportă de la
bugetul de stat.
(2) După fiecare revizuire medicală, comisiile
centrale de expertiză medico-militară emit o nouă decizie medicală asupra capacitaţii
de muncă, prin care se stabileşte, după caz:
a) menţinerea în acelaşi grad de
invaliditate;
b) încadrarea în alt grad de
invaliditate;
c) redobândirea capacităţii de muncă.
(3) Dreptul la pensie de invaliditate se modifică
sau încetează începând cu luna următoare celei în care s-a emis decizia
medicala asupra capacitaţii de muncă, emisa în urma revizuirii medicale.
(4) Neprezentarea, din motive imputabile
pensionarului, la revizuirea medicală atrage suspendarea plătii pensiei
începând cu luna următoare celei în care era prevăzută revizuirea medicală, sau
după caz, încetarea plăţii pensiei, în condiţiile legii.
(5) Revizuirea medicală se poate efectua şi la
cererea pensionarilor, dacă starea sănătăţii lor s-a îmbunătăţit sau, după caz,
s-a agravat.
(6) Decizia medicală asupra capacităţii de muncă
emisă la revizuirea medicală urmează aceleaşi proceduri de contestare şi soluţionare,
conform prevederilor art. 37.
a) prezintă invalidităţi care afectează
ireversibil capacitatea de munca;
b) au împlinit vârstele standard de
pensionare prevăzute de prezenta lege;
c) beneficiază de pensie în
condiţiile art. 19 lit. b) şi ale art. 20 lit. b).
(2) Constatarea situaţiilor prevăzute la alin. (1)
lit. a) se face numai cu avizul comisiilor centrale de
expertiză medico-militară ale Ministerului
Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului
Român de Informaţii, după caz.
Art. 44. - (1) Comisiile centrale de expertiză
medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei
şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii pot convoca pentru expertizare
pensionarul de invaliditate. Concluziile expertizării sunt obligatorii şi definitive.
(2) Neprezentarea la comisiile centrale de
expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei
şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, din motive imputabile
pensionarului, atrage suspendarea plătii pensiei.
(3) Suspendarea plătii pensiei prevăzute la alin.
(2) se face începând cu luna următoare celei în care neprezentarea s-a
comunicat către casa de pensii sectorială, după caz.
(2) Neîndeplinirea, din motive imputabile
pensionarului, a obligaţiei prevăzute la alin. (1) atrage suspendarea plătii
pensiei începând cu luna următoare constatării.
(3) Casele de pensii sectoriale efectuează
controlul asupra respectării programelor recuperatorii, pe baza normelor
metodologice emise.
(4) Suspendarea plătii pensiei încetează cu luna
următoare reluării sau, după caz, începerii programelor recuperatorii.
(2) În situaţia prevăzută la alin. (1) se acordă,
din oficiu, cuantumul cel mai avantajos.
(3) Indemnizaţia pentru însoţitor prevăzută la
art. 41 se menţine şi pe durata acordării pensiei militare pentru limită de
vârstă.
SECTIUNEA a 3-a
Pensia de urmaş
a) până la împlinirea vârstei de 16
ani;
b) dacă îşi continuă studiile într-o
formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora,
fără a depăşi vârsta de 26 de ani;
c) pe toată durata invalidităţii de
orice grad, dacă aceasta s-a ivit în perioada în care se aflau în una dintre situaţiile
prevăzute la lit. a) sau b).
(2) În cazul în care durata căsătoriei este mai
mică de 15 ani, dar cel puţin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaş cuvenit soţului
supravieţuitor se diminuează cu 0,5 % pentru fiecare lună, respectiv 6,0 %
pentru fiecare an de căsătorie în minus.
Art. 50. - (1) Soţul supravieţuitor are dreptul la
pensie de urmaş, indiferent de vârstă, pe perioada în care este invalid de
gradul I sau II, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin un an.
(2) Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş,
indiferent de vârsta şi de durata căsătoriei, dacă decesul soţului susţinător
s-a produs ca urmare a unui accident de munca sau a unei boli contractate în
timpul şi din cauza îndeplinirii serviciului militar/serviciului, asimilată
unei boli profesionale şi dacă nu realizează venituri lunare provenite dintr-o
activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie ori daca
acestea sunt mai mici de 35 % din câştigul salarial mediu brut pe economie, prevăzut
la art. 33 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii
publice.
a) pensia de serviciu pentru limită
de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, susţinătorul
decedat;
b) pensia de invaliditate de gradul
I, în cazul în care decesul susţinătorului a survenit înaintea îndeplinirii condiţiilor
pentru obţinerea pensiei de serviciu pentru limită de vârstă.
(2) Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte
procentual din pensia susţinătorului prevăzută la alin. (1), în funcţie de
numărul urmaşilor îndreptăţiţi, astfel:
a) 50% - pentru un singur urmaş;
b) 75% - pentru 2 urmaşi;
c) 100% - pentru 3 sau mai mulţi urmaşi.
Art. 54. - Cuantumul pensiei de urmaş, în cazul
orfanilor de ambii părinţi, se stabileşte prin însumarea drepturilor de pensie
de urmaş calculate după fiecare părinte.
SECTIUNEA a 4-a
Actualizarea pensiilor
a) ori de câte ori se majorează solda
de grad/salariul pentru gradul profesional deţinu si/sau solda funcţiei
maxime/salariul de bază al funcţiei îndeplinite/indemnizaţia lunară ale
cadrelor militare ori funcţionarilor publici cu statut special, potrivit
gradului militar/profesional şi funcţiei maxime avute la data trecerii în
rezervă/încetării raporturilor de serviciu, în raport cu procentul de stabilire
a pensiei în condiţiile prevăzute la art. 29- 31, 40 şi art. 106 alin. (1).
Cadrele militare pot opta pentru baza de calcul cea mai avantajoasă luată în
considerare la calculul pensiei;
b) în funcţie de posibilităţile
financiare, în cursul execuţiei bugetare, prin indexare cu un procent care să
acopere cu până la 100% rata inflaţiei, prin hotărâre a Guvernului;
c) în situaţiile în care măsurile de protecţie
socială prevăzute la lit. b) se regăsesc în majorarea soldelor de grad/salariilor
pentru gradul profesional si/sau soldelor de functie/salariilor pentru
funcţiile îndeplinite ale cadrelor militare ori funcţionarilor publici cu
statut special în activitate, actualizarea pensiilor se efectuează în
condiţiile prevăzute la lit. a).
(2) Până la încheierea procesului de recalculare a
pensiilor militare de stat, prevăzută la art. 89, se vor aplica prevederile
alin. (1) lit. b).
SECTIUNEA a 5-a
Stabilirea şi plata pensiilor
Art. 59. - (1) Pensiile militare de stat se acordă
la cererea persoanei îndreptăţite, a tutorelui sau curatorului acesteia, a
persoanei căreia i s-a încredinţat sau i s-a dat în plasament copilul minor, după
caz, depusa personal ori prin mandatar desemnat prin procura speciala.
(2) Cererea de pensionare, împreună cu actele prin
care se dovedeşte îndeplinirea condiţiilor prevăzute de prezenta lege, se
depune, începând cu data îndeplinirii acestor condiţii, la casa de pensii
sectorială competentă, în funcţie de ultimul loc de muncă.
(3) Cererea de pensionare, depusă conform
prevederilor alin. (2), poate fi retrasă la cererea persoanei îndreptăţite,
până la emiterea deciziei de pensionare.
(4) Militarul ori funcţionarul public cu statut
special depune cererea de pensionare împreună cu actele prin care se dovedeşte
îndeplinirea condiţiilor prevăzute de prezenta lege, la casele de pensii
sectoriale care funcţionează în subordinea Ministerului Apărării Naţionale,
Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii,
după caz, astfel:
A. La Ministerul Apărării Naţionale:
a) prin unitatea militară din care a
făcut parte militarul, dacă acesta îndeplineşte condiţiile de pensionare la
trecerea în rezervă sau direct în retragere;
b) prin centrul militar judeţean, în
cazul celor care îndeplineşte condiţiile de pensionare după data ieşirii din
rândul militarilor în activitate.
B. La Ministerului Administraţiei şi Internelor şi
la Serviciul Român de Informaţii :
a) prin unitatea militară/structura
din care a făcut parte la data trecerii în rezervă sau direct în retragere/încetării
raporturilor de serviciu;
b) prin inspectoratul judeţean sau secţia
de Informaţii, centrul militar din raza de domiciliu a urmaşilor pensionarilor
militari decedaţi.
(5) Pentru militarii şi funcţionarii publici cu
statut special care aparţin Ministerului Justiţiei, precum şi pentru cele detaşate
pentru a executa misiuni în afara instituţiilor mentionate la art. 6 alin. (1)
cererile se depun prin structurile de personal ale Ministerului Justiţiei,
respectiv prin cele ale unităţilor din care au fost detaşate.
(6) Pentru militarii şi funcţionarii publici cu
statut special care aparţin Ministerului Justiţiei, Serviciului de Protecţie şi
Pază, Serviciului de Informaţii Externe şi Serviciului de Telecomunicaţii
Speciale cererile de pensionare se depun la casa de pensii sectorială aparţinând
Ministerului Apărării Naţionale şi, respectiv, Ministerului Administraţiei şi Internelor,
după caz, potrivit protocoalelor încheiate între acestea.
(7) Pentru persoanele cu drept la pensie de urmaş,
ai căror susţinători decedaţi au fost pensionari militari, cererea şi actele de
pensionare se pot depune şi la casa de pensii sectorială în a căror evidentă
sau aflat susţinătorii.
(2) Dosarul de pensionare pentru invaliditate
trebuie să conţină în mod obligatoriu şi decizia medicală de încadrare în grad
de invaliditate.
(3) Metodologia de întocmire a dosarului de
pensionare se stabileşte prin ordin comun al ministrului apărării naţionale,
ministrului administraţiei şi internelor şi directorului Serviciului Român de Informaţii.
(2) Pensiile se stabilesc prin decizie a casei de
pensii sectoriale, după caz, emisă în condiţiile prevăzute de prezenta lege.
(3) În funcţie de elementele specifice fiecărei
categorii de pensie, pensiile se acordă şi de la o altă dată, după cum urmează:
a) de la data încetării plătii indemnizaţiei
pentru incapacitate temporară de muncă;
b) din prima zi a lunii următoare
celei în care a avut loc decesul, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de
zile de la data decesului, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei al
cărei susţinător era pensionar, la data decesului;
c) de la data decesului, dacă cererea
a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la această dată, în situaţia
pensiei de urmaş acordate persoanei al cărei susţinător nu era pensionar, la
data decesului;
d) de la data îndeplinirii condiţiilor
de pensionare, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la
această dată, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei care îndeplineşte
condiţiile prevăzute de lege, referitoare la vârsta standard de pensionare,
ulterior decesului susţinătorului;
e) din prima zi a lunii următoare
celei în care cererea, împreună cu actele necesare, au fost depuse la casa de
pensii sectoriala peste termenul prevăzut la lit. b), c) şi d);
f) din prima zi a lunii următoare
celei în care s-a depus cererea, împreună cu actele necesare, la casa sectorială
de pensii, pentru persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare ulterior
datei ieşirii din rândul militarilor ori funcţionarilor publici cu statut
special în activitate.
Art. 64. - (1) Admiterea sau respingerea cererii
de pensionare se face prin decizie emisă de casa de pensii sectorială, în
termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii.
(2) Decizia prevăzută la alin. (1) cuprinde
temeiurile de fapt şi de drept în baza cărora se admite sau se respinge cererea
de pensionare, precum şi termenul în care poate fi introdusă contestaţia.
(3) În termen de 30 de zile de la comunicare,
decizia de pensie poate fi anulată la cererea titularului.
(4) Decizia casei de pensii sectoriale se comunică
persoanei care a solicitat pensionarea, în termen de 5 zile de la data
emiterii.
Art. 65. - (1) În situaţia în care, ulterior
stabilirii si/sau plătii drepturilor de pensie, se constată diferenţe între
sumele stabilite şi/sau plătite şi cele legal cuvenite, casa de pensii
sectorială operează, din oficiu sau la solicitarea pensionarului, modificările
ce se impun, prin decizie de revizuire.
(2) Sumele rezultate în urma aplicării
prevederilor alin. (1) se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul
termenului general de prescripţie, calculat de la data constatării diferenţelor.
(3) Pensia poate fi recalculată prin adăugarea
vechimii si/sau a stagiilor de cotizare, prevăzute de lege, nevalorificate la
stabilirea acesteia.
(4) Pensionarii pentru limită de vârstă care, după
data înscrierii la pensie, realizează stagiu de cotizare, pot solicita recalcularea
pensiei, în condiţiile legii.
(5) Sumele rezultate în urma aplicării
prevederilor alin. (3) şi (4) se acordă începând cu luna următoare celei în
care a fost înregistrată solicitarea.
(2) Pensia se plăteşte personal titularului,
tutorelui sau curatorului acestuia, persoanei căreia i s-a încredinţat ori i
s-a dat în plasament copilul urmaş sau, după caz, mandatarului desemnat prin
procură specială.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în situaţia
celorlalte drepturi băneşti pentru stabilirea şi plata cărora competenţa
revine, potrivit legii, caselor de pensii sectoriale.
(3) Casele de pensii sectoriale transmit lunar, la
domiciliul beneficiarilor din România, prin Compania Naţională „Poşta Română” -
S.A., taloanele de plată a drepturilor prevăzute la alin. (1) şi (2),
indiferent de modalitatea de plată pentru care au optat beneficiarii acestora.
Art. 68. - (1) Cheltuielile cu transmiterea către
beneficiari a drepturilor prevăzute la art. 67 alin. (1) şi (2), precum şi cele
cu transmiterea taloanelor de plată la domiciliul beneficiarilor din România se
suportă din bugetul de stat, prin stabilirea unor procente şi tarife.
(2) Procentul prevăzut în situaţia în care
achitarea drepturilor se face la domiciliul beneficiarilor se stabileşte astfel
încât cheltuielile totale de transmitere să nu depăşească 1% din valoarea
totală a sumelor plătite.
(3) Comisionul bancar prevăzut în situaţia în care
plata drepturilor se face în cont curent sau în cont de card se stabileşte
astfel încât cheltuielile totale de transmitere să nu depăşească 0,15% din
valoarea totală a sumelor plătite.
(2) Pensiile militare de stat sau prestaţiilor de
asigurări sociale cuvenite beneficiarilor stabiliţi în străinătate, pot fi
transferate în alte ţări, în condiţiile reglementate prin instrumente juridice
cu caracter internaţional la care România este parte, în moneda ţărilor
respective sau într-o altă monedă asupra căreia s-a convenit.
(3) Cheltuielile generate de transferul în
străinătate al pensiilor militare de stat sau prestaţiilor de asigurări
sociale, inclusiv comisioanele de schimb valutar, se suportă de beneficiar, cu excepţia
plăţilor care intră sub incidenţa Ordonanţei de urgentă a Guvernului nr.
113/2009 privind serviciile de plată, aprobată cu modificări prin Legea nr.
197/2010, în cazul acestora din urmă comisioanele fiind suportate, proporţional,
de către beneficiar şi de către casele sectoriale de pensii.
(4) Cheltuielile generate de transferul din
străinătate al prestaţiilor de asigurări sociale, cuvenite şi neîncasate, se
suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat.
Art. 70. - Procedurile referitoare la efectuarea operaţiunilor
de plată a drepturilor băneşti se aprobă prin ordine ale conducătorilor caselor
de pensii sectoriale.
a) pensionarul a decedat;
b) pensionarul nu mai îndeplineşte
condiţiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia;
c) pensionarul de invaliditate,
pensionarul urmaş prevăzut la art. 48 lit. c), precum şi cel prevăzut la art.
51 alin. (1) şi-au redobândit capacitatea de muncă, potrivit legii;
d) au expirat 12 luni de la data la
care pensionarul de invaliditate, pensionarul de urmaş prevăzut la art. 48 lit.
c) sau cel prevăzut la art. 50 alin. (1) nu s-a prezentat, din motive
imputabile lui, la revizuirea medicală obligatorie;
e) au expirat 12 luni de la data la
care pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaş prevăzut la art. 48 lit. c)
sau cel prevăzut la art. 50 alin. (1) nu s-a prezentat, din motive imputabile
lui, la convocarea prevăzută la art. 44;
f) au expirat 12 luni de la data la
care pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaş prevăzut la art. 48 lit. c)
sau cel prevăzut la art. 50 alin. (1) nu a mai urmat programele recuperatorii
prevăzute la art. 45 alin. (1);
g) copilul, beneficiar al unei pensii
de urmaş, a împlinit vârsta de 26 de ani, cu excepţia situaţiei prevăzute la
art. 48 lit. c);
h) pensionarul urmaş a fost
condamnat, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru infracţiunea
de omor sau tentativă de omor, comisă asupra susţinătorului.
(2) Modificările intervenite în starea civilă a
persoanei, de natură să conducă la încetarea plătii pensiei, în conformitate cu
prevederile alin. (1) lit. a), se comunică de Ministerul Administraţiei şi Internelor,
prin Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date.
(3) Instanţele judecătoreşti au obligaţia să
comunice, în scris, informaţiile de natură să conducă la încetarea plătii
pensiei, în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii pronunţate
în situaţia prevăzută la alin. (1) lit. h), casei de pensii sectoriale în
evidentele căreia se află pensionarul condamnat.
a) pensionarul si-a stabilit
domiciliul pe teritoriul altui stat, cu care România a încheiat convenţie de
reciprocitate în domeniul asigurărilor sociale, dacă, potrivit prevederilor
acesteia, pensia se plăteşte de către celălalt stat;
b) pensionarul de invaliditate sau
pensionarul urmaş prevăzut la art. 48 lit. c) ori cel prevăzut la art. 50 alin.
(1) nu se prezintă la revizuirea medicală obligatorie sau la convocarea
comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale,
Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii;
c) pensionarul de invaliditate nu mai
urmează programele recuperatorii, întocmite comisiile de expertiza
medico-militare;
d) pensionarul urmaş, prevăzut la
art. 48 lit. a), a împlinit vârsta de 16 ani şi nu face dovada continuării
studiilor;
e) soţul supravieţuitor, beneficiar
al unei pensii de urmaş, realizează venituri brute lunare pentru care, potrivit
legii, asigurarea este obligatorie, dacă acestea sunt mai mari de 35% din câştigul
salarial mediu brut prevăzut la art. 33 alin. (5) din Lege nr. 263/2010 privind
sistemul unitar de pensii publice ;
f) soţul supravieţuitor, beneficiar
al unei pensii de urmaş, s-a recăsătorit;
g) soţul supravieţuitor, beneficiar
al unei pensii militare de stat, optează pentru o altă pensie, potrivit legii,
din acelaşi sistem, sau dintr-un alt sistem de asigurări sociale, neintegrat
sistemului public de pensii;
h) pensionarul nu mai îndeplineşte
condiţiile prevăzute de lege, referitoare la cumulul pensiei cu salariul.
(2) În situaţia copilului, beneficiar al unei
pensii de urmaş, în condiţiile prevăzute la art. 48 lit. b), care nu face
dovada continuării studiilor, plata pensiei se suspendă începând cu data de 1
octombrie a anului în curs.
(3) Plata indemnizaţiei pentru însoţitor prevăzute
la art. 41 alin. (1) se suspendă pe perioada în care pensionarul este internat
într-o instituţie de asistentă socială sau într-o unitate medicală
specializată, în care se asigură supraveghere şi îngrijire permanente, cu excepţia
situaţiilor în care pensionarul este nevăzător.
(4) Suspendarea plătii pensiei şi/sau a indemnizaţiei
pentru însoţitor se poate face şi la cererea pensionarului, situaţie în care
suspendarea plătii se face începând cu luna următoare celei în care a fost
înregistrată cererea.
Art. 73. - În sistemul public de pensii, reluarea
plătii pensiei se face, la cerere, după cum urmează:
a) începând cu luna următoare celei
în care a fost înlăturată cauza care, potrivit legii, a dus la suspendarea plătii
pensiei, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data la care
cauza suspendării a fost înlăturată;
b) începând cu luna următoare celei
în care a fost depusă cererea, dacă depunerea acesteia s-a făcut după expirarea
termenului prevăzut la lit. a);
c) de la data începerii anului şcolar,
în situaţia în care suspendarea plătii pensiei s-a făcut în temeiul
prevederilor art. 72 alin. (1) lit. d).
Art. 75. - Prevederile prezentei legi, referitoare
la stabilirea şi modificarea drepturilor, la încetarea, suspendarea şi reluarea
plătii acestora, se aplică şi indemnizaţiilor acordate prin legi speciale, ale
căror stabilire şi plată se află, potrivit legii, în competenta materială a
caselor de pensii sectoriale, cu excepţia situaţiilor în care legea specială de
reglementare dispune altfel.
a) pensionarii cu pensii militare de
stat;
b) nevăzătorii;
c) pensionarii de invaliditate gradul
III, precum şi copiii, pensionari de urmas, încadrati în gradul III de
invaliditate;
d) copiii, pensionari de urmaş, prevăzuţi
la art. 48 lit. a) şi b).
(2) Soţul supravieţuitor, beneficiar al unei
pensii de urmaş, poate cumula pensia cu venituri din activităţi profesionale
pentru care asigurarea este obligatorie, potrivit legii, dacă acestea nu depăşesc
35% din câştigul salarial mediu brut prevăzut la art. 26 alin. (1) din Legea
nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică din ziua în
care militarul/ funcţionarul public cu statut special s-a prezentat la
unitatea/instituţia în care a fost încadrat.
(3) Unitatea/instituţia şi militarii rechemaţi în
rândul militarilor în activitate sau încadraţi ca funcţionari publici cu statut
special pot cere oricând pensionarea în condiţiile prezentei legi.
(4) La o nouă trecere în rezervă/încetare a
raporturilor de muncă, vechimea care se ia în considerare la stabilirea pensiei
militare de stat este cea stabilită la pensionarea anterioară, la care se
adaugă timpul servit după rechemarea în rândul militarilor profesionişti în
activitate, respectiv, timpul lucrat în calitate de funcţionar public cu statut
special.
(5) În baza de calcul al pensiei se iau soldele/salariile
prevăzute la art. 28.
Art. 79. - Beneficiarii dispoziţiilor prezentei
legi sunt obligaţi să comunice casei de pensii sectoriale, în evidentele căreia
se află, orice schimbare în situaţia proprie, de natură să conducă la
modificarea condiţiilor în funcţie de care i-a fost stabilită sau i se plăteşte
pensia, în termen de 15 zile de la data apariţiei acesteia
(2) Sumele prevăzute la alin. (1) pot fi
solicitate în cadrul termenului general de prescripţie.
CAPITOLUL III
Casele de pensii sectoriale
Art. 81. - (1) Casele de pensii sectoriale se înfiinţează
în subordinea Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor
şi Serviciului Român de Informaţii, după caz, ca structuri cu personalitate
juridică şi cu sediul în municipiul Bucuresti.
(2) Casele de pensii sectoriale prevăzute la alin.
(1) sunt succesoare de drept ale structurilor organizatorice responsabile cu
pensiile din instituţiile menţionate la alin. (1).
Art. 82. - Atribuţiile, organizarea şi funcţionarea
caselor de pensii sectoriale se vor stabili prin hotărâre a Guvernului la
propunerea Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor
şi Serviciului Român de Informaţii, adoptata în termen de 30 de zile de la data
publicării prezentei legi.
Art. 83. - (1) Ministrul apărării naţionale,
ministrul administraţiei şi internelor şi directorul Serviciului Român de Informaţii
sunt ordonatori principali de credite pentru bugetul ministerului/serviciului
respectiv, de unde se asigura şi fondurile pentru pensiile militare.
(2) Directorii caselor de pensii sectoriale sunt
ordonatori terţiari de credite pentru cheltuielile cu prestaţiile achitate din
bugetul asigurărilor sociale de stat.
Art. 84. - Cheltuielile privind organizarea şi funcţionarea
caselor de pensii sectoriale se suportă din bugetul de stat, prin bugetele
instituţiilor publice în subordinea cărora funcţionează.
a) asigură evidenţa la nivel naţional
a tuturor beneficiarilor dispoziţiilor prezentei legi;
b) stabileşte cuantumul pensiilor din
sistemul pensiilor militare de stat prin decizii, conform prezentei legi;
c) asigura distribuirea şi primirea
la timp a pensiilor militare de stat de fiecare pensionar;
d) asigură evidenţa drepturilor şi obligatiilor
stabilite în sistemul pensiilor militare de stat, pe baza codului numeric
personal;
e) controlează activitatea de
expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă;
f) aplică prevederile convenţiilor
internaţionale de asigurări sociale, la care România este parte, precum şi ansamblul
reglementărilor comunitare şi dezvoltă relatii cu organisme similare în
domeniul pensiilor militare şi asigurărilor sociale din alte ţări, în limita
competenţelor prevăzute de lege;
g) organizează selecţia, pregătirea
şi perfecţionarea profesională a personalului din domeniul pensiilor militare;
h) asigură introducerea, extinderea, întreţinerea
şi protecţia sistemelor automate de calcul şi de evidentă;
i) asigură reprezentarea în fata instanţelor
judecătoreşti în litigiile în care sunt parte ca urmare a aplicării
dispoziţiilor prezentei legi;
j) organizează activitatea privind
stabilirea şi plata contribuţiilor pentru fondurile de pensii administrate
privat, conform dispoziţiilor legale în vigoare;
k) asigură exportul în străinătate al
prestaţiilor stabilite potrivit reglementărilor legale în domeniu;
l) îndeplinesc orice alte atribuţii
stabilite prin dispoziţii legale.
Art. 87. - (1) Salarizarea personalului caselor de
pensii sectoriale se realizează potrivit legii.
(2) Cheltuielile curente şi de capital ale caselor
de pensii sectoriale se suportă din bugetul de stat, prin bugetele
instituţiilor în subordinea cărora funcţionează.
CAPITOLUL IV
Raspunderea juridica
Art. 88. - Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea materială, civilă, contraventională sau penală, după caz.
SECTIUNEA 1
Infractiuni
SECTIUNEA a 2-a
Contravenţii
Art. 90. - Constituie contravenţie următoarele
fapte dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii
penale, să constituie infracţiuni:
a) nerespectarea metodologiei şi a
criteriilor de încadrare în condiţii deosebite şi speciale de muncă;
b) nerespectarea prevederilor art. 28
privind baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat;
c) nerespectarea prevederilor art. 79
privind obligaţia comunicării casei de pensii sectoriale modificările
intervenite referitoare la condiţiile de acordare a pensiei.
d) nerespectarea eliberării la cerere
a actelor prevăzute de lege, prin care se face dovada vechimii în muncă,
necesare stabilirii drepturilor de pensie, care sunt scutite de orice fel de
taxe şi comisioane.
Art. 91. - (1) Contravenţiile prevăzute la art. 90
se sancţionează după cum urmează:
a) cele de la lit. c) şi d) cu amendă
de la 500 lei la 1000 lei;
b) cele de la lit. a) şi b) cu amendă
de la 1500 lei la 5000 lei.
(2) Nivelul amenzilor prevăzut la alin. (1) poate
fi actualizat prin hotărâre a Guvernului.
Art. 92. - Constatarea contravenţiilor prevăzute
la art. 90 şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 91 se fac de către
organele de control ale caselor de pensii sectoriale.
CAPITOLUL V
Jurisdicţia în sistemului pensiilor militare de
stat
Art. 95. - (1) Deciziile de pensie emise de casele
de pensie sectoriale pot fi contestate, în termen de 30 de zile de la
comunicare, la comisiile de contestaţii care funcţionează în cadrul
Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului
Român de Informaţii .
(2) Procedura de examinare a deciziilor supuse
contestării reprezintă procedură administrativă prealabilă, obligatorie, fără
caracter jurisdicţional.
(3) Deciziile de pensie necontestate în termen prevăzut
la alin. (1) sunt definitive.
Art. 96. - (1) Comisiile de contestaţii care funcţionează
în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor
şi Serviciului Român de Informaţii sunt organisme de verificare, care
examinează şi hotărăsc asupra deciziilor de pensie emise de casele de pensii
sectoriale şi urmăresc aplicarea corectă a legislaţiei referitoare la pensiile
publice.
(2) Organizarea, funcţionarea şi structura
comisiilor de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale,
Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii se
stabilesc prin ordin comun al ministrului apărării naţionale, ministrului administraţiei
şi internelor şi directorului Serviciului Român de Informaţii, în termen de 30
de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
(3) În solutionarea contestaţiilor, comisiile de contestaţii
care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei
şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii adoptă hotărâri.
(4) Termenul de soluţionare a contestaţiei este de 45 de zile de la data
înregistrării acesteia.
Art. 97. - (1) Hotărârile comisiilor de contestaţii
care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei
şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii se comunică persoanelor în cauza
şi caselor de pensii sectoriale interesate în termen de 5 zile de la adoptare.
(2) Hotărârile comisiilor de contestaţii pot fi
atacate la instanţa judecătoreasca, competenţa în termen de 30 de zile de la
comunicare.
(3) Hotărârile comisiilor de contestaţii, care nu
au fost atacate la instanţele judecătoreşti în termenul prevăzut la alin. (2),
sunt definitive.
Art. 98. - Jurisdicţia în sistemului pensiilor
militare de stat se realizează prin tribunale şi curti de apel.
Art. 99. - Tribunalele soluţionează în primă instanţă litigiile privind:
a) hotărârile comisiilor de contestaţii
care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei
şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii privind deciziile de pensie;
b) deciziile comisiilor centrale de
expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei
şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii date în soluţionarea
contestaţiilor privind deciziile medicale asupra capacităţii de muncă;
c) refuzul nejustificat de rezolvare
a unei cereri privind drepturile de pensie militara de stat sau de asigurări
sociale;
d) modul de stabilire şi de plată a
pensiilor militare de stat şi a altor drepturi de asigurări sociale;
e) plângerile împotriva
proceselor-verbale de contravenţie încheiate în baza prezentei legi;
f) contestaţiile împotriva măsurilor
de executare silită, dispuse în baza prezentei legi;
g) alte drepturi şi obligaţii din
sistemul pensiilor militare născute în temeiul prezentei legi.
(2) Celelalte cereri se adresează instanţei în a
cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul pârâtul.
Art. 101. - (1) Împotriva hotărârilor tribunalelor
se poate face recurs la curtea de apel competentă.
(2) Hotărârile curţilor de apel, precum şi hotărârile
tribunalelor, neatacate cu recurs în termen, sunt definitive şi irevocabile.
Art. 103. - Cererile în fata oricăror organe sau instanţe,
precum şi toate actele procedurale în legătură cu litigiile, având ca obiect
drepturi sau obligaţii de pensii militare de stat sau de asigurări sociale,
sunt scutite de taxă de timbru.
CAPITOLUL VI
Dispoziţii finale şi tranzitorii
(2) Dovada vechimii în serviciu pentru stabilirea
pensiei militare de stat, pentru perioadele anterioare datei intrării în
vigoare a prezentei legi, se face cu actele prevăzute de legislaţia anterioară.
(3) Perioadele de vechime în muncă realizate în
grupele I şi a II-a de muncă până la data de 1 aprilie 2001 constituie stagiu
de cotizare în condiţii deosebite, în vederea reducerii vârstelor de
pensionare, cu excepţia celor realizate în activităţile care, conform
prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar
de pensii publice, sunt încadrate în condiţii speciale.
(4) Adeverinţele care atestă încadrarea
persoanelor în fostele grupe I si/sau a II-a de muncă sunt valorificate, numai
în situaţia în care au fost emise conform legii, pe baza documentelor
verificabile întocmite anterior datei de 1 aprilie 2001.
Art. 105. - (1) Cererile în legătură cu eliberarea
actelor prevăzute de lege, prin care se face dovada vechimii în muncă, necesare
stabilirii drepturilor de pensie, sunt scutite de orice fel de taxe şi comisioane.
(2) Cererile prevăzute la alin. (1) se soluţionează
în termen de 30 de zile de la data înregistrării.
Art. 106. - (1) Pentru militarii şi funcţionarii
publici cu statut special care au contribuit la Fondul de pensie suplimentară beneficiază
la stabilirea sau la actualizarea pensiei, în condiţiile art. 29 - 31 şi ale
art. 58 alin. (1), un spor procentual de:
a) 3% pentru o vechime a contribuţiei
între 5 - 15 ani;
b) 6% pentru o vechime a contribuţiei
între 15 - 25 ani;
c) 9% pentru o vechime a contribuţiei
peste 25 de ani.
a) cuantumul pensiei în plată se
actualizează, având ca bază de calcul solda/salariul lunar brut în vigoare la
data aplicării prezentei legi, corespunzătoare funcţiei maxime exercitate şi gradului
militar/profesional, avute la data trecerii în rezervă, pe baza metodologiei
din prezenta lege;
b) în cazul în care cuantumul pensiei
obţinut conform lit. a) este mai mic decât cuantumul pensiei în plată se menţine
cuantumul pensiei în plată;
c) la cerere, prin adăugarea la
vechimea în serviciu a perioadei prevăzute la art. 104 alin. (3) şi (4).
(2) Sumele rezultate ca diferenţă între pensiile
în plată şi pensiile recalculate prin aplicarea prevederilor alin. (1) lit. a)
se acordă eşalonat începând cu anul 2013, până la încheierea procesului de
recalculare a pensiilor militare de stat, după cum urmează:
a) pentru anul 2013, 10% din
cuantumul diferenţei, începând cu 1 ianuarie 2014, şi 10% începând cu 1 iulie 2014;
b) pentru anul 2014, 40% din cuantumul
diferentei, în două tranşe, începând cu 1 ianuarie 2014.
c) pentru anul 2015, 40% din cuatumul
diferenţei, în două tranşe, începând cu 1 ianuarie 2015
Art. 108. - La data încheierii procesului de
recalculare a pensiilor, efectuată potrivit prevederilor art. 106, pensiile
acordate pe baza legislaţiei anterioare, aflate în plată, devin pensii militare
de stat în înţelesul prezentei legi.
Art. 109. - (1) În cazul modificării numărului de urmaşi
după intrarea în vigoare a prezentei legi, pentru o pensie stabilită pe baza legislaţiei
anterioare, pensia de urmaş cuvenită soţului supravieţuitor se recalculează
potrivit prezentei legi, cu păstrarea condiţiilor existente la data deciziei iniţiale.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în cazul
pensiilor de invaliditate stabilite pe baza legislaţiei anterioare, la
modificarea încadrării într-un alt grad de invaliditate.
(3) În cazul în care cuantumul pensiei obţinut
conform alin. (1) şi (2) este mai mic decât cuantumul pensiei în plată se menţine
cuantumul pensiei în plată.
Art. 110. - Litigiile care se referă la drepturile
ce fac obiectul prezentei legi, aflate pe rolul instanţelor la data intrării în
vigoare a acesteia, se vor judeca potrivit legii în baza căreia a fost stabilit
dreptul.
Art. 111. - (1) Sumele încasate necuvenit cu titlu
de pensie se recuperează de la beneficiari în termenul general de prescripţie
de 3 ani.
(2) Sumele plătite necuvenit prin intermediul
caselor de pensii sectoriale se recuperează de la beneficiari în baza deciziei
casei de pensii sectoriale respective, care constituie titlu executoriu.
(3)
Debitele reprezentând prestaţii de asigurări sociale mai mici de 10 lei nu se
urmăresc.
(4) Sumele rămase nerecuperate de pe urma
beneficiarilor decedaţi nu se mai urmăresc.
Art. 112. - (1) Sumele încasate necuvenit cu titlu
de pensie militara de stat, ca urmare a unei infracţiuni săvârşite de
beneficiar, se recuperează de la acesta, de la data primei plăti a sumelor
necuvenite, plus dobânzile aferente, până la recuperarea integrală a prejudiciului.
(2) Sumele stabilite în conformitate cu
prevederile alin. (1), rămase nerecuperate de la pensionarii decedaţi, nu se
mai urmăresc.
Art. 113. - (1) Debitele provenite din drepturile
de pensie din sistemul pensiilor militare de stat se recuperează prin
executorii proprii ai caselor de pensii sectoriale şi se fac venit la bugetul
de stat.
(2) La recuperarea debitelor în conformitate cu dispoziţiile
alin. (1) se aplică prevederile Codului de procedură fiscală în materie.
Art. 114. - Bazele de date privind beneficiarii
dispoziţiilor prezentei legi sunt proprietatea caselor de pensii sectoriale şi au
caracter confidenţial.
Art. 115. - Aplicaţia informatică utilizată la
stabilirea pensiilor militare de stat se omologhează şi este publică.
Art. 116. - (1) Expertizele dispuse de instanţele judecătoreşti
în litigiile de asigurări sociale se efectuează numai de experţi specializaţi
în asigurări sociale.
(2) În vederea pregătirii şi atestării experţilor specializaţi
în asigurări sociale, Ministerul Justiţiei efectuează modificările necesare în legislaţia
specifică.
Art. 117. - Între sistemul pensiilor militare de
stat şi sistemul public de pensii şi sistemele proprii de asigurări sociale
neintegrate acestuia se recunosc reciproc stagiile de cotizare, respectiv
vechimea în muncă sau vechimea în serviciu, în vederea deschiderii drepturilor
la pensie pentru limită de vârstă, de invaliditate şi de urmaş.
Art. 118. - Cererile adresate casei de pensii
sectoriale constituite la nivelul instituţiilor prevăzute la art. 5 alin. (1)
se soluţionează în termenul prevăzut de lege şi sunt scutite de orice fel de
taxă.
Art. 120. - Cererile înregistrate şi nesoluţionate
până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi soluţionate conform
normelor legale existente la data deschiderii drepturilor de pensii şi asigurări
sociale.
Art. 121. - În aplicarea prezentei legi instituţiile
prevăzute la art. 5 alin. (1) emit norme metodologice în termen de 45 de zile
de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 122. - La stabilire pensiile se rotunjesc din
leu în leu în favoarea beneficiarului.
Art. 123. - Prezenta lege intră în vigoare la data
de .......
- art. 1 lit. a), art. 4 alin. (1)
lit. a), art. 5 alin. (1), (2) şi (3), art. 8, art. 9 lit. b) şi art. 11 din
Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30.06.2010;
- Ordonanţa de urgenţă nr. 1/2011
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi
din sistemul de apărare, ordine publica şi siguranţă naţională, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 31.01.2011, cu modificările şi completările
ulterioare;;
- dispoziţii contrare din Legea nr.
263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20.12.2010, cu modificarile şi completările
ulterioare;
- orice alte dispoziţii contrare
prezentei legi.
