MINISTRULUI MUNCII SI JUSTITIEI SOCIALE
Doamna deputat Lia Olguta VASILESCU
Stimata doamna ministru,
Ma adresez dvs., in baza unor mai vechi relatii de colaborare, pe tema Proiectului Legii sistemului unitar de pensii, cu dorinta sincera de a contribui la inlaturarea haosului instalat, din 2010, in acest domeniu.
Orice lege trebuie sa porneasca de la definirea clara a obiectivului pe care il are in vedere, in cazul de fata pensiile. Or, pensia este in legislatia europeana un drept patrimonial legal dobandit, in baza unuia sau mai multor contracte de munca, la stat sau in domeniul privat, incheiate. Din aceasta perspectiva veti constata din nou, asa cum ati facut-o cu ocazia cresterii punctului de pensie, ca aveti in Romania putin peste 2 milioane de pensionari. Adica cei pe Legea nr. 263/2010. La acestia s-ar adauga alti 200.000 pe legi separate: magistrati si grefieri, piloti civili, diplomati, functionari publici din Parlament si Curtea de Conturi si rezervisti (proveniti din M.Ap.N., M.A.I. si Servicii). Total 2.200.000.
Daca cei de mai sus sunt pensionari, ce sunt ceilalti 3,3 milioane de cetateni, bagati cu rea credinta manipulatorie sau din prostie, in aceasta categorie de diversi analisti si teleasti care fetisizeaza “contributivitatea” si punctul de pensie? Ce legatura au cu zisa contributivitate, cu punctul de pensie, contractele de munca si chiar cu varsta de 65 de ani, beneficiarii (intre 18-100 de ani, ai) venitului social minim garantat? Sau fostii cooperatori recompensati de Ceausescu cu un ajutor social? Ce legatura au indemnizatiile de merit viagere ale deputatilor si senatorilor, artistilor poporului, sportivilor olimpici, revolutionarilor etc.? Juridic, toate acestea sunt altceva decat pensia care, ca drept, nu dispare nici daca statul dispare. De aceeasi natura cu alocatiile pentru copii, indemnizatiile pentru cresterea copilului (unele de zeci de mii de euro) bursele studentesti etc., acestea sunt instituite de guverne, aleator, fara vreo legatura cu anii de munca, punctul de pensie sau contributivitatea. Au caracter de venit de tip salarial sau ajutor social si pot fi marite, micsorate, inventate sau abrogate oricand. De ce sunt bagate in categoria pensii? Pentru ca tinerii sa fie deturnati de la realitatea trista a lipsei locurilor de munca si stimulati sa se intoarca cu ura impotriva parintilor si bunicilor lor? Ca fost membru PRM, dvs. ar trebui sa intelegeti mai bine aceasta diversiune – parte a planului de disolutie a natiunii romane.
O prima concluzie s-ar desprinde din cele de mai sus. Pentru stavilirea haosului sunt necesare 2 legi, nu una. O Lege a sistemului unitar de pensii, pentru cei 2 milioane si ceva de pensionari reali, mai putin rezervistii si o alta Lege a indemnizatiilor de merit viagere si a ajutoarelor sociale.
Stimata doamna ministru,
Constitutional, exista doar 2 sisteme de pensii: Sistemul public ce corespunde Pilonului I si Sistemul privat corespunzator Pilonilor II, III si IV.
Sistemul public este guvernat de Legea nr. 263/2010 si 6 legi ocupationale, inclusiv Legea nr. 223/2015 a rezervistilor. Sistemul privat este guvernat de 3 legi vizand pensiile private, de la cea obligatorie la cele facultativ-suplimentare. O functionara plina de zel din ministerul dvs. a lansat si tine mortis la ideea ca ar exista si Sistemul militar de pensii, pentru ca avem o Lege a pensiilor militare de stat, altceva decat Legea nr. 263/2010. Conform acestei logici strambe ar trebui sa existe si sistemele de pensii diplomatial, greferial, pilotial etc. deoarece si acestia au legi separate. Deja aceasta prostie a facut valuri, privandu-i pe rezervisti de o serie de drepturi castigate (indemnizatii de creatie, bilete de tratament sau odihna, compensari la medicamente etc.) doar partial recuperate prin interventiile Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate, la nivelul Parlamentului.
Sa luam insa Pilonul I.
Exista doar 2 categorii de pensii: civile si militare.
Stabilite in functie de contributivitate sau nu, pensiile civile au in comun urmatoarele: contributivitatea cetatenilor s-a dus catre si cuantumul pensiilor este stabilit de Casa Nationala de Pensii, de unde respectivii primesc banii; munca lor, in functie de care li se stabileste pensia s-a derulat pe principiul celor 8 ore, fiind normata, orice depasire aducand venit suplimentar; obligatiile de munca nu au presupus un juramant de fidelitate si de sange, deci riscul pierderii vietii si nici alte privatiuni; Ministerul Muncii si Justitiei Sociale are competenta asupra tuturor categoriilor de salariati si pensionari civili dar, de la 01 ianuarie 2016 nu si asupra salariatilor si pensionarilor militari si politisti. In cadrul Guvernului, competenta asupra salariilor si pensiilor militare o are doar Ministerul Apararii Nationale.
Toti pensionarii civili au fost sub incidenta unei legi unice, pana la inceputul anilor 2000, in Romania si in toate statele ca si in toate timpurile, doar 2 categorii socio-profesionale avand in mod logic legislatie aparte – militarii si clerul.
Exceptand perioada 2011-2015, cand, prin fals si uz de fals, inventandu-se retroactiv inexistente contributii la Casa Nationala de Pensii, militarii si politistii au fost aruncati ca balast social peste aceasta, dandu-li-se juridic statutul de asistat social, niciodata aceasta categorie nu a fost amestecata in legislatia civila.
Stimata doamna ministru,
Concluzionand, va atrag respectuos atentia ca, prin natura muncii, a obligatiilor militare care continua si dupa trecerea in rezerva, pensia lor fiind in fapt solda de rezervist, prin lipsa de competenta a Ministerului Muncii si Justitiei Sociale in domeniu, rezervistii nu pot face obiectul legii pe care o pregatiti. In plus, adancind cercetarea veti constata urmatoarele: regimul muncii a fost diferit, militarii si politistii fiind ca si preotii in slujba 24 de ore din 24, dar remuneratia le-a fost stabilita doar pentru 8 ore iar privatiunile pe care au fost obligati sa si le asume au condus si conduc la necesitatea unor legi separate de viata civila, legi care guverneaza universul militar; contributivitate pentru pensii au avut doar direct la bugetul de stat, ei fiind legati de Casele Militare de Pensii nu de Casa Nationala iar aceste contributii au fost mai mari decat cele civile, reprezentand 3% nu 2% la care s-au adaugat, din 1967, o contributie din net de 5%, crescand pana la 25% iar din 1990 transformarea venitului net, in mod penal, in venit brut; pensia privata suplimentara le-a fost furata fiind introdusa ilegal si retroactiv in baza de calcul a pensiei militare de stat iar drepturile castigate lucrand ca civili, dupa trecerea in rezerva, le-au fost furate si ca bani si ca ani vechime etc. In plus, actuala dvs. Lege a salarizarii unitare le-a rapit si militarilor si civililor, indiferent unde sunt angajati, un drept fundamental, castigat – acela la ajutoare salariale si salarii compensatorii la incetarea raporturilor de munca.
Haosul produs in sistemul de pensii si calcarea in picioare a demnitatii militare de catre Traian Basescu au generat lupta noastra pe toate caile, alaturi de dvs. ca om politic, in perioada 2010-2012 pentru redobandirea statutului nostru de rezervist, consfiintit printr-o Lege a pensiilor militare de stat. Dupa ani de eforturi Legea nr. 223/2015, initiativa a PSD, a fost promulgata in iulie 2015 de Presedinte dar distrusa in 9 decembrie acelasi an printr-o intreaga ordonanta in 30 de articole, strecurata ca … Art. 40 in OUG 57/2015 a Guvernului Ciolos, privind salarizarea civililor pe 2016. Cine a facut-o? Penalii sistemului, finantisti si juristi, ca sa-l citez pe fostul ministru Corneliu Dobritoiu, cei vinovati, conform auditului Curtii de Conturi din 2012, de multiple “inovatii” comise in sprijinul ciracilor lui Basescu, prin OUG nr. 1/2011. Adica aceiasi, stimata doamna ministru, care v-au manipulat si pe dvs. ca ar fi vreo legatura intre marirea soldei soldatului cu 300% si cresterea pensiei unui colonel. Nu este, asa cum nu au nici o legatura pensiile magistratilor militari, pe Legea magistratilor, cu pensiile militare de stat ale generalilor si coloneilor din M.Ap.N., M.A.I. si S.R.I., care sunt de 6-8 ori mai mici. Neavand vreo legatura cu punctul de pensie, soldele de rezervist, adica pensiile militare de stat au crescut proportional, intotdeauna, doar cu cresterile salariale la activi. Pentru alte amanunte, specialistii nostri in legislatie si finante va stau oricand la dispozitie.
Cu speranta ca ati inteles ca nici un argument privind absurda includere a universului militar in universul civil nu rezista, ca orice referire la soldele militare de rezervist si la posibilitatea includerii lor in noul Proiect legislativ nu poate avea in spate decat intentia de a amplifica haosul pana la disolutie nationala, cu ferma convingere ca nu vom fi adusi in mod absurd in situatia de a lupta in strada si in justitie impotriva acelora, din spectrul politic, in care ne-am pus sperantele de dreptate, si pe care i-am votat,
Am onoarea sa va salut,
Presedintele S.C.M.D.
Col. (r) dr. Mircea DOGARU
