Domnilor Colegi,

Va rog sa-mi permiteti sa va prezint propuneri-amendamente la proiectul legii pensiilor militare de stat, aflat in etapa de dezbatere publica, care precede trimiterea sa spre Parlamentul Romaniei.

1.. Notele scrise în rosu sunt propuse a fi adăugate la text.
2. Cu verde sunt trecute motivaţiile intervenţiei/modificării propuse.

3.Cu albastru sunt trecute cateva articole care trebuiesc eliminate definitive pentru că creează discriminări  şi sunt ANTICONSTITUŢIONALE.

Art 1(f) principiul dreptului câştigat prin care se garantează că nici o altă lege ulterioară nu va putea lua dreptul la pensie de serviciu numită pensie militară, reacordat de actuala lege. Motivaţie: Legea trebuie să statueze faptul că pensia militară nu mai poate fi luată de nici o altă lege pentru a respecta principiul sperantei legitime.

Art. 4. – Sistemul pensiilor militare de stat acoperă riscurile activităţii specifice sistemului de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, interzicerea sau restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi din Constituţia României, precum şi pierderile de venituri datorate invalidităţii, bolilor profesionale, bătrâneţii sau decesului.

Motivaţie: Armata trebuie să recunoască bolile profesionale IAR ACESTEA TREBUIE SĂ DEA DREPTUL LA PENSIE DACĂ CREEAZĂ UN HANDICAP

Art 11 se completează cu: Aceste prevederi se aplică tuturor pensionarilor militari, indiferent de anul ieşirii la pensie, în vederea asigurării principiului egalităţii în drepturi stipulate la art 2 al prezentei legi.

 Motivaţie: Se va elimina asfel, actuala diferenţă între militari de grad şi funcţie egale care au pensii diferite, respectându-se principiul egalităţii de la punctual 2 (b) 

Art 16(2) Vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă, prevăzută la alin. (1) lit. a), este de 55 de ani cu excepţia generaliilor care pot rămâne în activitate pănă la vârsta de 60 de ani în măsura în care este nevoie de prezenţa acestora. Atingerea acestei vârste se realizează prin creşterea vârstelor standard de pensionare, conform eşalonării prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege.

Motivaţie: Profesia beneficiarilor acestei legi,prin condiţiile, privaţiunile, stresul la care sunt supuşi militarul,poliţistul, funcţionarul public cu statut special duc la îmbătrânirea prematură a organismului, în plus, organismul la 60 de ani nu se mai află în măsură să răspundă cerinţelor profesiei la parametric maximi, ceea ce ar duce la diminuarea capaciţăţii de reacţie şi neîăndeplinirea misiunilor. În plus nici o armată din lume nu păstrează militarii activi în armată peste vârsta de 55 de ani, exceptând generalii. 

Art. 28.
(1) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este solda/salariul lunar brut avute în ultima lună de activitate, aşa cum sunt prevăzute  în legea 284/2010, la capitolul III, secţiunea 1, articolul 12.

(2) În cazul în care au avut loc modificări ale soldelor de funcţie în ultimele 6 luni de activitate, baza de calcul o constituie media soldelor lunare brute din această perioadă, mai puţin solda de grad. La media obţinută se adaugă solda de grad.
Motivaţie : Baza de calcul trebuie să fie aşa cum era pe legile 164, şi 178, respectiv salariul brut la care să se adauge toate veniturile asa cum se calculează şi la civili. Actuala lege pleacă de la o bază de calcul mai mică daca se va mentine ca bază de calcul doar solda de bază. Chiar dacă procentul a cresut de la 60 la 70%, pensia va ieşi mult diminuată dacă se ia ca bază de calcul  actuala formă.

Art 33 a) producerii unor accidente în timpul şi sau din cauza serviciului, accidentelor asimilate acestora conform legii, bolilor contractate în timpul şi din cauza îndeplinirii serviciului militar/serviciului, tuberculozei, neoplaziilor, schizofreniei, SIDA sau altor boli transmisibile sau boli profesionale,TSPT contractate sau apărute pe timpul sau din cauza serviciului;
Motivaţie: Pensia de invalididate trebuie să acopere toată gama de incidente, boli sau afecţiuni care pot provoca incapacitatea de muncă, inclusiv bolile psihice, care nu sunt incluse aici dar care sunt recunoscute în alte ţări, cum ar fi Sindromul/stresul Post Traumatic sau post conflict.

Art 37(4) să se completeze după cum urmează:

Toate cheltuielile privind investigaţiile şi analizele necesare stabilirii gradului de invalididate se suportă de structura/ Ministerul în care a lucrat solicitantul.
Motivaţie: Dacă statul cere aceste examinări suplimentare, ele trebuiesc suportate de către stat, nu de cel traumatizat.

Art. 39. – Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care şi–au pierdut capacitatea de muncă din cauza unor accidente sau a unor boli, beneficiază de pensia de invaliditate indiferent de vechimea în muncă la data producerii accidentului, constatării sau contractării bolii.
Motivaţie:Ce vină are un militar de exemplu care este rănit pe câmpul de luptă în Afganistan, dacă la prima sa misiune, în al doilea an de contract, este ţinta unui atac şi rămâne infirm? De ce să nu primească pensie, pentru că nu are vechime? Dar ce cartuşele şi minele improvizate sau atacatorii au fişa personal a victimelor ca să vadă dacă au vechime sau nu?

Art. 40. – (1) Cuantumul pensiei de invaliditate se stabileşte conform prevederilor art. 29-31.
(2)  La suma procentelor cuvenite se adaugă, pentru fiecare an potenţial, până la realizarea vechimii prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. b), următoarele procente:
a) 1% pentru invaliditate de gradul I;
b) 0,8% pentru invaliditate de gradul II;
c) 0,6% pentru invaliditate de gradul III.
Ar 44 .1 (c)

c) au dreptul şi optează pentru la pensia de serviciu în condiţiile art. 17 lit. b) şi ale art. 18 lit. b).
Motivaţie : dacă se păstrează sintagma “au dreptul la” asta înseamnă că automat se va trece la pensia de sevriciu în momentul atingerii vârstei de pensionare. Dar este posibil va pensia de invalididate să fie mai mare decât cea de serviciu şi atunci pensionarul conform legii trebuie să aibă posibilitatea să aleagă.

Art. 45(3) să se completeze astfel:

(3) Neprezentarea la comisiile centrale de expertiză medico–militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, din motive imputabile pensionarului, atrage suspendarea plătii pensiei după o somaţie trimisă beneficiarului şi dacă culpa aparţine beneficiarului.
Motivaţie: Este posibil ca pensionarul să nu fie în măsură dpdv medical sau de orice altă natură, poate fi plecat la tratament,poate fi internat, sau imobilizat undeva dintr-un moment care nu ţine de voinţa lui şi I se ia acest drept abuziv. Trebuie mai întâi să se verifice, să se trimită o somaţie ceva care să lămurească aspectul, pentru a nu văduvi pensionarul de un drepăt pentru care apoi trebuie să umble prin tribunale.

Art 47 (2) Casa de pensii sectorială comunică, lunar, comisiei centrale de expertiză medico-militară, pensionarii încadraţi în grad de invaliditate care au împlinit vârsta standard de pensionare sau, după caz, condiţiile prevăzute de lege pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă dacă aceştia au optat pentru schimbarea categoriei de pensie. 

Art. 50. – (1) Soţul/Concubinul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş, imediat dupa decesul militarului, pe tot timpul vieţii, dacă durata căsătoriei cu persoana decedată a fost de cel puţin  5 ani şi nu realizează venituri lunare provenite dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici decât pensia de urmaş.
(2) În cazul în care durata căsătoriei/concubinajului este mai mică de 5 ani, cuantumul pensiei de urmaş cuvenit soţului supravieţuitor se diminuează cu 0,5 % pentru fiecare lună, respectiv 6,0 % pentru fiecare an de căsătorie în minus.
Art. 51. – (1) Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş, indiferent de vârstă, pe perioada în care este invalid de gradul I sau II, dacă durata căsătoriei cu persoana decedată a fost de cel puţin un an.
(2) Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş, indiferent de vârsta şi de durata căsătoriei, dacă decesul soţului susţinător s–a produs ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli contractate în timpul şi din cauza îndeplinirii serviciului militar/serviciului, asimilată unei boli profesionale şi dacă nu realizează venituri lunare pentru care asigurarea este obligatorie ori dacă acestea sunt mai mici decât pensia de urmaş.
Motivare: Locuind pe coclauri, nu toate sotiile noastre au avut posibilitatea sa obtina un locuri de munca pe timpul casniciei si nici, poate, sa-si asigure o vechime care sa le ofere ulterior o pensie, situatie in care, pana la varsta standard de pensionare, ar trebui sa-si asigure mijloacele de trai, vanzand casa sau bunurile mobile obtinute pe timpul casniciei cu militarul decedat. Schimbarea perioadelor de căsnicie/concubinaj este necesară deoarece accidentul/decesul intervine nu din culpa soţului/concubinului, atunci când vrea Dumnezeu, iar acesta nu citeşte legea ca să ofere dreptul de protecţie când vrea legiuitorul. Nu e vina soţului supravieţuitor că a rămas vaduv atunci când a rămas, pentru a fi pedepsit şi discriminate. Trebuie introdusă şi sintaxa “concubinul” pentru că conform legislaţiei în vigoare, acesta după 5 ani de concubinaj are drepturi egale cu ale soţului şi introducând termenul concubine, înlăturăm confuziile abuzurile şi procesele inutile.

Art. 54(2)

(2) Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte procentual din pensia susţinătorului prevăzută la alin. (1), în funcţie de numărul urmaşilor îndreptăţiţi, în procent de 75% indiferent de numărul de urmaşi.

Mortivaţie : Durerea şi nevoile urmaşilor sunt identice, deci şi ajutorul trebuie identic, nu putem cuantifica durerea şi nici calcula nevoile familiei. Pot fi familii formate din 5 membri care insă să aibă posibilităţi materiale care să facă inutilă pensia de urmaş, sau familii cu un singur copil care însă nu are nici o altă sursă de venit şi a mai rămas poate şi înglodată în datorii la bancă. În plus, în cest fel se respect şi principiul egalităţii.

Art 56

(2) În cazul în care nu există urmaşi, dacă cel decedat era singurul susţinător al părinţilor săi, aceştia vor beneficia de 75% din pensia de urmaş stabilită potrivit prevederilor alin. (1).

SECŢIUNEA a 4–a
Actualizarea şi Indexarea pensiilor

Art. 60. – (1) Cuantumul pensiilor militare de stat se indexează anual cu 100% din rata medie anuală a inflaţiei, şi se actualizează ori de câte ori se majorează solda de grad şi/sau solda funcţiei maxime ale cadrelor militare în activitate, poliţiştilor sau funcţionarilor publici cu statut special, potrivit gradului militar/funcţiei avute la data trecerii în rezervă, în raport cu procentul de stabilire a pensiei în condiţiile prevăzute la art.28;

Motivaţie: Pensia militară nu mai este legată de salariul mediu ci de soldă.

Art. 61. – (1) Începând cu anul 2021, cuantumul pensiilor militare de stat se majorează anual cu 100% din rata inflaţiei, şi se actualizează conform articolului 60

Motivaţie: Pensia militară nu mai este legată de salariul mediu ci de solda.

Art 73

c) pensionarul urmaş, prevăzut la art. 49 lit. a), a împlinit vârsta de 16 ani şi nu face dovada continuării studiilor în termen de 30 de zile, după trimiterea unei somaţii;
Motivaţie : Este posibil ca supravieţuitorul să nu cunoască legea sau efectiv să uite. Este mult mai uşor şi mai uman să se trimită o somaţie cu o lună înainte, decât să se ia un drept pentru care apoi să se aştepte luni de zile, când poate pensia este singura sursă de venit.

d) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, realizează venituri brute lunare pentru care, potrivit legii, asigurarea este obligatorie, dacă acestea sunt mai mari; decât pensia de urmaş.
e) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, s-a recăsătorit şi renunţă la pensia de urmaş;

Motivaţie: E un drept câştigat, nu i-l poate lua nimeni .
f) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii militare de stat, optează pentru o altă pensie, potrivit legii, din sistemul public de pensii, sau dintr-un alt sistem de asigurări sociale, neintegrat sistemului public de pensii;
g) pensionarul de invaliditate, încadrat în gradul I sau II, se încadrează în muncă, cu excepţia consilierilor locali sau judeţeni; Articolul trebuie scos. Discriminare .
Motivaţie: Ori toţi, ori niciunul. Altfel se provoacă discriminare, faţă de consilierii locali sau judeţeni , se încalcă principiul egalităţii de la art 2, dar şi prevederile constituţionale care spun că toţi oamenii sunt egali în faţa legii şi nimeni nu este mai presus de lege. Nici măcar Consilierii locali sau judeţeni.

h) pensionarul de invaliditate, gradul III, se încadrează în muncă depăşind jumătate din programul normal de lucru al locului de munca respectiv, cu excepţia consilierilor locali sau judeţeni. Trebuie scos articolul.
Motivaţie :se provoacă discriminare, faţă de consilierii locali sau judeţeni , se încalcă principiul egalităţii de la art 2.

(2) În situaţia copilului, beneficiar al unei pensii de urmaş, în condiţiile prevăzute la art. 49 lit. b), care nu face dovada continuării studiilor, plata pensiei se suspendă începând cu data de 1 decembrie a anului în curs.
( Motivaţie: Studenţii încep studiile în Octombrie, nu Septembrie, nu au cum să prezinte adeverinţe la 1 Octombrie)

(3) Plata indemnizaţiei pentru însoţitor prevăzute la art. 42 alin. (1) se suspendă pe perioada în care pensionarul este internat într-o instituţie de asistenţă socială sau într-o unitate medicală specializată, în care nu este necesară prezenţa însoţitorului, sau dacă pacientul renunţă la serviciile acestuia.

Motivare: nu toate spitalele îşi permit chiar dacă declară că au posibilităţi să aloce personal permanent la patul pacienţilor.

Art.100

(3) Hotărârile comisiilor de contestaţii, care nu au fost atacate la instanţele judecătoreşti în termenul prevăzut la alin. (2), din vina contestatarului sunt definitive.
Motivaţie: Sunt situaţii în care pensionarii pierd procesele deoarece Casele Sectoriale de Pensii sau Comisiile de Contestaţii au trimis răspunsurile în ultimele zile de expirare a termenului, acestea au fost întârziate, pensionarul nu s-a aflat acasă, sau i-a fost trimisă înştiinţarea la o adresă greşită şi a pierdut procesul, apelul sau recursul.

Art. 103. – (1) Cererile îndreptate împotriva caselor de pensii sectoriale şi comisiilor de contestaţii se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul ori sediul reclamantul.
(2) Celelalte cereri se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul pârâtul.
Art. 104. – (1) Împotriva hotărârilor tribunalelor se poate face apel la curtea de apel competentă.

Motivaţie:
 L. nr. 134/2010 privind Cod de procedura civilă prevede la ART. 483 că  NU SUNT SUPUSE RECURSULUI HOTARARILE PRONUNTATE IN CERERILE CONFLICTELE DE MUNCA SI DE ASIGURARI SOCIALE în cereri evaluabile în bani în valoare de pana la 500.000 lei inclusiv. 

(2) Hotărârile curţilor de apel, precum şi hotărârile tribunalelor, neatacate cu recurs în termen, din vina reclamantului sunt definitive.
Motivaţie: Sunt situaţii în care pensionarii pierd procesele deoarece Casele Sectoriale de Pensii sau Comisiile de Contestaţii au trimis răspunsurile îm ultimele zile de exprirare a termenului, acestea au fost întârziate, pensionarul nu s-a aflat acasă, sau i-a fost trimisă înştiinţarea la o adresă greşită şi a pierdut procesul, apelul sau recursul.

Art...110-111
Art. 110 (1) Pensiile militarilor, politiştilor si funcţionarilor publici cu statut special, stabilite in baza Legilor 119/2010, L.263/2010, L.241/2013, L.165/2001, L.179/2004 cu modificările şi completarile ulterioare, devin Pensii Militare de Stat şi se recalculează potrivit prevederilor prezentei legi.
Motivaţie : În forma iniţiatorului se comitea iarăşi o nedreptate şi discriminare faţă de pensionarii beneficiari ai L119 şi L241, adică aceiaşi care au fost nedreptăţiţi de OG1/2011 şi numai că nu se evita, dar se reproducea situaţia din Ianuarie 20111.  În plus, nu se respectă principiul egalităţii de la art 2(b) . Dacă se recalculează cele sub prevederile legii 263 atunci se recalculează toate în aceleaşi condiţii.

Dacă se aceptă acest articol, dispare art 111.

Art. 112. – În situaţia în care se constată diferenţe între cuantumul pensiilor stabilit potrivit prevederilor art. 111 110 şi cuantumul pensiilor aflate în plată, se păstrează în plată cuantumul avantajos.

Art. 115. – Litigiile care se referă la drepturile ce fac obiectul prezentei legi, aflate pe rolul instanţelor la data intrării în vigoare a acesteia, se vor judeca potrivit legii în baza căreia a fost stabilit dreptul.Să se retragă articolul
Motivaţie:Această lege nu poate interveni în modul în care se va desfăşura un proces. Inatanţele decid conform codului de procedură penală.

Art. 116. – (1) Sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie se recuperează de la beneficiari în termenul general de prescripţie de 3 ani dacă se va constata în instanţă că greşeala/ vina a aparţinut beneficiarului.
Motivaţie: De ce să plătească pensionarul, dacă nu el se face vinovat de acest lucru? Se acoperă în felul acesta incompetenţa şi reaua voinţă a funcţionarului care va lucra neglijent ştiind că nu este sancţionat în nici un fel
(2) Sumele plătite necuvenit prin intermediul caselor de pensii sectoriale se recuperează de la cei care se fac vinovaţi de introducerea, prelucrarea de date false sau pierderea/ nerecuperarea datelor, în baza deciziei casei de pensii sectoriale respective, care constituie titlu executoriu.
Motivaţie: nu este corect să plătească pensionarul, dacă vina aparţine funcţionarului sau unor condiţii ca cele prevăzute în motivaţia L241, DE CARE PENSIONARUL NU SE FACE VINOVAT.

S-ar face discriminare între pensionarii militari şi cei civili beneficiari ai legii 125 care sunt amnistiaţi de plata  sumelor de care nu se fac vinovaţi.

Art. 117. – (1) Sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie militară de stat, ca urmare a unei infracţiuni săvârşite de beneficiar, se recuperează de la acesta, de la data primei plăţi a sumelor necuvenite, plus dobânzile aferente, până la recuperarea integrală a prejudiciului, dacă se va constata în instanţă că greşeala/vina a aparţinut beneficiarului.

Motivaţie :

1.Acest articol contravine L-241/2013 art2(2) care nu este abrogată de prezenta lege.
2. Singura autoritate în măsură să stabilească o culpă este instanţa judecătorească, de aceea pensionarul va plăţi după ce o instanţă va stabili definitiv şi irevocabil că vina îî aparţine. In felul acesta se evită încercarea instituţiei sau a unui funcţionar de a-şi acoperi culpa, dând vina pe beneficiar. Fiind vorba de un litigiu, acesta se poate rezolva numai în instanţă.

La Art 118 să se adauge

(3)Sumele datorate beneficiarului datorită calculării greşite a pensiei, aplicării incorecte a metodologiei de calcul, pierderii deteriorării şi nerecuperării documentelor necesare calculării drepturilor de pensie, se recuperează şi se returnează beneficiarului din bugetul de stat până la aflarea persoanelor care au dus la comiterea prejudiciului, după care statul recuperează sumele de la cei care au comis paguba. În felul acesta se respectă art 1 din prezenta lege.
Motivaţie: Legea face referire numai la situaţia în care beneficiarul este cel care trebuie să returneze bani Casei de Pensii nu şi la cea în care Casa de Pensii trebuie să returneze bani pensionarului deşi există cazuri. Este o discriminare şi o nedreptate.

După art 123 să se adauge:

Art.124 Între sistemul pensiilor militare de stat şi sistemul public de pensii şi sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate acestuia se recunosc reciproc stagiile de cotizare, respectiv vechimea în muncă sau vechimea în serviciu, în vederea deschiderii drepturilor la pensie pentru limită de vârstă, de invaliditate şi de urmaş.
Art.125 Aplicaţia informatică utilizată la stabilirea pensiilor militare de stat se omologhează şi este publică.
Motivaţie : art 125 : În vederea verificării modului în care au fost calculate pensiile, pensionarul trebuie să aibă acces la toate datele procesului de calculare a pensiei inclusiv aplicaţia şi formulele de calcul, pentru a putea contesta la nevoie. Fără aceste date practic îi este luat dreptul de a contesta pentru că nu are datele necesare calculării şi verificării modului în care i-a fost calculată pensia.

Ultimul articol, cel care prevede abrogarea legilor anterioare, se completează cu punctul

f) art1(4) din Legea 241/2013
Motivaţie:
Pentru punctul f : Menţinerea art 1 punctul 4 din L-241 taie dreptul beneficiarilor respectivei legi de a li se indexa şi actualiza pensiile ceea ce ar crea o discriminare şi ar fi împotriva art 2 din lege.

 

În mare, iată ce nu cuprinde actuala lege şi trebuie introdus:
1. Să se introducă la calculul pensiei procentele cuvenite medaliilor Meritul Militar aşa cum era stipulate în vechea lege.
2. Să se menţioneze că Militarii activi şi în rezervă primesc soldă, nu salarii până la data trecerii în retragere pentru că cei din rezervă sunt încă sub contract cu statul, după care la trecerea în rezervă solda devine venit denumit pensie.
3. Să se introducă un articol care să oblige şi Casa de Pensii să returneze banii pensionarului în cazul calculului greşit al pensiei în defavoarea pensionarului. Legea nu cuprinde asta , ca şi cum nu ar exista astfel de situaţii sau legiuitorul nu ar intenţiona să returneze sumele datorate pensionarilor.
4. Să se introducă un articol care să reglementeze componenta civilă a pensiei celor care au lucrat în viaţa civilă înainte sau după intratrea în sistemul structurilor la care face referire legea, în sensul că acea componentă obţinută prin contribuţie, să fie plătită separat din fondul de pensii şi asigurări sociale pentru a nu greva bugetele ministerelor prevăzute la art 1.

5. Să nu se reţină pensionarului sumele greşit calculate  din culpa funcţionarului. Funcţionarul este cel care trebuie să plătească. În felul acesta nu vor mai executa ordine politice şi nu vor mai comite ilegalităţi pe spinarea pensionarului.

6. Culpa pensionarului să fie recunoscută sau constataă în instanţă şi abia după aceea să se treacă la reţinerea sumelor, pentru a evita abuzul instituţiei sau al funcţionarului.

7.Toţi pensionarii să beneficieze de aceleaşi drepturi pentru aceeaşi categorie de pensie atât în calculul pensiei cât şi în actualizarea şi indexarea ei, şi în ceea ce priveşte condiţiile de munc,  în conformitate cu principiul egalităţii, stipulat la punctul 2 (b).